6,924 matches
-
și o umbrelă pe o masă de disecții. De asemenea, funcția sa metaforică poate contamina definitiv existența, Turnavitu fiind timp îndelungat doar "un simplu ventilator pe la diferite cafenele murdare, grecești, de pe strada Covaci și Gabroveni". Prin mijloace politice obscure depăși mizeria umilei poziții "și reuși astfel să fie numit ventilator de stat...". O dată pe an, ia "formă de bidon" se umple cu gaz "până sus" și călătorește în "insulele Majorca și Minorca". Fabricat "pe cale chimică, prin syntheză" Bruno Schulz, al cărui
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
e ca scobitoarea de după-masă (M. Dinescu, Realitatea TV) (58) să spunem că Harghita și Covasna este un ținut românesc (S. Cutaș, Realitatea TV) (59) ploaia și ceața le-a îngreunat însă drumul (S. Russu, Realitatea TV) (60) zdrobirea și mizeria va veni la PNL (V. Tabără, Realitatea TV) (61) efectele pe care seceta și canicula le are în România (A. Crețulescu, Realitatea TV) (62) presa și o parte a clasei politice a susținut ipoteza... (D. Barbu, Realitatea TV) (63) vântul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
producția la hectar era una dintre cele mai scăzute din Europa, productivitatea țăranului român fiind jumătate din cea a fermierului danez. Un nivel social atât de scăzut al țărănimii nu putea corespunde unui nivel înalt de maturitate politică. Char dacă mizeria socială favoriza participarea politică în orașe, nu la fel se întâmpla în regiunile rurale. Din cauza preponderenței populației agricole, a slăbiciunii claselor de mijloc și a nivelului scăzut al industrializării și urbanizării, statul nu penetra societatea, guvernul nu organiza și nu
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
organizării unei Uniuni libere a scriitorilor la Paris... o idee a securității” Astfel se „certau” și se pierdeau scriitorii români În exil, În conflicte mărunte, ridicole, În timp ce nu numai cultura, dar și țara Întreagă suferea cumplit, umilită și târâtă În mizerie, așteptând un „semn” de la noi, elita!Ă - Și... ce se va Întâmpla după aceea? a continuat Manolescu să mă Întrebe. I-am răspuns că, foarte probabil, alarmați, cei de la conducerea superioară de partid, văzând că suntem fermi și că el
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
iubirii, inexplicabil pentru unii din jur! Am definit Eul ca un valet, cum Îl știm din proza spaniolă și franceză de la Începutul secolului al XVII-lea: prost plătit, dezordonat, dar fidel În felul lui, complicele stăpânului În toate micile sale mizerii și eșecuri, posedând uneori acea surprinzătoare perspicacitate pe care o au cei care „vin de jos”, martor și uneori profet sâcâitor, cel care „salvează aparențele”, dar, din galeria valeților, mai degrabă Planchet, valetul lui D’Artagnan, decât Sancho Panza al
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
acestei „ispășiri”, al acestei reabilitări, remodelări necesare a mentalității a prins, Încă din anii ’60, elemente, ingrediente, profund nepotrivite. Nu discut aici reacția multora, care, după acel deceniu teribil german, al Înlăturării ruinelor, al supraviețuirii pur și simplu, Învingând foamea, mizeria, oprobiul larg contemporan, european și nu numai - meritat, bineînțeles! - și care au intrat iute, dovedind, e drept, o uriașă hărnicie și pricepere profesională, Într-un regn al consumismului, după moda americană, mai ales Regan, care continuă și azi, iar populațiile
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
este una dintre acestea. El este, după matura și calma mea convingere, cu siguranță unul dintre poeții importanți ai Europei după al doilea război, dar zidul comunist, inamic al valorilor tradiționale, dar și al celor actuale, greutatea de a călători, mizeriile care li se făceau străinilor, mediocritatea, mai bine zis, primitivitatea adâncă a clasei conducătoare timp de vreo jumătate de secol ne-au Împiedicat nu numai de a ne „exporta” valorile, dar și de a le „Înțelege” noi Înșine! Și catastrofala
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
vizau mai degrabă un compartiment sau altul al vieții sociale; de altfel, destul de abila mascaradă naționalistă buimăcea pe nu puțini. Ceea ce oponenții lui Ceaușescu din exterior ignorau era că toate criticile care i se adresau ca exponent și responsabil pentru mizeriile populației, el și camarila sa le luau ca „un atac la șeful statului”, făcând apel la acel cod, care se aplica În toată Europa democratică, ce-l „apăra pe șeful unui stat” de atacuri directe sau inflamate - marile cotidiene occidentale
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
unde a avut aceasta loc! Și totuși Îl afecta, cum o spuneam și cum o știm, cu o vehemență neîntâlnită; și, dacă În tinerețe, această vehemență se turna În forme mai „obiective” ale ideilor despre specificul național, soarta României, criza, mizeriile și „misia” ei, ca și mijloacele extreme de a ieși din acest „impas istoric, destinal” - vezi Schimbarea la față a României -, la Paris, adult fiind și Îmbătrânind, a Întors această „vehemență” contra originii sale, a matricei care „l-a făcut
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
parte dintre sceptici, acei dyscolos despre care vorbește Aristotel, categoria din care se recoltează cei cu un pronunțat spirit critic, descoperitori ai petelor negre - existente, bineînțeles -, conferindu-le Însă un rol predominant. Cei care se plâng de scurtimea și de mizeriile vieții, de arbitrariul funcționarilor puterii, de acel vanitas vanitatum care Înflorește pe buzele tuturor celor care așteaptă „altceva” de la existență! Chiar și furia lui, a lui Cioran, În tinerețe, față de rolul modest, aproape anonim, pe care Îl juca țara În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o viziune simultaneistă a lumii, cum crede Theodor Codreanu. Mai departe este discutată opinia filosofului C. Noica: Tot poemul descrie nefericirea generalului de a nu putea prinde ființă aievea". Hyperion ar fi condamnat, crede Noica, la o "devenire întru devenire" ("mizerie a generalului", recte a geniului de a rămâne geniu), în vreme ce Cătălina ar reprezenta devenire întru ființă, o atitudine deschisă, caldă, față de una închisă, rece. Problema care se pune este dacă putem soluționa în acest fel, incompatibilitatea dintre geniu și omul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
medicale nu o confirmă. Și iată, Theodor Codreanu ține să precizeze: S-a insinuat aici o formidabilă viclenie a istoriei secrete: în vreme ce poetul a fost "salvat" prin referențialul "nebuniei" superioare (ca ipoteză a geniului romantic), ziaristul a fost asociat cu mizeria și vulgaritatea bolii propriu-zise. De aici insinuarea că ziaristica a fost scrisă "pentru o bucată de pâine" sau că e un produs al "urilor" patologice, al obsesiilor!" Și asta pentru că fondul politic al articolelor, al demonstrațiilor de profunzime din articole
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o urmă de eroism, iar datoria celui care îi face biografia e să o sesizeze". Succesul inițiativei unui biograf constă în inteligența de a nu oculta petele din viața celui despre care se pronunță. Totul trebuie dezvăluit: boli, eșecuri, vicii, mizerie fiziologică și scăderi morale: "Nu din frivolitate sau plăcerea perversă de a le scormoni și etala, ci pentru a lărgi înțelegerea surselor talentului (subl.m) și dincolo de acestea complexitatea naturii umane". În definitiv, sunt dovezi ale erudiției și ale capacității
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
calitate. "Cum a devenit poporul umil și liniștit al Rusiei, dintr-o dată, cu veleități de expansiune mondială?". Prin importarea ideologiei comuniste din Occident. Jaful creează cultură. Inteligența care nu se naște pe baze economice solide, moare de la sine, sufocată de mizerie și provincialism. Culturile mici au un singur avantaj, pot fi absorbite de culturile mari. Noțiuni precum identitate politică, culturală, mi se par astăzi arhaice. Omul secolului XXI nu are spațiu și e nefericit în timp. Atunci când majoritatea își va depăși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
românești, România, tăiată mărunt, s-ar fi autodizolvat în lumini și culori universale. Poate ar fi trebuit să stăm liniștiți. Azi, oricum, soarta României este compromisă. Nu există decât două remedii pentru salvarea individului din masa compactă de indiferență și mizerie, fuga spre Occident sau participarea la jaful colectiv. A deveni muritor de foame într-un spațiu fără scrupule nu pare o alternativă. Am ajuns să admir până la urmă, decizia liderilor de la Chișinău, după atâta timp de suferință ce rost mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
tema: Epopeea bufă a moftologiei românești. Ar fi, după unii, un homerism în oglindă, sau chiar, după alții, o tragedie inversată (Caragiale însuși se declara un "tragic"). Sunt dezvoltate și implicațiile existențialiste în opera lui Caragiale, și violența, ipocrizia și mizeria morală a modelelor, anatemizarea societății se face prin deconspirări totale în pofida nenumăratelor ascunderi în care anti eroii se retranșează cu încăpățânare. El spunea: "nimic nu-i arde pe ticăloși mai mult ca râsul". Pe această cale spinoasă a formei fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
știm, un studiu consacrat unui Eminescu dincolo de Heidegger, plombat în orizont platonician. Așadar, o grilă inedită de lectură, referințe înalte și o metabolizare a temei Într-un context care îl scoate pe autorul Odei în metru antic din balcanism, ignorând mizeriile criticii anecdotice. Sau cehul Milan Kundera, invitând la o dualitate interpretativă, elogiind "splendoarea ușurătății". Pensând gospodărește coincidențe, Theodor Codreanu rămâne ferm: deplânge antimetafizica postmodernismului (privat de sacru) și e convins că scrierile lui Kundera ating "ethosul transmodernității" (vezi De ce Kundera
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
comunei Bogdănești au lăsat-o mai moale, mai ales că erau vinovați de condițiile create de socialism la școala din Orgoești sau cele relatate în legătură cu bordeiul "în care locuiește o femeie cu mulți copii" din Vișinari. "Toți sunt îndobitociți de mizerie". Iată de ce a rămas scrisoarea doar la acest nivel. În cele aproape o mie de numere din 1968 sunt prezente și aforisme, având, legătură cu cele din Fragmentele lui Lamparia. Undeva, autorul Labirintului... amintește de protagonistul volumului citat. Cât privește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
însuși autorul în prefața cărții (Eminescu în captivitatea "nebuniei"), vizând în fapt "psihologia referențialului", adică al acestuia. Cu alte cuvinte, avem de a face cu o încercare de descifrare a "nebuniei lui Eminescu", activitatea sa de ziarist fiind asociată cu mizeria și vulgaritatea bolii de care suferea. Tocmai de aceea Theodor Codreanu consideră că anii sacrificiului marelui poet dezvăluie în esență "tragismul destinului eminescian". Așa se explică de ce întâmplările petrecute la 20 iunie 1883, dată reper în existența mentală și nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de ani... Cine citește scrisorile află multe. „...M-am întâlnit cu domnul Alexandru, fost pedagog, deci șef a lui Costică Rășcanu în școală și subaltern în armată, Rășcanu fiind ofițer iar celălalt grad inferior și Rășcanu nu i-a făcut mizerie...”, citim undeva. „Rămânând despovărat de obligațiile profesiei, spunea profesorul Stan Cucu, am avut timp suficient și am răscolit în arhive, realizând vreo 400 de pagini care înseamnă „Istoricul bârlădean până la 1867”...”. „Joi, la ora 9, avionul ia zborul cu noi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
la Șuletea. Să-i spuneți lui Costel Rășcanu că m-am întâlnit cu domnul Alexandru fost pedagog, deci șef a lui Rășcanu în școală și subaltern în armată - Rășcanu fiind ofițer iar celălalt grad inferior - și nu i-a făcut mizerie. Încă odată, ne exprimăm regretul că nu vă putem însoți la acest eveniment și la apel treceți în dreptul meu Absent motivat, cu dragoste colegială, Victoria și Vasile Balosin, Călieni-Vrancea. București, 27 VIII 1978 Dragă domnule Mânăstireanu, Cu toate că Matale te-ai
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
la jumătate, același lucru fiind valabil și în Tulcea. Doar în Caliacra, cu centrele Bazargic și Balcic, situația economică a fost caracterizată drept „relativ bună”. Traiul cel mai greu îl aveau funcționarii publici, care își duceau zilele „în amar și mizerie insuportabilă” din cauza creșterii prețurilor la alimente și a taxelor foarte mari. Tot la capitolul economic s-a înregistrat o agitație a populației în raporturile dintre proprietari și chiriași, în urma „invaziei de străini”, mai ales greci și armeni, care au acaparat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
la predarea terenurilor expropriate au fost Serviciul Agricol Județean, Casa Pădurilor și Administrația Pescăriilor Statului, toate aflate în subordinea Ministerului Agriculturii și Domeniilor. În antiteză, coloniștii din sudul Dobrogei, deși au primit 5 ha. de teren, trăiau „într-o grea mizerie” din cauza lipsei de unelte agricole, animale, semințe sau mijloace materiale adecvate. În pofida nemulțumirilor mocnite din cauza situației economice grele, Inspectoratul General de Siguranță Constanța nu a constatat mișcări de masă sau agitații care să pună în pericol ordinea și siguranța statului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
lucrul la fabricile din Reșița și Anina, pentru a demonta utilajele și a le transporta în Serbia. O lună mai târziu, „Buletinul de Informații”, elaborat pe baza datelor expediate de agenții 39 și 46, a concluzionat că „cele mai mari mizerii” le îndură populația românească din zona Reșița-Bocșa-Oravița-Seasca-Montană-Iam, unde administrația locală ungară și armata sârbă au aplicat metode de intimidare și teroare. Țăranii au fost spoliați de bani, fie pentru cauze fictive, fie pentru a scăpa de arestare și deportare, fie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Consiliul Suprem al Apărării Naționale, sub denumirea de Serviciul Apărării Naționale, având sarcina să urmărească executarea obiectivelor trasate de factorii decizionali ai statului. Motivele, pentru care Dimitrie Rantea a propus înființarea Consiliului Suprem al Apărării Naționale, erau determinate de accentuarea „mizeriei sociale”, care s-a datorat atât unor cauze externe, cum a fost criza economică mondială, dar și unora interne, definite drept dezorganizare și lipsă de armonizare în instituțiile statului. Totodată, Rantea a apreciat că, în istorie, de câte ori nu s-a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]