5,204 matches
-
Negura, Zilele vieții tale și Evadarea ea se definește mai precis. Mai ales Negura este o viguroasă demascare a provocatorilor războiului antisovietic. Totodată însă, niciunul dintre aceste romane nu este lipsit de greșeli ideologice. În Negura, de pildă, rolul clasei muncitoare este trecut cu vederea, iar pe de altă parte, nu apar principalii vinovați ai războiului. În Desculț de asemenea orașul este prezentat nerealist, romanul conținând multe pagini care vădesc o alunecare spre naturalism. În Evadarea se falsifică lupta comuniștilor francezi
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
arhanghelul Cavaignac «salvatorul» ordinei și proprietății. Galeria de portrete ale comandanților burgheziei, realizată de Marx în scrierile istorice, e un exemplu nemuritor de statiră combativă, realistă. Cei mai înrăiți dușmani ai proletariatului își pierd, sub sarcasmul marelui învățător al omenirii muncitoare, morga, și-și dezvăluie odată cu josnicia caracterului, mizeria morală. Nici Victor Hugo în al său Napoleon le Petit n-a știut să prindă ca Marx amestecul de murdărie, fanfaronadă și cinism care definea cariera și personalitatea lui Ludovic Bonaparte-Crâpulinschi, «paiața
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
reușite nuvele ale lui Aurel Martin: Grânele, Pământ în luncă și Fântâna cu apă vie, sunt strânse acum într-un singur volum, purtând titlul primei dintre ele. Viața plină de clocot a satelor noastre de azi, chipurile impresionante ale țăranilor muncitori, educați și conduși de Partid, în lupta împotriva dușmanului de clasă și a apărătorilor lui oportuniști; felul cum țăranii muncitori biruie zvârcolirile, uneltirile, sabotajul și crimele chiaburilor; nețărmurita dragoste a partidului pentru oamenii simpli, exploatați de chiaburi și lupta pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
singur volum, purtând titlul primei dintre ele. Viața plină de clocot a satelor noastre de azi, chipurile impresionante ale țăranilor muncitori, educați și conduși de Partid, în lupta împotriva dușmanului de clasă și a apărătorilor lui oportuniști; felul cum țăranii muncitori biruie zvârcolirile, uneltirile, sabotajul și crimele chiaburilor; nețărmurita dragoste a partidului pentru oamenii simpli, exploatați de chiaburi și lupta pentru ridicarea exploataților la conștiința demnității lor umane, pentru smulgerea lor de sub influența chiaburilor și îndreptarea lor pe drumul gospodăriilor colective
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
înarmat cu cunoașterea legilor dezvoltării societății. Oglindind un moment însemnat, cel al anului care cuprindea fermenții marii răscoale țărănești, Zaharia Stancu a relevat ceea ce a fost semnificativ atunci: sărăcia deplină, proletarizarea unor largi pături țărănești, accentuarea exploatării, a jefuirii maselor muncitoare de către moșierime și burghezie. El a scos în lumină, în același timp, forța maselor, ura înverșunată împotriva stăpânilor. În sfârșit, ca atent observator al realităților satului, Zaharia Stancu a ilustrat și creșterea capitalismului sătesc, întărirea chiaburimii. În romanul Dulăii, Zaharia
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
i-a lăsat pe membrii acestor grupuri slab protejați împotriva exploatării și abuzului, chiar și în țări ca Marea Britanie și Statele Unite, unde guvernămîntul era de altfel, în mare măsură, democratic. În 1861, John Stuart Mill a afirmat că, deoarece claselor muncitoare le era refuzat dreptul la vot, nimeni din guvern nu vorbea în favoarea intereselor lor. Deși nu credea, a spus el, că cei care participau la guvernare urmăreau în mod intenționat să sacrifice interesele claselor muncitoare pentru cele proprii, el a
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
a afirmat că, deoarece claselor muncitoare le era refuzat dreptul la vot, nimeni din guvern nu vorbea în favoarea intereselor lor. Deși nu credea, a spus el, că cei care participau la guvernare urmăreau în mod intenționat să sacrifice interesele claselor muncitoare pentru cele proprii, el a întrebat totuși: "Există oare o problemă oarecare pe care Parlamentul sau vreunul din membrii săi să o privească, măcar pentru o clipă, din punctul de vedere al unui muncitor? Cînd se ivește un subiect de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
economiei laissez-faire au găsit expresia eficace a nemulțumirilor lor în lideri politici, mișcări, partide, programe, idei, filosofii, ideologii, cărți, jurnale, și, mai important, în voturi și alegeri. Nou formatul Partid Laburist și-a concentrat atenția asupra situației disperate a claselor muncitoare. Deși unii adversari propuneau doar reglementarea capitalismului de piață, alții doreau abolirea lui completă. Iar unii au susținut compromisul: să îl reglementăm acum, spuneau ei, și să îl eliminăm mai tîrziu. Cei care și-au propus abolirea capitalismului nu și-
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
George (17.VII.1936, București - 24.XI.1994, București), poet. Este fiul Lucreției (n. Stoenescu) și al lui Leon Almosnino, director la Societatea Română de Telefoane. A urmat Facultatea de Istorie a Universității București, absolvită în 1959. A lucrat ca muncitor zilier pe diferite șantiere arheologice, ca fierar betonist, apoi, din 1960, ca librar la Centrul de librării și difuzare a cărții, din 1980 devenind scriitor liber profesionist. A fost soțul poetei Nora Iuga. Debutează în „Povestea vorbei”, supliment literar al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
SĂLCUDEANU, Nicoleta (21.II.1960, Târgu Mureș), critic literar. Este fiica Mariei Buică (n. Ciontoș), muncitoare, și a lui Nicolae Buică, maistru militar. Urmează la Târgu Mureș școala primară și Liceul „Al. Papiu-Ilarian”, secția filologie-istorie (1975-1979). Va absolvi în 1989 Facultatea de Filologie, secția română-engleză, a Universitații „Al. I. Cuza” din Iași. În 2003 își susține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
caracter politic. Din cele aproximativ o sută de ziare politice, jumătate erau carliste și integraliste. Publicațiile nepolitice rămase însumau 108 și aveau o distribuție totală de 163.820 de exemplare. Raportul menționa slaba răspândire a presei catolice la nivelul clasei muncitoare și semnala lipsa ei de pregătire profesională: publicitate puțină, formare profesională deficitară și interesul scăzut al publiciștilor catolici 178. Aceste circumstanțe au făcut ca inițiativele ce priveau așa-numita "presă bună", (titlu asemănător cu cel primit în Franța 179) să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
e secondat de câțiva tovarăși de idei, între care foarte activ se arată G. Ibrăileanu. Cu referire la limba literară, S. observă că aceasta trebuie să fie „un rezultat al lucrării împreună pe terenul social, cultural și intelectual a maselor muncitoare, dintr-o parte, și a păturii culte poporaniste [...] dintr-alta”. Alt articol (Ce cerem de la artiști?) vorbește despre „marginile peste care nu se poate trece”, margini „arătate de datoriile morale pe care le are orice om cult crescut și susținut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
culte poporaniste [...] dintr-alta”. Alt articol (Ce cerem de la artiști?) vorbește despre „marginile peste care nu se poate trece”, margini „arătate de datoriile morale pe care le are orice om cult crescut și susținut de «economia națională» - față cu masele muncitoare și nenorocite ale poporului nostru (totalitatea claselor muncitoare și producătoare)”, de un „minim” de cereri, desemnat chiar prin termenul „poporanism”, ce cuprinde „iubirea sinceră pentru popor, apărarea intereselor sale, lucrarea cinstită spre a-l ridica la nivelul unui factor social
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
de la artiști?) vorbește despre „marginile peste care nu se poate trece”, margini „arătate de datoriile morale pe care le are orice om cult crescut și susținut de «economia națională» - față cu masele muncitoare și nenorocite ale poporului nostru (totalitatea claselor muncitoare și producătoare)”, de un „minim” de cereri, desemnat chiar prin termenul „poporanism”, ce cuprinde „iubirea sinceră pentru popor, apărarea intereselor sale, lucrarea cinstită spre a-l ridica la nivelul unui factor social și cultural conștient și neatârnat”. Definiția este completată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
BUTNARU, Val[eriu] (17.IV.1955, Chișinău), dramaturg. Este fiul Anei (n. Mocanu), muncitoare, și al lui Sevastian Butnaru, șofer. După absolvirea Facultății de Jurnalistică a Universității de Stat din Chișinău (1980), se dedică activității teatrale. Director artistic al Teatrului „Eugène Ionesco” din Chișinău începând din 1991, a scris piesele Țin minte că va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285966_a_287295]
-
Fărcășanu, pe de o parte, și echipa Constantin Vișoianu, de cealaltă. Mai apropiat de prima și de ziarul acesteia, „Uniunea română”, a publicat și la „România”, gazeta celei de-a doua. A mai trimis articole de atitudine politică la „România muncitoare” (unde inaugurează rubrica „Antologia rușinii”), „La Nation roumaine”, „Românul”, „Agora”, „Meridian”, „Lupta” ș.a. Interesul său prioritar se îndreaptă însă către jurnalismul cultural. Se ocupă, ca secretar de redacție, de apariția uneia dintre primele reviste literare din exil, „Luceafărul” (1948-1949), finanțată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
Naționaliștii lui Nasser i-au alungat pe greci, pe italieni, pe evrei și pe sirienii (creștini) din Alexandria, transformînd orașul într-o umbră monotonă și stearpă a ceea ce fusese odinioară, unde domnește acum disperarea. Britanicii au adus în arhipelagul Fiji muncitori angajați pe termen lung din India. Există foarte multă tensiune între subcontinentali și băștinașii din Fiji, deoarece indienii joacă astăzi rolul unei clase negustorești și profesionale străine. Aceste tensiuni au explodat în cele din urmă în mai 1987. Conflictele provenite
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
provenea din Basarabia. Poporanismul a fost o reacție împotriva marxismului, care nu prea oferea mare lucru țărănimii. Mulți intelectuali est-europeni considerau că marxismul are motivație doar în țările industriale occidentale. Nici o mișcare muncitorească nu avea vreun sens fără o clasă muncitoare care să merite acest nume. Marxismul era foarte ambiguu în privința țărănimii. Țăranii alcătuiau o clasă cu mentalitate mic-burgheză; marxiștii făceau eforturi serioase ca să atragă proletariatul rural lipsit de pămînt. Trebuia găsită o soluție pentru problemele arzătoare ale țărilor cu populație
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
demarcație care trasau înaintarea trupelor cehe, române și iugoslave (trasate în multe cazuri peste zone locuite incontestabil de unguri) urmau să fie considerate drept granițe provizorii. În acest moment disperat, singura posibilitate rămasă era apelarea la solidaritatea internațională a clasei muncitoare. Károlyi i-a predat puterea unui agent bolșevic, Béla Kun, care a venit la putere la 21 martie 1919 și intenționa să restabilească integritatea teritorială a Ungariei istorice 8. La început, Antanta (pînă și Franța) a ezitat să-i acorde
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
studiu înainte de 1989, care constituie se pare o nouă eră în Europa central-răsăriteană, în Balcani și în fosta URSS. Puțini dintre noi puteau prevedea schimbările radicale, adică felul în care regiunea aceasta va înlocui ideile privind eliberarea universală a "clasei muncitoare" cu aceea de suveranitate națională totală. Acesta este motivul pentru care viața și ideile lui Iorga au devenit mai relevante pentru înțelegerea regiunii decît fuseseră înainte de 1989. Sentimentele lui Iorga față de țara sa i-au dominat viața și activitățile. El
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
SS Galițiană 8. Criteriile de admitere erau simple: statele vest-europene căutau lucrători manuali zdraveni (bărbați) și, din această cauză, i-au favorizat vădit pe baltici, polonezi și ucraineni, indiferent de partea cui fuseseră În război. Femeile nemăritate erau bine-venite ca muncitoare sau femei de serviciu - dar Ministerul Muncii canadian respingea În 1948 tinerele care Încercau să emigreze În Canada ca fete În casă dacă exista cea mai vagă bănuială că ar avea studii postgimnaziale. Nimeni nu voia bătrâni, orfani sau femei singure
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
bine ce se Întâmplase. La numai șase săptămâni după Înfrângerea țării sale, Walter Ulbricht, viitor lider al Republicii Democrate Germane, afirma la Berlin În fața reprezentanților Partidului Comunist German: „Tragedia poporului german e că s-a supus unei bande criminale... Clasa muncitoare și populația producătoare din Germania au picat testul istoriei”. Adenauer și majoritatea politicienilor din Germania de Vest nu mergeau atât de departe, cel puțin nu În public. Dar pe Ulbricht, ca și pe șefii lui sovietici, Îl interesa mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu putea fi extirpat din Germania decât prin realizarea unei transformări socio-economice: ei nu se sinchiseau de responsabilitatea individuală sau de reeducarea morală. Dar au Înțeles și faptul că nazismul nu era doar o farsă jucată nevinovatului proletariat german. Clasa muncitoare germană, ca și burghezia, Își neglijase fatal Îndatoririle. Tocmai din acest motiv, ea putea fi determinată să adopte obiectivele comuniste, dacă biciul și zăhărelul erau dozate corect. și În orice caz, autoritățile din estul Germaniei, ca și cele din vest
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
socială. Ele erau doar o colecție de reforme ad-hoc, fiecare Încercând să rezolve o problemă socială anume sau să Îmbunătățească măsurile deja existente. De exemplu, sistemele de pensii și asigurări medicale din Anglia ofereau foarte puține beneficii și includeau numai muncitorii bărbați, excluzând soțiile și alți membri ai familiei. În Anglia interbelică, dreptul la ajutorul de șomaj se stabilea prin evaluarea mijloacelor de subzistență ale individului (Means Test). Procedeul se baza pe un principiu din Legea Săracilor din secolul al XIX
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
funcționau ca niște curele de transmisie pentru puterea sovietică. În al doilea rând, partidul-stat urma să exercite monopolul În deciziile economice. Nu era deloc simplu. Statele est-europene aveau economii considerabil diferite. Unele erau moderne, urbane și industriale, cu o clasă muncitoare numeroasă, altele (majoritatea) erau rurale și nevoiașe. Unele dintre ele, precum Polonia și Ungaria, aveau un important sector de stat, rămășiță a strategiilor antebelice de protecție Împotriva penetrării economice germane. În altele, precum Cehoslovacia, proprietatea și afacerile fuseseră preponderent private
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]