8,364 matches
-
a secolului XX. Pedagogia socială n-a însemnat numai o reacție față de ceea ce Bogdan Suchodolski a denumit, mai tîrziu, pedagogia existenței; ea a fost, totodată, încă o încercare de constituire a pedagogiei ca știință. Spre deosebire de pedagogia experimentală, care aprecia că pedagogia va deveni știință prin cercetarea copilului pe cale experimentală, pedagogia socială tindea spre același țel prin întemeierea ei pe știința despre societate. Dacă pedagogia experimentală se întemeia cu prioritate pe psihologie, pentru a cunoaște trebuințele copilului, pedagogia socială își avea sursa
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o reacție față de ceea ce Bogdan Suchodolski a denumit, mai tîrziu, pedagogia existenței; ea a fost, totodată, încă o încercare de constituire a pedagogiei ca știință. Spre deosebire de pedagogia experimentală, care aprecia că pedagogia va deveni știință prin cercetarea copilului pe cale experimentală, pedagogia socială tindea spre același țel prin întemeierea ei pe știința despre societate. Dacă pedagogia experimentală se întemeia cu prioritate pe psihologie, pentru a cunoaște trebuințele copilului, pedagogia socială își avea sursa metodologică în sociologie, vizînd cunoașterea trebuințelor societății. Ideea științifizării
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fost, totodată, încă o încercare de constituire a pedagogiei ca știință. Spre deosebire de pedagogia experimentală, care aprecia că pedagogia va deveni știință prin cercetarea copilului pe cale experimentală, pedagogia socială tindea spre același țel prin întemeierea ei pe știința despre societate. Dacă pedagogia experimentală se întemeia cu prioritate pe psihologie, pentru a cunoaște trebuințele copilului, pedagogia socială își avea sursa metodologică în sociologie, vizînd cunoașterea trebuințelor societății. Ideea științifizării pedagogiei prin fundamentarea ei pe cunoașterea vieții sociale este clar exprimată de unul din
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
experimentală, care aprecia că pedagogia va deveni știință prin cercetarea copilului pe cale experimentală, pedagogia socială tindea spre același țel prin întemeierea ei pe știința despre societate. Dacă pedagogia experimentală se întemeia cu prioritate pe psihologie, pentru a cunoaște trebuințele copilului, pedagogia socială își avea sursa metodologică în sociologie, vizînd cunoașterea trebuințelor societății. Ideea științifizării pedagogiei prin fundamentarea ei pe cunoașterea vieții sociale este clar exprimată de unul din promotorii pedagogiei sociale, PAUL NATORP (1854-1924) "Pedagogia socială" scria el "însemnează, în cel
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
socială tindea spre același țel prin întemeierea ei pe știința despre societate. Dacă pedagogia experimentală se întemeia cu prioritate pe psihologie, pentru a cunoaște trebuințele copilului, pedagogia socială își avea sursa metodologică în sociologie, vizînd cunoașterea trebuințelor societății. Ideea științifizării pedagogiei prin fundamentarea ei pe cunoașterea vieții sociale este clar exprimată de unul din promotorii pedagogiei sociale, PAUL NATORP (1854-1924) "Pedagogia socială" scria el "însemnează, în cel mai larg înțeles, că chestiunile de educație trebuie tratate științific în legătură cu chestiunile sociale sau
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se întemeia cu prioritate pe psihologie, pentru a cunoaște trebuințele copilului, pedagogia socială își avea sursa metodologică în sociologie, vizînd cunoașterea trebuințelor societății. Ideea științifizării pedagogiei prin fundamentarea ei pe cunoașterea vieții sociale este clar exprimată de unul din promotorii pedagogiei sociale, PAUL NATORP (1854-1924) "Pedagogia socială" scria el "însemnează, în cel mai larg înțeles, că chestiunile de educație trebuie tratate științific în legătură cu chestiunile sociale sau, în înțeles mai pregnant, însemnează că știința despre educație trebuie să se întemeieze pe știința
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
psihologie, pentru a cunoaște trebuințele copilului, pedagogia socială își avea sursa metodologică în sociologie, vizînd cunoașterea trebuințelor societății. Ideea științifizării pedagogiei prin fundamentarea ei pe cunoașterea vieții sociale este clar exprimată de unul din promotorii pedagogiei sociale, PAUL NATORP (1854-1924) "Pedagogia socială" scria el "însemnează, în cel mai larg înțeles, că chestiunile de educație trebuie tratate științific în legătură cu chestiunile sociale sau, în înțeles mai pregnant, însemnează că știința despre educație trebuie să se întemeieze pe știința despre viața socială" (s.n.) (7
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în cel mai larg înțeles, că chestiunile de educație trebuie tratate științific în legătură cu chestiunile sociale sau, în înțeles mai pregnant, însemnează că știința despre educație trebuie să se întemeieze pe știința despre viața socială" (s.n.) (7, p. 18). Termenul de pedagogie socială apare pentru prima dată la Paul Natorp, ca titlu al principalei sale lucrări: Sozialpädagogik (1899). Tot aici este exprimată și ideea de bază a pedagogiei sociale: comunitatea educă, ea este scopul și mijlocul educației (8). Această idee a găsit
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să se întemeieze pe știința despre viața socială" (s.n.) (7, p. 18). Termenul de pedagogie socială apare pentru prima dată la Paul Natorp, ca titlu al principalei sale lucrări: Sozialpädagogik (1899). Tot aici este exprimată și ideea de bază a pedagogiei sociale: comunitatea educă, ea este scopul și mijlocul educației (8). Această idee a găsit numeroși aderenți, așa încît, la începutul secolului XX, mișcarea pedagogiei sociale putea să numere printre teoreticienii ei o serie de reprezentanți de frunte: ÉM. DURKHEIM, PAUL
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
titlu al principalei sale lucrări: Sozialpädagogik (1899). Tot aici este exprimată și ideea de bază a pedagogiei sociale: comunitatea educă, ea este scopul și mijlocul educației (8). Această idee a găsit numeroși aderenți, așa încît, la începutul secolului XX, mișcarea pedagogiei sociale putea să numere printre teoreticienii ei o serie de reprezentanți de frunte: ÉM. DURKHEIM, PAUL BARTH, GEORG KERSCHENSTEINER, FR. W. FOERSTER. Cei care s-au impus cel mai mult atenției lumii pedagogice în primele decenii ale secolului XX au
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mai mult atenției lumii pedagogice în primele decenii ale secolului XX au fost Émile Durkheim și Georg Kerschensteiner. ÉMILE DURKHEIM (1858-1917) a început să se manifeste ca teoretician în problemele pedagogice încă din 1887, cînd a fost numit profesor de pedagogie și științe sociale la Universitatea din Bordeaux. Mutat la Sorbona, în 1902, continuă să țină un curs de știința educației. Chiar atunci cînd cercetările sale în domeniul sociologiei au devenit dominante, Durkheim și-a menținut interesul pentru educație. Lui i
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
care abordează probleme de metodologie pedagogică au fost publicate în 1922 sub titlul Éducation et sociologie (10); celelalte au fost grupate în volumul Éducation morale, apărut în 1923. De la Ém. Durkheim a rămas și valoroasa lucrare de istoria învățămîntului și pedagogiei, intitulată Evoluția pedagogiei în Franța (1938) (11), în care analiza fină pedagogică se sprijină pe o minuțioasă cercetare a vieții sociale. Ém. Durkheim a abordat problemele educației de pe poziția sociologului care consideră educația drept "mijlocul prin care societatea își reînnoiește
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de metodologie pedagogică au fost publicate în 1922 sub titlul Éducation et sociologie (10); celelalte au fost grupate în volumul Éducation morale, apărut în 1923. De la Ém. Durkheim a rămas și valoroasa lucrare de istoria învățămîntului și pedagogiei, intitulată Evoluția pedagogiei în Franța (1938) (11), în care analiza fină pedagogică se sprijină pe o minuțioasă cercetare a vieții sociale. Ém. Durkheim a abordat problemele educației de pe poziția sociologului care consideră educația drept "mijlocul prin care societatea își reînnoiește neîncetat condițiile propriei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sau mai puțin) omul pe care îl vrea societatea. În consecință, educația este un fapt social care poate fi studiat ca orice alt fapt aparținînd societății. Ca și alți teoreticieni ai educației din vremea sa, Durkheim este nemulțumit de realizările pedagogiei. Această disciplină cuprinde, după opinia sa, diverse reflecții asupra educației, teorii care nu-și propun să descrie și să explice ceea ce este sau ceea ce a fost, ci să formuleze doar precepte de conduită pentru viitor, dintre care foarte multe nu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
decît speculații. Sociologul și pedagogul francez își punea mari speranțe în constituirea unei științe a educației, care să cerceteze realitatea și anume faptul educației să încerce delimitarea tipurilor acestuia și să descopere legile care domină evoluția sistemelor de educație. Dacă pedagogia privește în viitor, știința educației cercetează trecutul și prezentul. Aceeași preocupare veche de un secol îl urmărea, prin urmare, și pe Durkheim: să dea un temei științific disciplinei care avea ca obiect de cercetare educația. El considera că o investigație
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
educație cu ajutorul statisticii. Alături de teorie știința educației Durkheim distinge și arta educației, care constă în moduri de acțiune în procesul paideutic; această artă se constituie din experiența cîștigată în practica educativă. Între știința educației și arta educației, Ém. Durkheim plasează pedagogia ca teorie practică -, asemănătoare cu medicina, politica, strategia, fiind constituită din combinații de idei care îndrumă activitatea educatorului. Cu Ém. Durkheim se deschide seria teoreticienilor educației care, manifestînd insatisfacție fie față de caracterul filosofic al pedagogiei tradiționale, fie față de însuși termenul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
arta educației, Ém. Durkheim plasează pedagogia ca teorie practică -, asemănătoare cu medicina, politica, strategia, fiind constituită din combinații de idei care îndrumă activitatea educatorului. Cu Ém. Durkheim se deschide seria teoreticienilor educației care, manifestînd insatisfacție fie față de caracterul filosofic al pedagogiei tradiționale, fie față de însuși termenul de pedagogie, au propus înlocuirea lui. Soluția oferită este însă artificială. Preocupările teoretice autentice asupra fenomenului educației nu pot să nu-și întemeieze ideile ce călăuzesc activitatea practicianului pe cercetarea, cu metode riguros științifice, a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
teorie practică -, asemănătoare cu medicina, politica, strategia, fiind constituită din combinații de idei care îndrumă activitatea educatorului. Cu Ém. Durkheim se deschide seria teoreticienilor educației care, manifestînd insatisfacție fie față de caracterul filosofic al pedagogiei tradiționale, fie față de însuși termenul de pedagogie, au propus înlocuirea lui. Soluția oferită este însă artificială. Preocupările teoretice autentice asupra fenomenului educației nu pot să nu-și întemeieze ideile ce călăuzesc activitatea practicianului pe cercetarea, cu metode riguros științifice, a fenomenului educației din trecut și prezent. De
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
teoretice autentice asupra fenomenului educației nu pot să nu-și întemeieze ideile ce călăuzesc activitatea practicianului pe cercetarea, cu metode riguros științifice, a fenomenului educației din trecut și prezent. De altfel, Durkheim însuși apreciază că, neputîndu-se aștepta constituirea științei educației, pedagogia ar trebui să adune cît mai multe fapte vizînd educația și să le interpreteze cu ajutorul unor metode științifice, respectiv, a unor metode sociologice. "Pedagogia" spunea el "depinde de sociologie mai mult ca de orice altă știință" (10, p. 63). După cum
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
educației din trecut și prezent. De altfel, Durkheim însuși apreciază că, neputîndu-se aștepta constituirea științei educației, pedagogia ar trebui să adune cît mai multe fapte vizînd educația și să le interpreteze cu ajutorul unor metode științifice, respectiv, a unor metode sociologice. "Pedagogia" spunea el "depinde de sociologie mai mult ca de orice altă știință" (10, p. 63). După cum s-a arătat mai sus, în concepția lui Durkheim societatea modelează ființa umană după nevoile sale, prin educație. În fiecare om există considera el
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cel de-al doilea elementul social cuprinde ideile, sentimentele etc. care exprimă grupul social. Scopul educației scrie Durkheim în Educație și sociologie este constituirea elementului social al ființei umane. Definiția pe care sociologul francez o dă educației este tipică pentru pedagogia sociologică. În concepția sa, educația este "acțiunea exercitată de către generațiile adulte asupra celor ce nu sînt coapte pentru viața socială. Ea are ca obiect să provoace și să dezvolte la copil un număr oarecare de stări fizice, intelectuale și morale
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
îl împiedicau să realizeze sarcinile societății în care trăia (16). Elaborîndu-și teoria asupra educației, Ém. Durkheim s-a păstrat în limitele unei abordări sociologice a problemelor. Procedînd astfel, el era consecvent cu teoria sa, potrivit căreia toate științele sociale, inclusiv pedagogia, sînt reduse la simple ramuri ale sociologiei. Nereușind să cuprindă în teoria lui sociologică legile obiective ale dezvoltării societății, Durkheim n-a putuit oferi nici baza metodologică pentru constituirea celorlalte științe sociale deci și a pedagogiei. Rămîne totuși valoroasă intenția
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
toate științele sociale, inclusiv pedagogia, sînt reduse la simple ramuri ale sociologiei. Nereușind să cuprindă în teoria lui sociologică legile obiective ale dezvoltării societății, Durkheim n-a putuit oferi nici baza metodologică pentru constituirea celorlalte științe sociale deci și a pedagogiei. Rămîne totuși valoroasă intenția de a da pedagogiei o fundamentare științifică printr-o mai amplă și profundă cercetare a fenomenului educației în interrelațiile sale cu celelalte fenomene sociale. Punctul de vedere sociologist a fost dominant nu numai în stabilirea raportului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
simple ramuri ale sociologiei. Nereușind să cuprindă în teoria lui sociologică legile obiective ale dezvoltării societății, Durkheim n-a putuit oferi nici baza metodologică pentru constituirea celorlalte științe sociale deci și a pedagogiei. Rămîne totuși valoroasă intenția de a da pedagogiei o fundamentare științifică printr-o mai amplă și profundă cercetare a fenomenului educației în interrelațiile sale cu celelalte fenomene sociale. Punctul de vedere sociologist a fost dominant nu numai în stabilirea raportului dintre sociologie și știința educației, ci și în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fața spre societate, într-un moment în care mulți dintre ei se închinau "majestății sale copilul". Unei școli "axate pe copil" i se opunea deci la începutul secolului XX o școală "axată pe societate". Un alt reprezentant de seamă al pedagogiei sociale a fosit germanul GEORG KERSCHENSTEINER (1854-1932). Fiind mulți ani consilier școlar al orașului München, Kerschensteiner s-a ocupat, atît pe plan practic, cît și teoretic, de organizarea învățămîntului pentru tineretul muncitoresc. Interesul său a fost concentrat asupra modului în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]