5,163 matches
-
Cu toate că Foucault s-a recunoscut și, chiar, identificat cu tot ceea ce are mai de preț secolul al XIX-lea din punct de vedere cultural și social, unii intelectuali ce-și spun "postmoderni" s-au grăbit să-i lipească eticheta de "postmodern". Foucault rămâne cel mai etichetat gânditor contemporan, demonificat în fel și chip! Ceea ce nu înțeleg anumiți filosofi, ceea ce nu înțeleg practicienii "științelor" sociale este însăși condiția istorică a existenței unei lumi postmoderne. Atât timp cât avem aceleași legi (de manifestare și de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
s-au grăbit să-i lipească eticheta de "postmodern". Foucault rămâne cel mai etichetat gânditor contemporan, demonificat în fel și chip! Ceea ce nu înțeleg anumiți filosofi, ceea ce nu înțeleg practicienii "științelor" sociale este însăși condiția istorică a existenței unei lumi postmoderne. Atât timp cât avem aceleași legi (de manifestare și de proliferare) ale capitalului, nu putem avea pretenția la o lume postmodernă. Atât timp cât profitul, concurența, activitățile și profiturile inegale ale distribuției bunurilor în raport cu producătorii, raporturile sofisticate de speculă și de stabilire a... "valorii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și chip! Ceea ce nu înțeleg anumiți filosofi, ceea ce nu înțeleg practicienii "științelor" sociale este însăși condiția istorică a existenței unei lumi postmoderne. Atât timp cât avem aceleași legi (de manifestare și de proliferare) ale capitalului, nu putem avea pretenția la o lume postmodernă. Atât timp cât profitul, concurența, activitățile și profiturile inegale ale distribuției bunurilor în raport cu producătorii, raporturile sofisticate de speculă și de stabilire a... "valorii" între mărfuri și capital (să le denumim generic Burse!) fac legea și ordinea în societățile noastre, nu vom avea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dincolo de... Modernitate. Nu trăim decât într-o modernitate insidioasă, bazată pe același steril și redundant cult al capitalului și al imaginii! Suntem în modernitate și aceasta ne reprezintă și ne circumscrie pe fiecare la nivel mental și social. O lume postmodernă ar fi o lume cu alte principii/valori decât cele ale capitalismului modern de ieri și de azi, o lume dincolo de legile inegale ale profitului. Michel Foucault nu a avut vreo afinitate cu ideologiile unui umanism dogmatic. Ideologii ce sunt
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și artistică europeană spre "un limbaj care abolește istoria și face să sclipească iminența unui adevăr imemorial"51. Acest limbaj constituie un nou mod de a trata cunoașterea, istoria și scrisul, prezent în secolul XX, în scrierile filosofico-lingvistice, în reflecțiile postmoderne, în dorința arzătoare de a depăși lumea istorică. Pe terenul acestui limbaj imemorial s-au putut întemeia o reflecție aistorică (prezentă în studii antropologice și etnologice, îl vedem aici pe un Lévi-Strauss) și o postistorie (prezentă în reflecțiile de analiză
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
O întreagă pleiadă a preluat această sintagmă prin Croce, Valéry și prin alți distinși intelectuali. În realitate, oamenii învață foarte multe idei și tactici discursive din gama tot mai extinsă de istorii singurele în stare să-i ofere omului modern/postmodern o perspectivă în viața sa de zi cu zi. Lucian Boia a adăugat la ideea lui Hegel că oamenii nu învață nimic din istorie pentru că istoria nu se repetă, iar situațiile similare comportă aspecte diferite pe axa timpului. Tocmai acest
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de inspirație pentru anumite idei și practici politice. Știința și ideologia nu sunt decât figuri discursive ale unor utilizări politice pentru istoricul de mâine. Argumentul că narativitatea este inextricabil legată de o anume poziție ideologică a unui autor al unor postmoderni (Barthes, S. Cohen, J. Kristeva, J. Fr. Lyotard) nu se poate susține pentru fiecare autor în parte. De multe ori, se face confuzie între o atitudine angajantă față de o chestiune social-politică și susținerea ideologic-propagandistică, omniprezentă la Curțile intelectuale. Atitudinea angajantă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
and philosophy. For this reason, his universe is portrayed from a historical and philosophical point of view. În aceeași serie, au mai apărut: • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Introducere în filosofia minții
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de diferitele manifestări carnavalești. Carnavalul reprezintă a doua viață a poporului, viața lui festivă, organizată pe principiul râsului. (M. Bahtin, 1974, p. 13) Carnavalul a fost conceput pentru a servi ca o paradigmă sau model pentru Întreaga lume modernă sau postmodernă. ș...ț El reprezintă antistructura creatoare În raport cu modernitatea mecanică. Carnavalul este opusul fanteziei sau falsului: el solicită trăiri adevărate, triste sau fericite. În esență, el este vesel și nu ne putem Înșela asupra autenticității fericirii care radiază pe fețele participanților
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pot apărea și În texte clasificate drept legende, basme, epopei, balade, romane populare etc. Din această cauză, numeroase lucrări de specialitate ocolesc acest subiect, deși folosesc o terminologie care implică anumite clasificări tematice. Cu toate acestea, chiar dacă, dintr-o perspectivă postmodernă, poate fi acuzată că este un simplu exercițiu de reificare, o asemenea tipologie este utilă din punct de vedere didactic, deoarece permite orientarea În furnicarul formelor mitologice. Criterile de clasificare pot fi variate: În Tratatul de istorie a religiilor (1992
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
că scrierile de tinerețe ale lui Eugen Ionescu, ale căror incipiente motive vor înflori în dramaturgia prestigioasă de mai târziu, oferă un material abundent, de neignorat în privința contribuțiilor literare românești la ilustrarea acestui mod al comicului. În literatura de factură postmodernă, Ion Bogdan Lefter identifică prezența grotescului în microromanul lui Vasile Gogea, Scene din viața lui Anselmus, 1990, axat pe toposul "blocului nou", precum și în "prozele absurde și grotești" din volumul lui Dan Giosu, Scândura lui Afansol, 1991. Formula acestor texte
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și lacrimi și nădușeală. Și numa ce-l vede p-ăsta că intră așa, ca nebunu... Ca un nebun a intrat Gelu, băiatu: D-asta ți-arde ție acu? A zbierat.160 În același sens poate fi menționat interesantul roman "postmodern" Femeia în roșu, semnat de tripticul auctorial Mircea Nedelciu, Adriana Babeți, Mircea Mihăieș, în care celor trei "corei"162 li se oferă de către inventatul "proiecționist" împătimit, scrisorile celebrului bandit din Chicago, Dillinger, "inamicul public numărul 1" al Americii din perioada
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cristalizate în anii '60, cum este "Școala de la Târgoviște". În continuarea acestui itinerar menit să contureze o imagine destul de detaliată a supraviețuirii operei caragialiene, putem menționa și observațiile lui Ion Bogdan Lefter care, într-o "schiță tipologică" a primelor "experimente postmoderne românești"5, identifică o categorie pe care o numește "umorismul neocaragialian și neourmuzian. Alte absurdități "serioase"", în care include proza lui Tudor Octavian, Dumitru Dinulescu, Marian Popa, Teodor Mazilu sau Dumitru Solomon 6. Astfel încât, unirea acestor coordonate diacronic stabilite, duce
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lui Caragiale, Editura Cartea Românească, București, 1988. Iosifescu, Silvian, De-a lungul unui secol, Editura Eminescu, București, 1983. Lefter, Ion Bogdan, Postmodernism. Din dosarul unei "bătălii culturale", ediția a doua, adăugită, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. Lefter, Ion Bogdan, Primii postmoderni: Școala de la Târgoviște, Editura Paralela 45, Pitești, 2003. Lefter, Ion Bogdan, O oglindă purtată de-a lungul unui drum. Fotograme din postmodernitatea românească, Editura Paralela 45, Pitești, 2010. Lefter, Ion Bogdan, 7 postmoderni : Nedelciu, Crăciun, Müler, Petculescu, Gogea, Danilov, Ghiu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
45, Pitești, 2002. Lefter, Ion Bogdan, Primii postmoderni: Școala de la Târgoviște, Editura Paralela 45, Pitești, 2003. Lefter, Ion Bogdan, O oglindă purtată de-a lungul unui drum. Fotograme din postmodernitatea românească, Editura Paralela 45, Pitești, 2010. Lefter, Ion Bogdan, 7 postmoderni : Nedelciu, Crăciun, Müler, Petculescu, Gogea, Danilov, Ghiu, Editura Paralela 45, Pitești, 2010. Lipatti, Valentin, Valori franceze. Studii și articole, ESPLA, București, 1959. Lovinescu, Eugen, Critice, II, Editura Minerva, ediție îngrijită de Eugen Simion București, 1979. Lovinescu, Monica, Unde scurte, Editura
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Eugen Ionescu, Editura Pontica, Constanța, 2003. Mihăilescu, Dan, C. Cuvânt înainte la I.L.Caragiale Despre lume, artă și neamul românesc, Editura Humanitas, București, 1994. Mihăilescu, Dan, C., Întrebările poeziei, Editura Cartea Românească, București, 1988. Mușat, Carmen, Perspective asupra romanului românesc postmodern și alte ficțiuni teoretice, Editura Paralela 45. Pitești,1998. Mușat, Carmen, Strategiile subversiunii. Descriere și narațiune în proza postmodernă românească, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. Paleologu, Al., Bunul Simț ca Paradox, Editura Cartea Românească, București, 1972. Paleologu, Al., Spiritul și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
românesc, Editura Humanitas, București, 1994. Mihăilescu, Dan, C., Întrebările poeziei, Editura Cartea Românească, București, 1988. Mușat, Carmen, Perspective asupra romanului românesc postmodern și alte ficțiuni teoretice, Editura Paralela 45. Pitești,1998. Mușat, Carmen, Strategiile subversiunii. Descriere și narațiune în proza postmodernă românească, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. Paleologu, Al., Bunul Simț ca Paradox, Editura Cartea Românească, București, 1972. Paleologu, Al., Spiritul și litera, Editura Eminescu, București, 1970. Papadima, Liviu, Caragiale, firește, Editura Fundației Culturale Române, Bucuresti, 1999. Papahagi, Marian, Intertextualități caragialiene
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Sadoveanu's play Happy Days after the War, in Costache Olăreanu's novel Parallel Confessions, in Mircea Horia Simionescu's Dictionary of Names, in his novels The Frock, Teachings for Dolphin, in Mircea Nedelciu, Adriana Babeți and Mircea Mihăieș's postmodern Romanian novel The Woman in Red etc The last category of Caragialian literary heirs includes the writers that can be called "Promethean offsprings" because they seem to deliberately try to distinguish themselves from the Caragialian tradition. Mihail Sebastian and George-Mihail
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Idem, p. 15. 3 Ibidem. 4 Florin Manolescu, Caragiale și Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii, Editura Cartea Românească, București, 1983, p. 262. 5 Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, București, 1999, pp. 142-402. 6 V. Ion Bogdan Lefter, Primii postmoderni: Școala de la Târgoviște, Editura Paralela 45, Pitești, 2003. 7 Silvian Iosifescu, De-a lungul unui secol, Editura Eminescu, București, 1983, p. 128. 8 B. Elvin, Posteritatea lui I.L. Caragiale, în "Viața românească", XV, nr. 6, iunie, 1962, p. 118. 9
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Colloque de Cerisy, edited by Clive Thomson and Allain Pages, 1991, apud. Adelina Farias, Clona literară (Repere pentru o discuție asupra parodiei), în "Annales Universitas Apulensis", Philologica, Alba-Iulia, 2003, p. 105. 77 Richard Kearney, The Wake of Imagination: Toward a Postmodern Culture, University of Minesota Press, Minneapolis, 1988, pp. 17-18. 78 Linda Hutcheon, Politica postmodernismului, Editura Minerva, București, 1997, p. 28. 79 Mircea Doru Lesovici, op. cit., p. 143. 80 Florin Manolescu, Caragiale și Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii, Editura Cartea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
1983, p. 234. 172 Paul Zarifopol, Introducere, loc. cit., p. XLII. 173 Paul Zarifopol, Publicul și arta lui Caragiale, loc. cit., p. 18. 174 Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, București, 1999, pp. 142402. 175 V. Ion Bogdan Lefter, Primii postmoderni: Școala de la Târgoviște, Editura Paralela 45, Pitești, 2003. 176 Mircea Nedelciu, Efectul de ecou controlat, Editura Cartea Românească, București, 1981, p. 11. 177 Idem, p. 16. 178 Eugen Ionescu, Război cu toată lumea, Publicistica românească, ed. îngrijită și bibliografie de Mariana
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Ucenic la clasici, Editura Allfa, București, 1997, p. 41. 3 Mircea Horia Simionescu, Paltonul de vară, Editura Albatros, București, 1996, p. 353. 4 Ion Bogdan Lefter și nu numai susține această teorie în numeroase articole adunate recent în volumul Primii postmoderni: "Școala de la Târgoviște", Editura Paralela 45, Pitești, 2003. 5 Carmen Mușat, Perspective asupra romanului românesc postmodern și alte ficțiuni teoretice, Editura Paralela 45, Pitești, 1998. 6 Constantin Trandafir, Efectul Caragiale, Editura Vestala, București, 2002, p. 175. 7 Al. Rosetti, Ș
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Editura Albatros, București, 1996, p. 353. 4 Ion Bogdan Lefter și nu numai susține această teorie în numeroase articole adunate recent în volumul Primii postmoderni: "Școala de la Târgoviște", Editura Paralela 45, Pitești, 2003. 5 Carmen Mușat, Perspective asupra romanului românesc postmodern și alte ficțiuni teoretice, Editura Paralela 45, Pitești, 1998. 6 Constantin Trandafir, Efectul Caragiale, Editura Vestala, București, 2002, p. 175. 7 Al. Rosetti, Ș. Cioculescu și L. Călin au identificat un alt registru onomastic printre filele manuscrisului incomplet al dramei
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mediocritas care manifestă concilierea precară dintre două forțe antitetice asigurând durata universului numai prin neutralizare reciprocă”737. Nu ne putem Îndoi de buna dozare a sacrului și profanului, și nici trăirea lor decentă În viața lui homo religiosus. În lumea postmodernă se vorbește tot mai mult de desacralizarea sacrului și sacralizarea profanului. În Occidentul modern se discută de „absența lui Dumnezeu” și de uitarea heideggeriană a chiar „absenței lui Dumnezeu”, de „vide sacră” cum amintea 735 Cf. N. Gavriliță, Mișcări religioase
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
accentul pus pe consum Încurajează cu mult Înainte de digitalizarea tehnicii, primatul aparenței În detrimentul fondului său, adică primatul semnificantului asupra semnificatului. De fapt, intertextualitatea imaginii fotografice nu este o noutate adusă de digitalizare, ci de interconectivitatea lumii moderne transmisă și celei postmoderne. Tehnica digitală are rolul de a extinde considerabil scara circulației imaginii, accesibilă instantaneu și simultan În spații diferite. Aceasta conduce la o volatilizare puternică a stabilității sistemelor de expresie și comunicare, elementele lor componente având o dinamică de circulație și
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]