5,690 matches
-
forare, de excavare în interiorul capodoperelor care dau măsura umanului și care constituie substanța sufletului. Așadar, modernitatea își asumă acest binom conceptual, unul care a fundamentat teoretic ideologia luminilor, proiectul de eliberare a omului prin educație și cultură; eliberarea vizează înlăturarea prejudecăților și a ignoranței pe de o parte, iar pe de altă parte, distrugerea constrângerilor impuse de tradiția religioasă, de cadrele sociale și de clasă etc. Sufletul ca scop de atins prin educație este surprins prin bildung, care desemnează într-o
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Altfel spus, tinerii (și, din ce în ce mai mult și cetățenii nu atât de tineri) nu se mai încred în indivizi grație statutului, educației sau experienței dovedite. Ei preferă să acorde credibilitate acelora care par a fi sinceri și care își recunosc liber prejudecățile". (Gardner, 2012, p. 42) 5.6. Școala și spațiul public Un copil ignorat de mamă își poate suge îndelungat degetul mare de la mână, mai târziu, ajuns la școală, poate mânca fără să-i fie foame (compulsiv), poate fuma, se poate
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
autoritate care își fac simțită prezența în cadrul lui. Autoritatea profesorului a cunoscut o întemeiere metafizică și una pragmatică; întemeierea metafizică face trimitere la iluminism și la rolul educației (implicit al școlii și al profesorului) în eliberarea omului de obscurantism, de prejudecățile și de constrângerile medievale. Esența umană, înțeleasă ca manifestare a rațiunii libere a reprezentat scopul suprem al educației: Omul poate deveni om numai prin educație. El nu e nimic decât ceea ce face educația din el. Să ne amintim că omul
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Sub influența programului luminist, cu accentul său unilateral pe rațiune și autonomie personală, educația a ignorat întregul uman de care vorbea paideia vechilor greci, școala fiind pusă aproape exclusiv în slujba dezvoltării rațiunii; cunoașterea înseamnă eliberare de superstiții și de prejudecăți, dar înseamnă în același timp și eliberare de sub puterea întunecată a instinctelor; adjectivul aparține luminismului, ca și prejudecata că, dacă ignori un lucru, acel lucru încetează să mai existe. Sigur, o lectură unilaterală, ghidată de prejudecățile de tip luminist, a
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de care vorbea paideia vechilor greci, școala fiind pusă aproape exclusiv în slujba dezvoltării rațiunii; cunoașterea înseamnă eliberare de superstiții și de prejudecăți, dar înseamnă în același timp și eliberare de sub puterea întunecată a instinctelor; adjectivul aparține luminismului, ca și prejudecata că, dacă ignori un lucru, acel lucru încetează să mai existe. Sigur, o lectură unilaterală, ghidată de prejudecățile de tip luminist, a lui Platon poate conduce și ea la ideea că oamenii comit răul doar pentru că nu știu care este binele, cunoașterea
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de superstiții și de prejudecăți, dar înseamnă în același timp și eliberare de sub puterea întunecată a instinctelor; adjectivul aparține luminismului, ca și prejudecata că, dacă ignori un lucru, acel lucru încetează să mai existe. Sigur, o lectură unilaterală, ghidată de prejudecățile de tip luminist, a lui Platon poate conduce și ea la ideea că oamenii comit răul doar pentru că nu știu care este binele, cunoașterea urmând să-i lumineze, adică să-i împiedice în mod automat de la a mai comite răul. În fond
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
țelului esențial, adică alungarea spaimei), ele sfîrșesc prin a transforma acest mijloc în țel final, nu mai vor decît puterea de dragul puterii și eventual nelimitată. Apar cele două forme ale puterii iraționale: dominația perversă exterioară, tirania, și dominata perversă interioară, prejudecata sub toate formele ei, mai ales prejudecata religioasă, superstiția. Ahtiate ambele după puterea nelimitată, aceste două forme de dominație perversă nu întîrzie să intre în conflict, ceea ce le obligă din ce în ce mai mult să accepte compromisuri în ceea ce privește sensul profund al instituțiilor lor
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
prin a transforma acest mijloc în țel final, nu mai vor decît puterea de dragul puterii și eventual nelimitată. Apar cele două forme ale puterii iraționale: dominația perversă exterioară, tirania, și dominata perversă interioară, prejudecata sub toate formele ei, mai ales prejudecata religioasă, superstiția. Ahtiate ambele după puterea nelimitată, aceste două forme de dominație perversă nu întîrzie să intre în conflict, ceea ce le obligă din ce în ce mai mult să accepte compromisuri în ceea ce privește sensul profund al instituțiilor lor. Rivalitatea lor, care zdruncină temeliile vieții sociale
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
acestuia exprimă și faptul că Iisus îi dăruiește sufletul său, îi oferă iertare. Traducerea simbolismului "Mîntuirii" elimină miraculosul și îl înlocuicite prin semnificația firească din punct de vedere psihologic evidentă pentru psihicul uman (atît timp cît nu este orbită de prejudecățile afective). Explicația acestei evidențe este complicată deoarece ea trebuie să lupte împotriva pseudo-profunzimii elementului miraculos, magic, animist, fals introdus în mitul simbolic. Salvarea, atît a eroului, cît și a fiecăruia dintre noi, constă în efortul real care trebuie să aibă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și așteptați reacția vorbitorului. Veți fi surprinși cât de mulți vor ignora observația dumneavoastră și vor vorbi mai departe. Clișeele persuasive încearcă să obțină forțat un acord cu punctul de vedere al vorbitorului și dau la iveală atitudinea, gândurile și prejudecățile acestuia. Ce credeți despre" este urmată de părerile personale ale vorbitorului despre subiectul respectiv. Atunci când un pensionar întreabă: Ce credeți despre noul impozit asupra pensiilor?" aceasta se traduce cu: "Eu sunt împotrivă" și i se poate răspunde pentru a-l
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
caracter, entități manifestate prin oameni, trasate cu detașare, cu înțelegere, dar cu un sistem de valori umane neclintit în aspirația lui spre bunătate și iubire (Demnitatea, Cinstea, Vrednicia, Cuviința, Adevărul, Dreptatea, Blândețea, Răbdarea, Încrederea, Curajul, Speranța, Bucuria versus Prostia, Mediocritatea, Prejudecățile, Intolereanța, Suferința zadarnică, Văicăreala, Superficialitatea, Nepăsarea, Vorba fără rost), relevă un înțelept din speța celor dotați cu harul formulărilor gnomice: „Dac-am înșira tot ce nu face și nu este omul cinstit, am cădea peste portretul mincinosului, al măsluitorului, al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
Rusă, semnat la Paris la 27 mai 1997." În cadrul relațiilor între cele două părți s-a stabilit să funcționeze Consiliul Permanent care este parte integrantă și este stabilit de Actul de Constituire. Acesta are ca principale scopuri: câștigarea încrederii, învingerea prejudecăților și dezvoltării unui model de cooperare și consultare regulate. „Includerea progresiva a Rusiei în comunitatea transatlantică, în extindere, este componenta necesară a oricărei strategii a S.U.A. pe termen lung pentru a consolida stabilitatea pe mega continentul eurasian. Urmărirea acestui
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
a căsătorit, au căpătat o atitudine mai pozitivă, trecând de la ostilitate la indiferență. "Doi ani nu mi-a vorbit colegul meu de bancă, zicea că n-are ce să discute cu o fată despre probleme care sunt ale bărbaților. Atunci, prejudecățile se manifestau foarte puternic și printre intelectuali. De-abia când am avut primul post la Casa Padurilor Statului am simțit că sunt tratată altfel, deși aveam un salariu mai mic decât o pensie", afirma ea întrun interviu. A practicat această
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
cruce pe care a încrustat conturul unui vapor. 16. Eliza Leonida Zamfirescu (10 noiembrie 1887, Galati - 25 noiembrie 1973, Bucuresti) A fost prima femeie inginer din Europa, șefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României, sora inginerului Dimitrie Leonida. Respinsă, din cauza prejudecăților, de conducerea Școlii de Poduri și Șosele din București, s-a înscris, începând cu 1909, la Academia Regală Tehnică din Berlin, Charlottemburg, pe care a absolvit-o în 1912, devenind prima femeie inginer din Europa. În momentul înscrierii, decanul a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
de 3 martie 1930, după alegerea primăriței: „Și aici, în ținutul ăsta așa de vitregit, un sat de oameni simpli, izolați de frământările care macină zilnic baloturi întregi de hârtie și răgușesc mii de glasuri, a biruit cea mai cumplită prejudecată. A fost aleasă prima femeie primar”. Ziarul „Dimineața” din 3 martie 1930 publica o pagină întreagă despre minunea din satul Buda, reproducând primele cuvinte ale Luizei după învestitură: „Douăzeci și trei de ani m-am străduit să fiu de folos
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
în care este definită inteligența umană, nici oamenii nu prezintă același tip și același nivel de inteligență caracteristice computerelor. Țelul inteligenței artificiale nu ar fi prin urmare atingerea nivelului de conștiință umană (care, în nenumărate cazuri, este socotit limitată, în ciuda prejudecăților vehiculate. Capacitatea de calcul a computerelor o întrece cu mult pe cea umană, umanului rămânându-i în schimb viața hormonală și psihochimică, apetitul sexual și nutritiv, emotivitatea și sentimentul. Transumaniștii (vezi capitolul al treileaă își imaginează însă în viitor posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Mai degrabă decât să perpetueze conexiunea cultural-istorică dintre masculinitate și tehnoștiință și să se autoexcludă din procesele invenției și ale utilizării tehnologiilor, recurgând la argumentele determinismului biologic, feminismul digital se situează în interiorul spațiului virtual pentru a-i demonta miturile și prejudecățile de gen. Astfel, își apropriază noile tehnologii informațional-comunicaționale pentru a le transforma în arme discursive și în experiențe (interăactive. Pentru orientările cyberfeministe, utilizarea tehnologiilor nu este o practică neutră sau un dat ontologic, ci este impregnată de relații sociale, politice
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
acest lucru nu poate fi decât o inadvertență de aderare la mișcare: nu se concentrează suficient asupra conflictelor și ambiguităților relaționării femeilor la noile medii și nu propune sugestii de strategii feministe. Autoarea reușește să zdruncine anumite puncte comune și prejudecăți ale culturii masculine și să dovedească rolul femeii în dezvoltarea tehnologiilor, însă nu discută modul în care funcționează genul în cadrele sociale, economice și politice hard și nu oferă cadre de intervenție sau de rezistență activă a femeii în contextele
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în care primordialitatea unei afaceri în viziunea investitorului anulează orice demers de salvare a patrimoniului. Analizînd exemplele prezentate în volumul Comisiunea Monumentelor istorice constatăm că în cele mai multe cazuri omul a fost principalul dușman al bunurilor artistice și de patrimoniu, prin prejudecățile sale, comportament individual sau de grup, precum și a "intoleranței politice și religioase adeseori asociate". Numeroase au fost situațiile de ordin social și istoric în care "elanul" distructiv a vizat monumente și bunuri artistice, acestea fiind înlocuite cu însemnele noilor puteri
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
stadiul de proiect, de "așteptare" a unor "ocazii" de materializare. Aceste forme ale radicalismului muzeal al "muzeului fără opere" conduc după unii autori la "o modificare a condițiilor de difuziune culturală"53. Este oare publicul pregătit în fața acestei provocări? Obișnuința, prejudecățile, lipsa de informare ne îndeamnă să percepem muzeul ca un spațiu al omniprezenței obiectului. Care este poziția muzeului în contextul descris mai sus? Cum distinge publicul mesajul pe care îl transmite un muzeu în momentul în care expune în spațiile
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
morale ci etape necesare înțelegerii: „Împleticit în alge de lene și de vin, Neînsoțit de nimeni pe neguroasa cale Am descifrat misterul otravelor de crin.” Labiș aduce în poezie suflul marilor probleme morale, universul interior al omului, dilemele lui, fără prejudecata temătoare că ele vor suna neobișnuit, prozaic sau discursiv. Legătura cu „omenescul” autorizează acest tip de lirică reflexivă. Timbrul particular al poetului se definește treptat și prin raportare la valorile scrisului: Eminescu, Sadoveanu, Rebreanu. Eminescian este sentimentul integrării în mijlocul naturii
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
cel iubit să o ierte și să o reaccepte, atitudine alimentată în primul rând de iubire, apoi de încredere și voință; p. 55, r. 17 18 : „acum a făcut și nunta și cumătria totodată” recuperarea momentelor pierdute și trecerea peste prejudecățile matrimoniale populare; exprimare cu un umor inerent. POVESTEA LUI STAN PĂȚITUL p. 56, r. 15 16 : „Și peatra prinde mușchi dacă șede mult într-un loc”atașamentul omului față de locul unde se statornicește prin muncă; nevoia de a schimba locația
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de modalitatea de exprimare, poate nu întotdeauna atât de evidentă; r. 20 22 : „pe unde te-a scuipat boierul, te-a sărutat domnitorul țării și ți-a șters rușinea” compensarea umilinței și rușinii prin cinstire și transgresarea limitelor sociale fără prejudecăți și false idei de stratificare socială . VARIA POVESTIRI DIDACTICE PÂCALĂ p. 57, r. 23 : „aista-i chiar Pâcală” - constatarea cu sarcasm a neroziei continue și constante a unei persoane; p. 59, r. 30 32 : „Prostia din nascare leac în lume
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
realității; * este imprecisă în sensul că ea este marcată de inexactități, de exagerări ale unor detalii în dauna întregului, ale manifestului în dauna latentului, de interpretarea necorespunzătoare a unor semne ale socialului; * este subiectivă, determinată de predominanța afectelor, sentimentelor și prejudecăților observatorului; * nefiind înregistrate sistematic, multe dintre datele empirice culese se pierd. La rândul ei, observația științifică se caracterizează prin: * este fundamentată teoretic: cercetătorul realizează observația pornind de la o teorie științifică în legătură cu obiectul investigat; respectiva teorie îi orientează activitatea de observare
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Sociali, 1996.) 47 * Afirmarea individualității proprii. Oamenii au dreptul la libertate, la alegerea propriilor lor valori și modalități de viață, atâta timp cât acestea nu afectează libertatea altora. * Lupta împotriva tiparelor și a clișeelor în a-i percepe pe ceilalți. Lupta împotriva prejudecăților. * Dreptul persoanelor de a avea acces la resursele necesare. Oamenii au dreptul la resursele necesare susținerii vieții și dezvoltării lor și la posibilități de a-și realiza și de a-și exprima potențialul. * Respectul demnității și încrederea în valoarea ființei
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]