5,618 matches
-
dispreț sau, în cel mai fericit caz, condescendență, în anumite cercuri (pretins) elitiste ori doar intens politizate. Prin studiile cuprinse în volumul Clanul Caragiale, profesorul clujean Ion Vartic încearcă să arunce o privire lucidă, netributară ideilor de-a gata și prejudecăților istorice asupra operei celui mai nedreptățit (de unii exegeți sau doar formatori de opinie) dintre marii noștri clasici. Mai mult decît atît, spiritul său justițiar îl transformă adesea într-un avocat al lui Caragiale împotriva detractorilor săi mai vechi sau
Nenea Iancu and sons by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13637_a_14962]
-
a trebuit întreprins pentru realizarea lor ( perfecționări în țară și în străinătate, formarea unor oameni, constituirea unor echipe, crearea unui sistem național de informații referitoare la cei care au nevoie de un ficat și la aparițiile de donatori, lupta cu prejudecățile, inclusiv cu cele de ordin religios, înfrângerea inerției unor instituții de stat, împotmolite într-un comunism rezidual, depășirea propriilor limite, fizice și psihice etc.) este infinit mai captivantă decât un roman de acțiune. Este vorba de viață, de viață dramatică
O carte pentru cei care scandează: “Nu suntem genii!” by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13653_a_14978]
-
mineriadei din iunie ’90? Locotenenții lui Cozma din Valea Jiului? Vreo asociație secretă a firmelor care au avut de lucru reparînd ce au stricat minerii la București? Foștii securiști care au profitat de mineriade pentru a-și dovedi utilitatea? Groparii fără prejudecăți care au cîștigat un ban după mineriada din iunie ’90? CVTudor? Sau te pomenești că Miron Cozma însuși? Precipitat de tîrzii sentimente creștinești, dl Iliescu n-a avut curiozitatea să-i întrebe și pe bucureșteni ce părere au despre pedeapsa
Mai presus sau mai prejos de lege? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13701_a_15026]
-
vechi. Fiecare carte a lui Alexandru George este o pledoarie împotriva ideilor de-a gata, a locurilor comune și a șabloanelor de gîndire. Citindu-l pe Alexandru George nu se poate să nu simți bucuria de a gîndi liber, fără prejudecăți și fără complexe. La fel ca toate cărțile de eseuri semnate Alexandru George, Consemnări în curs și la fine este un exercițiu al minții și o bucurie a sufletului. Alexandru George, Consemnări în curs și la fine, Grupul Editorial Bibliotheca
Confesiuni polemice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13682_a_15007]
-
care lasă deoparte orice ipocrizie pentru a-și relata experiența. în roman nu apare, bineînțeles, Nora Iuga însăși, ci o proiecție a ei, Anna, dar în timpul lecturii ne abatem de la regula jocului și o identificăm în eroină pe scriiitoare. Există prejudecata că un om cultivat nu poate fi sincer, întrucât cultura artificializează. Nimic mai departe de adevăr. în realitate ignorantul se dovedește incapabil de sinceritate, din cauză că orice încercare a sa de a-și descrie viața sufletească eșuează în clișee. Nora Iuga
Câtă cultură, atâta sinceritate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16607_a_17932]
-
teatrului "Odeon". Montarea a atras atenția nu doar printr-un tip de limbaj cu totul nou, prin ceea ce am numi modernitate, ci prin disponibilitatea trupei la un tip de experiență șocantă pentru mulți spectatori și poate solicitantă ca mentalitate și prejudecată pentru actori: prezența și folosirea nudului pe scenă. Ascensiunea Teatrului "Odeon" declanșată de Mincinosul lui Vlad Mugur a continuat, fără îndoială, cu acest moment Hausvater. "Trezirea" spectatorului pentru a fi implicat direct în atmosferă și a fi participant serios la
O incursiune în infern by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16650_a_17975]
-
ignoram. Alt indiciu este acurateța considerațiilor critice. Juste ori nu, temeinice ori superficiale, cumpănite ori pripite, aceste considerații se inspiră, începînd cu aceeași dată pe care n-o pot preciza, dintr-o experiență de lectură așa-zicînd onestă, fără influențe ori prejudecăți (în afara celor datorate împrejurărilor în care m-am format, mediului, aerului cultural pe care l-am respirat), dintr-un gust personal (nu neapărat sigur, nu neapărat foarte cultivat, dar apăsat, dat pe față, ca să se știe că e al cronicarului
Estetică și politică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16639_a_17964]
-
din motive pentru mine de neînțeles), în încheierea fiecărui capitol Brunner adaugă invariabil câteva rânduri concluzive (care cu mici excepții, ar putea lipsi) despre revelatoarele raporturi dintre tema tratată și psihanaliza în sens larg. Dată fiind povara unor atari handicapuri (prejudecăți, în fapt), Psihanaliză și societate postmodernă mi se pare o carte care reușește mai presus de intențiile compoziționale ale autorului ei. Nu doar din acest motiv, dar și ca sursă reală de clarificări, ea merită, în pofida scăderilor semnalate, să fie
O carte bună, În pofida autorului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16662_a_17987]
-
radical "învățăturilor" de tip inițiatic, guru, "upanișadic" (nu ne-am fi... așteptat), care confundă Himalaia cu munții din jurul Sibiului și altor exagerări dogmatic-tradiționaliste, în stil bombastic. Ea are la bază, dimpotrivă, gîndirea critică, analitică, liberă, antidogmatică, lipsită de mituri și prejudecăți, care respinge falsul prestigiu al "Căpitanilor filosofi"". Tradiția gîndirii libere românești e, totuși, puternică și de prestigiu, opunîndu-se decis obscurantismului și pseudo-filosofiei ideologice sau politice. Rămîne, așadar, ca un obiectiv de viitor elaborarea unei lucrări ca aceea promisă de dl.
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
îmi dau sea-ma că și truismele pot, uneori, șoca) - acest rival are și o confesiune diferită decît cel trădat și îi e și suzeran. Astfel, ceasul distrus este prologul, neștiut de nimeni nici în ficțiune (căci cititorii lipsiți de prejudecăți ai lui Dumas se numără pe degetele unei mîini), al nopții Sfîntului Bartolomeu - o hecatombă. Literatura e plină de ceasuri. Mai e, de pildă, și, mai mult sau mai puțin la întîmplare, și acela care tot la întîmplare sună - deși
Ceasul, cărțile și utopia by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16636_a_17961]
-
Ca și Homer, criticul ațipește și el din cînd în cînd. Sigur că, uneori, neatenția se poate explica și ne putem da seama dacă ea este primară sau secundară. Exemplele de propagare în timp a unor lecturi cu omisiuni, dovedite prejudecăți curente, sînt nenumărate. Un astfel de exemplu este acela, pe care l-am comentat recent, al interpretării maiorescienelor „forme fără fond” doar pe baza unor fraze din articolul În contra direcției de astăzi în cultura română, trecîndu-se cu vederea (iată de ce
Orbirea critică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13102_a_14427]
-
dreptul intrigant. Distincții imprecise, arbitrare, clișee, divagații, confuzii, improprietăți ale termenilor, două trimiteri bibliografice absolute: Harold Bloom și dicționarul, plus un acut sentiment că există un oarecare resentiment față de acest fenomen, de unde și tonul bășcălios și minimalist. Rareori se depășesc prejudecățile culturale binecunoscute. Dincolo de faptul că fiecare încearcă să priceapă ce e canonul plecând de la definiții de dicționar (model, listă, paradigmă, epistemă, ierarhie etc.), efect al lipsei de informație teoretică, canonul nu e privit, în general, ca un proces de durată
Îmbrânceala canonică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13080_a_14405]
-
nu mi-e frică de nimic. Am avut mulți prieteni. Mai am încă mulți. Unii chiar m-au părăsit arătându-mă cu degetul: . Eu însă n-am trădat pe nici unul. Ei bine, oare nu fac eu mai mult decât o prejudecată? Sunt comunist, Lucia, și-mi iubesc crezul. Nu cred în proprietate, în familie, în religie. Și totuși pentru tine mi-aș renega credința în comunism și însăși demnitatea de om” (p. 189). Iubirea l-ar face pe îndrăgostitul devotat, care
Viața amoroasă a tânărului Dimov (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13088_a_14413]
-
prin existența și roadele ei a început să se impună atenției opiniei publice. Unii o cunosc mai mult, alții mai puțin; unii își dau părerea despre ea în cunoștință de cauză, alții numai din auzite, văzând-o prin ochelarii unor prejudecăți moștenite dintr-o anumită epocă de tristă amintire. Tertulian, marele scriitor bisericesc, ne avertizează însă încă din secolul al II-lea, în «Apologetica» sa, spunându-ne: „Adevărul cere un singur lucru: înainte de a fi osândit, să fie cercetat!“ Vrem și
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
alertă duhovnicească a tuturor credincioșilor. Căci, învățătura de credință trebuie să devină lucrătoare și mereu împrospătată prin efectele benefice ale ortopraxiei. E regretabil însă că în domeniul acesta încă ne mai mișcăm cu timiditate, uneori cu pași mici și cu prejudecăți care acționează în urma unor complexe emotive negative dobândite în timpul regimului ateu. Încă lucrează în conștiința noastră spiritul lui Balaam: gândim una și facem alta; fiecare pentru sine și Dumnezeu pentru toți. Verbul compromis a se descurca predomină încă în gândirea
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
în guță și-n căpușă Cu mâinile erezie pline de cărți și speranțe deșarte Sisif se apropie de Vârful Omul Celelalte asperități dogmatice se duc din suflet în suflet la vale Valea plângerii totuși nu-i decât o minciună nevinovată Prejudecata primului loc funcționând ireproșabil Deși postul lui Sisif nu-i vacant Mulți îi lustruiesc deja cârja de mareșal în retragere Stop Racii condiției umane sunt la linia de start Cum și timpul din păcate trece prin stomac Poftă bună Costel
PARAŞUTAT PE PĂMÂNT DIN GREŞEALĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349759_a_351088]
-
eroina la capătul cosmarului-musical pe care-l are odată adormita în cosciug și purtată într-o veselă înmormîntare a falselor pudori, într-o descătușare de senzualitate debordanta și totuși atent direcționată. Asemeni unei veritabile psihodrame vizînd să dinamiteze tare și prejudecăți care împiedică liberă comunicare între semeni: "Ulterior toți vom învăța să citim / pe îndelete cartea sexului". În seara premierei, comunicarea s-a consumat plenar printr-o revelație ce i-a blagoslovit deopotrivă pe spectatori și actori. Publicul a înțeles foarte
Lirismul conflictului dintre sexe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17629_a_18954]
-
pe direcția eficienței. Marcel, omul cu inima mare în care poate încape întrega lume. Cătălin, cutezătorul drept. Înțelegând puterea minții își proiectează existența în spațiul infinit. Cosmin, tânărul de mâine, pozitiv, inteligent, echilibrat. Mihai, exploratorul. Sorin, generația viitorului eliberată de prejudecățile și dogmele trecutului. Resos, maturitatea neamului. Gata să te ajute cu gândul și fapta, el anticipează ce ai putea avea nevoie ca să o facă aici și acum. Mircea, omul lucrului bine făcut. Excelent organizat, el este memoria neamului pe care
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
în conținut. Ramuz și Sadoveanu au în comun vocația epopeica. Lumea lor este undeva la granița dintre secole, pe cînd se îngîna civilizația arhaica cu cea modernă și nici una nu biruise. În cantonul Vaud sau în Moldova oamenii împart aceleași prejudecăți, acelasi poetic defetism. E incredibil cît de mult seamănă țăranii elvețieni Charrat, Ardevaz, taica Fontana, discutînd în cafeneaua lu Crittin, cu petrecăreții de la Hanul Ancutei. Pentru ei moneda falsă fabricată de Farinet e mai adevărată decît banii adevărați pentru că are
Clasicii între ei sau Ramuz si Ruxandra by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17658_a_18983]
-
literatura nu poți convinge decât un număr limitat de oameni - pe cei care citesc. Acum miza e alta și ea nu ține de o politică dată, ci de, mai curând, lipsa unei politici, în general. Mă refer la premeditare că prejudecată. Relația de tip văzut-plăcut, care e îndeobște azi relația criticului cu cartea, pe mine unul mă încântă. Țin la această libertate a criticului și nu înțeleg de ce el ar trebui să facă acum politică de promovare înainte de a face operațiune
Valurile noului val by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17671_a_18996]
-
neapărat delimitat spațial, cele două se întîlnesc. Ce mi se pare cu adevarat surprinzător și extrem de interesant la românul lui Andrei Codrescu este faptul că poate avea atît de multă substanță filozofica în plină desfășurare parodica. Nu că aș avea prejudecată că nu poți emite teorii sofisticate decît pe un ton foarte serios. Dar e remarcabil cum, rîzînd în hohote, te trezesti reflectînd, discret îndemnat de scriitor, la chestiuni foarte serioase, tocmai acelea parodiate la drept vorbind. Însă că orice parodie
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]
-
forme de organizare noi, în timp ce eșecurile, grosolane sau subtile, se leaga direct de politică sau de acțiunea nemijlocita a vechilor instituții: ineficiente, birocratice și încremenite. Cît vor mai dură aceste inerții și cît le mai trebuie artiștilor să scape de prejudecăți, poate vom vedea în bilanțul anului următor.
1998, între performantă si esec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18141_a_19466]
-
cu Îngeri în America, tatonam o altă lume, cu alte probleme: homosexualii și homosexualitatea, acceptarea acestui dat sau revoltă împotriva lui, aroganță și reținerea, exhibiționismul și boală, durerea, suferință, iubirea și ura, o luptă cu păcatul și cu Dumnezeu, cu prejudecățile și cu propriile limite. O estetică nu a urîtului, nu a negativului, nu a răului, neapărat. O estetică a lui Lucifer. Scrisă și elaborată prin anii ^80. Văzînd însă aceasta co-productie a Teatrului Nottara, a Companiei Teatrale 777, a Fundației
Cui prodest? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18154_a_19479]
-
societatea cu ideologiile ei în vogă, cu agenda ei schimbătoare, cu dedesubturile politice trecătoare, pe de altă parte. Cei ce atacă stabilitatea canonului sînt, toți, urmașii lui Antonio Gramsci, si promotori ai ideii că formarea canonului implică totdeauna o anumita prejudecată ideologică în baza căreia se fac legitimările și se stabilesc ierarhiile. Or, Bloom insistă asupra incompatibilității dintre literatura valoroasă în sens estetic și valorile ideologice. Să citești cu un criteriu ideologic în minte înseamnă, pentru critic, să nu citești deloc
SINGUR ÎN MULTIME by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18124_a_19449]
-
Eva, Ciuleandra, Amîndoi, Gorila. Să convenim, deci, ca Rebreanu a abordat deopotrivă mediul rural și urban, chiar dacă, poate cu exceptia Pădurii spînzuraților, capodoperele sale trebuie căutate printre creațiile recreatoare ale lumii țărănești. Nu e inutil să observ că mai dăinuie o prejudecată. Și anume că scriitorul n-a fost cultivat, mentinîndu-se strict în zonele autobiografiei. Ceea ce e, iarăși, neadevărat. E probabil că aceasta din urmă prejudecată l-a supărat și pe scriitor, încît, destul de repede, s-a străduit să demonstreze, printr-o
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]