12,874 matches
-
încât să se amuze pe seama creativității elene. Ar fi o distracție prea scumpă. „Brevetul” de inventatori geniali ai democrației le-a fost recunoscut grecilor unanim, practic de-o veșnicie, dar asta nu-i scutește de faliment. E-adevărat că se pricep ca nimeni altul să-și valorifice ruinele pe post de obiective turistice, dar vor reuși oare să convertească și marea ruină națională într-o reușită fără precedent? Mai mult ca sigur că nu. Să nu uităm că și reversul medaliei
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
nou la oraș, unde unul era încă în școală și celălalt lucra. O duseră acasă la mătușă și acolo rămase toată iarna. Se vedeau adeseori, ei locuind în chirie pe aceeași stradă. N-a mai făcut nicio școală, ea era pricepută destul în gospodărie, învățată de acasă, în schimb o ajută pe bătrână stând în preajma ei și învățând toate rosturile de la oraș, diferite oarecum de cele de la țară. În plus, începu să lucreze la gherghef. Aici cunoscu două surori care veneau
ARPEGIILE DESTINULUI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375462_a_376791]
-
Împărăția Prințeselor. N-ai fi văzut coadă de mătură vrăjitorească pe partea prințeselor dar nici umbră de prințesă pe partea vrăjitoarelor. Ei și iată că în acele timpuri, în împărăția de la miazănoapte trăia o vrăjitoare tânără pe nume Cora, tare pricepută în licori magice. Am uitat să vă spun că vrăjitoarele nu se amestecau unele în treburile altora. Unele se pricepeau la vrăjile cu bagheta magică, altele la zburatul pe mături, iar altele, mai puține căci era treabă anevoioasă să cunoști
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
vrăjitoarelor. Ei și iată că în acele timpuri, în împărăția de la miazănoapte trăia o vrăjitoare tânără pe nume Cora, tare pricepută în licori magice. Am uitat să vă spun că vrăjitoarele nu se amestecau unele în treburile altora. Unele se pricepeau la vrăjile cu bagheta magică, altele la zburatul pe mături, iar altele, mai puține căci era treabă anevoioasă să cunoști toate plantele, se ocupau cu fiertul licorilor magice. Cora era una dintre vrăjitoarele care stăpâneau puterea plantelor. Cu toate că se născuse
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
Mărul de aur. Se sfătui cu aceștia, dar, după ce dragonul răscoli castelul și viermele răscoli grădina, căzură cu toții de acord că inelul nu era de găsit în ținutul prințeselor. Ce putea acum să facă Vrăjitoarea noastră. Dacă s-ar fi priceput la o vrajă anume, care să îi arate locul în care se afla acel inel, ar fi fost foarte bine. Își aminti apoi de stră-stră-stră-stră de cinci ori străbunica ei, Baba-Cloanța, o vrăjitoare foarte puternică, pentru care nici o vrajă nu
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
ești? -Fiindcă-n curte le slujesc, Stăpânii mă răsplătesc. Dar, în loc să-mi dea simbrie, Primesc oase, cârnați, plachie Și câte alte bucate! Nici nu le răzbesc pe toate! Vino și tu, dacă vrei, Să stai la stăpânii mei! -Da! Da! Da! Pricep și eu! Dar parc-am văzut ceva Strălucind la gâtul tău? -A! E o nimica toată: O zgardă de oțel lată. -Ce frumoasă! Ce lucește! Dar la ce îți folosește? -Stăpânii mă țin legat Să n-alerg hoinar prin sat
LUPUL ȘI CÂINELE de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375506_a_376835]
-
GRAI Autor: Georgeta Muscă Oană Publicat în: Ediția nr. 2069 din 30 august 2016 Toate Articolele Autorului Pot să înțeleg cavalul și-orice sunete de-aș vrea, Chiar și lanu-n unduire murmură în limba mea. Orice pasăre când cântă, o pricep instantaneu, Vântul serii îmi șoptește tot pe înțelesul meu. Și copacul, și pământul, chiar și-a ploilor perdea, Apa ce se naște-n stâncă, toate plâng în limba mea! Aș putea-ntreba și valul, când o clipă s-ar opri
UN SINGUR GRAI de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375542_a_376871]
-
propășire, marele M. Eminescu a militat pentru valorificarea eficienta a tezaurului limbii „Măsurariul civilizației unui popor astăzi e o limbă sonoră și aptă a exprima prin sunete noțiuni, prin șir și accent etic sentimente... Numai în limba sa omul își pricepe inima pe deplin... Dacă în limbă nu s-ar reflecta caracterul unui popor, dacă el n-ar zice oarecum prin ea: „așa voiesc să fiu eu și nu altfel”, oare s-ar fi născut atâtea limbi pe pământ?”. „Limba noastră
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
de șantier și-și putea acorda un timp mai lung studiului. Profesorii, fără a părăsi șantierul care era baza pregătirii viitorilor specialiști aveau mai mult timp să se pregătească și țineau cursuri din ce în ce mai documentate. Dar toți trebuiau efectiv să se priceapă la orice deoarece obiectivele de producție se diversificau. Au apărut fabrica de ferestre, de mobilă, chiar turnători în bronz pentru obiecte sanitare și statuete. De toate pentru toți cu forță de muncă tânără și vânjoasă. În al treilea an teatrul
PROFESOR DE ... DE TOATE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375543_a_376872]
-
-ntoarce vârsta pe dos. Ne ducem în spate, în mănunchiuri, anii... Nu vrem să-i zvârlim, deși ni-s dușmanii... S-au strâns și îi număr, Îi port și îi sufăr, Că Învățătura nu am înțeles-o De la Evangheliști. O pricepusem puțin și... pe dos, Pentru care, azi, mă cert cu Domnul Hristos. Timpul nu poate fi oprit, ci măsurat Pe termen scurt: secunde, zile, ani... Și nimeni nu poate fi judecat ! Fiecare avem o măsură; (Cu părere de rău), Nu
AȘTEPTĂM TIMPUL ... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375570_a_376899]
-
felul de lucruri de pus cap la cap, eheee... E nevoie de timp, informații, analize și aranjamente pe durată mică, medie și lungă, toate numai în interesul imperiului și să te doară-n cur de ceilalți. Păi, cine se poate pricepe mai bine la mizeriile astea!? Figura de om căruia i-a bufnit soba în față pe care o avea Raoul îl convinse că băiatul habar nu avea de problemă. Hotărî deci să-l lumineze! - Soacrele bă! Soacrele, ca la orice
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
am văzut forțată să acționez în consecință, adresându-i un mesaj la fel de scurt: “Nu, pentru că nu te înțeleg“ era răspunsul meu sincer, căci reflectând, constatasem că nu întelegeam nimic mai mult decât miercuri seară și ce era mai trist, nu pricepusem nici înainte. Fusesem pe cale să mă mărit cu un necunoscut, gândeam, iar acum eram furioasă mai mult pe mine decât pe el. Răspunsul lui a venit fulgerător: “Te iubesc, vreau să fim împreună”, aproape ca o furtună după o zi
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
când revenise pe terasă, în timp ce desfăcea prima sticlă de bere. - Nu știu, ne-am certat, răspunsese Tudor încordat, pe un ton ce îi trăda tulburarea. - Cum așa? Iarăși? zisese Ovidiu, zâmbind complice pentru a mai atenua tensiunea băiatului, căci deja pricepuse scopul și motivul vizitei. - Da, tată! Nu mai înțeleg nimic, cred că din acest motiv am venit la Urluiu. Am obosit tot străduindu-mă să deslușesc ce vrea și cum vrea... - Ușor, fiule, ușor! Avem toată noaptea înainte, nu te
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
s-au considerat primii profitori. O mare parte au suferit accidente cu mașinile de mii de cai cu care și-au dotat sediile. Au fost și alte probleme, ceva cu șomaj de masă, ceva „economic” la care nu m-am priceput nici o dată. Orașul are alte obiceiuri și metehne. Nu se compară cu satele cum vara nu-i ca iarna. Ai mai auzit ceva despre hotelul de sub creastă? — Din păcate nu. — Mi-ai putea explica pe unde se află? Tot eram
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
Ca să n-o pățești cumva Cum s-a întâmplat la stână Cu Măgarul lui nea Fântână 1: Pe când ronțăia la umbră, Un gând neghiob prin cap îi umblă, Privind pizmaș spre un cățel, Ce nu îi era drag defel: Nu pricep și nu-nțeleg Cum un netot așa bleg E atât de agreat Și de stăpâni alintat. Aduce el vreun folos? Eu car poveri în sus și-n jos Și primesc, drept mulțumiri, Doar ciomege și jigniri. Oi fi eu mai
MĂGARUL GELOS de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371839_a_373168]
-
uite nebunia de la Neptun. O considera doar o rătăcire de moment. Cine știe dacă se vor mai vedea vreodată și în ce împrejurări va putea fi. Poate, cu timpul, va uita cât de bine s-a simțit în brațele lui pricepute în a strânge și a mângâia o femeie dornică de senzații deosebite și de iubiri furate. Când se uita la Laurențiu, simțea că este vinovată față de el. Regreta faptul că a cedat dorinței de a face dragoste cu alt bărbat
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371760_a_373089]
-
anilor nouăzeci - nouăzeci și cinci și de sprijinul celor aflați la putere, intrând mai pe nimic în posesia unor societăți profitabile. Felicia, așa o chema pe femeie, cu ceva împrumuturi la bancă și cu sprijinul din umbră al unor cunoștințe pricepute în afaceri, a reușit să-și ridice frumusețea de hotel pe malul lacului. Era vizitată mai ales de lumea bună a Bucureștiului, cu bani mulți și care doreau să se relaxeze discret într-o unitate de fițe, unde nu aveau
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371760_a_373089]
-
vraja învăluitoare. Sub povara adevărului, se făcu a înțelege spusele Mumei, împăcat... * Și iată cum azi ajunsese de dincolo un ghem de freamăt. Da! Se-ntâmplase! Pentru întâia dată intrase în vorbă cu el un om! Da, da! Și-l pricepuse! Văzuse-n mintea aceluia ceva care-i mersese la suflet... da! Părea un strigăt! Ca un nume! Îi plăcuse, luându-l să fie al său! Scor-bu-ră! Scor-bu-ră! zgudui cele două lumi vorba repetată. Și când rostise fără să știe ce
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
iar în față altă rostire a Mumei: mai devreme ori mai târziu, ajungem cu toții în apa-fier-tare din adâncul pământului, să se știe! Alte nedumeriri îl încolțeau. Nu înțelegea ce rost își căpătase acum. Și-și bolborosea nelămurirea. Tare voia să priceapă, altfel nu scăpa de cazna apăsătoare a gândurilor! Treptat pătrunse tâlcul shimbării. Nu mai era doar apă-fier-tare printre murmure-suflete de oameni morți... Nu părea în zadar fuga sa de la rădăcinile Copacului Lumii! Știa sigur asta, simțind cum prin el se
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
în școală, nici în instituții mai vechi ori mai noi și nici în Parlament ori Guvern. De parcă nici nu ar mai fi nevoie de ele! Toată lumea vorbește și când nu are nimic de spus, dar nimeni nu ascultă. Toată lumea se pricepe la orice, mai ales la politică, fotbal și agricultură, atât de mult, încât se duc toate de râpă! Am luat cu toptanul două mari elemente din străinătatea ce ne-a oferit porți larg deschise ori semideschise și ne folosim de
“VIAŢA ON-LINE” DE MARIAN MALCIU, CURENTUL ELECTRIC ŞI ”ZOOMENIREA” DE DESMOND MORRIS / AUTOR PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371867_a_373196]
-
electoral, acel partid! Știi, ce Ghiță? M-am cam săturat de acești Ghiță-contra, care au împânzit țara! Cârcoteala ăsta, fără rost, manipularea și bârfa de pe marginea șanțurilor patriei, înclusiv virtuale, ne-au adus unde suntem în prezent. Tare se mai pricep la scenarii politice miticii noștri dâmbovițeni! Nonstop! - De ce trag clopotele, Mitică? Scenariul 1 - De frânghie ! Corect, dar vin alți mitici cu: dacă..., cu parcă..., să vezi..., am auzit eu..., mi-a spus mie..., lasă, bă, că nu-i așa, să
TABLETA PLUS (92): VINE IGNATUL CORUPŢILOR! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371922_a_373251]
-
este de neconceput limbajul nostru actual. Ce s-a întâmplat cu vechile cuvinte, care aveau același înțeles? Au dispărut, oare, din limbajul românesc? Nicidecum! Se păstrează ca sinonime, fiind modernizate și folosite în mod curent, în paralel cu neologismele. Ca să pricepem acest fenomen voi reda un citat din Etimologicum Magnum Romaniae,pag.24: „James Creswel Clong, într-un studiu din 1876, scria despre evoluția limbii române: Românii au trei stiluri de vorbire, purist sau latin, stilul tânăr românesc sau francez și
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
-mi; Cu degetul pe buze, alt semn, să-mi țin, dacă se poate, gura. La câțiva zeci de metri-n urma ta grăbeau niște mascați. Erai învinuită pentru ceva de lege? De-ar fi așa, cum nimenea nu poate să priceapă, Cu-atât mai mult eu nu pot înțelege. Cât de ușor e să condamni împins din spate, Când n-ai nici un crâmpei de vreo vinovăție, Dar ce stupidă pare pentru noi, românii, O condamnare pe care magistratul, azi, și-o
POEM PUS LA PICIOARE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371963_a_373292]
-
CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > FLORICICA MAMEI-1 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1431 din 01 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului FLORICICA MAMEI Nu pricepea de fel când cei din jur îi spuneau „asta mică” sau când o strigau : „băi, asta mică!” Poate aflaseră de la cei doi frați mai mari care o strigau tot așa. Doar biata maică-sa, vânzătoare la un magazin, îi spunea
FLORICICA MAMEI-1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371944_a_373273]
-
era derutată de maică-sa când venea seara obosită și-i spunea : « oof ! Floricica mamei, floricică”! Ce floare ai să fii tu când ai să te faci mare!” Tatăl său era plecat în Spania ca să muncească, să facă bani. Nu pricepea deloc cum face tata bani acolo în Spania. De ce s-a dus tocmai acolo când putea să facă bani și aici, ca mama. Că mama lipsește toată ziua dar vine acasă în fiecare seară. Pe când tata...El nici nu mai
FLORICICA MAMEI-1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371944_a_373273]