5,217 matches
-
Anumite propoziții cu două argumente sunt ambigue în privința tranzitivității. KHAM (KHAMKURA, KAMKURA) Limbă din familia sino-tibetană, vorbită de tribul Magar, în vestul Nepalului. Pronumele de persoanele 1 și 2 funcționează după tiparul acuzativ, iar tiparul ergativ caracterizează numai numele nedefinite. Pronumele de persoana 3 și numele definite reprezintă o zonă de tranziție, în care sunt folosite ambele tipare. În această zonă de tranziție există o marcare tripartită: S ≠ A ≠ O. KHANTY (XANTY) Limbă fino-ugrică, uralică, vorbită în Rusia. 12 000 de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în centrul și în estul Indiei și în Bangladesh. Circa 9 milioane de vorbitori. Originea acestor limbi, ca și originea ergativității în această zonă, este puțin cunoscută. MURINYPATA Limbă aborigenă nord-australiană. 1 500 de vorbitori. Morfologie ergativă pentru nume și pronume. Marcarea ergativă nu este obligatorie, ci apare numai dacă nu este clar cine e Agentul. Prefixul verbal pronominal conține informații despre persoana, numărul și genul constituentului aflat în poziție S/A sau O. Marcarea morfologică a numelui prin ergativ apare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și A și altă serie pentru O. NADËB (NADÖB, HAHÖB, SHURIWAI, GUARIBA, WARIVA, KABORÍ) Limbă braziliană din familia MAKU, vorbită în două sate din nord-vestul Amazonului (Brazilia). 220−250 de vorbitori. Multe trăsături ergative. Partiție determinată de semantica grupurilor nominale: pronumele de persoana 1 au aceeași formă pentru A, S și O, iar cele de persoanele 2 și 3 au o formă pentru S/O și altă formă pentru A. Topica obișnuită este SV/OAV, dar este posibilă și topica VS
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
700 de vorbitori, și gitksan, 1000 de vorbitori) vorbite în Canada. La imperativ sunt tratate identic S și O. NAVAREZ ~ DE SUS; ~ DE JOS. Dialecte ale BASCEI. NDANI − Vezi DANI. NDJEBBANA Limbă australiană. Partiție ergativă determinată de semantica grupurilor nominale: pronumele de persoana 1 funcționează după sistemul acuzativ, având o formă pentru S/A și alta pentru O, iar pronumele de persoana 2 funcționează după sistemul ergativ, având o formă pentru S/O și altă formă pentru A. NEPALEZĂ Limbă indo-europeană
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
NAVAREZ ~ DE SUS; ~ DE JOS. Dialecte ale BASCEI. NDANI − Vezi DANI. NDJEBBANA Limbă australiană. Partiție ergativă determinată de semantica grupurilor nominale: pronumele de persoana 1 funcționează după sistemul acuzativ, având o formă pentru S/A și alta pentru O, iar pronumele de persoana 2 funcționează după sistemul ergativ, având o formă pentru S/O și altă formă pentru A. NEPALEZĂ Limbă indo-europeană (din aceeași familie cu HINDI), grupul indic, vorbită în Nepal și în India. 32 de milioane de vorbitori nativi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este marcat, iar la aspectul general, nespecific, ambii participanți sunt nemarcați. La trecut, marcarea agentului este obligatorie, nuanța aspectuală perfectivă decurgând automat din marcarea Agentului. Verbul se acordă cu subiectul în persoană, număr și, numai pentru persoana 3 (nume și pronume), în gen. Verbul se acordă cu agentul numai dacă acesta este [+ Uman], nu și dacă este doar [+ Animat]. Într-o altă interpretare, nu este vorba de o simplă partiție timp−aspect în această limbă, ci de o partiție determinată de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
propoziție fără caz). Dacă obiectul se poate acorda, atunci și obiectul, și subiectul pot purta caz. Dacă acordul obiectului e blocat, marcarea cazuală a obiectului și a subiectului nu e permisă. Ergativul depinde deci de subiectul tranzitiv, nu de agent. Pronumele de persoanele 1 și 2 au flexiune pentru cazul obiectiv, dar nu și pentru ergativ. Marca de persoană ocupă poziția cea mai la stânga în structura verbului. Nu există determinanți. NGANDI Limbă nord-australiană stinsă. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. NGIGUA
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
3, același număr. Acordul verbal și topica nu sunt relevante. Pentru dezambiguizare, e folosit fie pasivul, fie antipasivul. Există două tipuri de antipasiv: unul numit antipasiv absolutiv și altul numit antipasiv focus/agentiv. Pivot S/O. Topică VOA. Subiect nul. Pronumele independente apar rar, marcând emfaza. Se pare că nu apar niciodată în același enunț A și O realizate pronominal. RAJASTHANI Limbă indo-europeană din familia indo-iraniană, grupul indic central, vorbită în India. 80 de milioane de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
construcția este intranzitivă: A este în absolutiv, iar P este marcat cu o prepoziție oblică. SANUMA (SANEMA, SANIMA) Limbă din familia yanomami, vorbită în nordul Braziliei și în sudul Venezuelei. 5 000 de vorbitori. Flexiune ergativă pentru nume și pluralul pronumelor. Ordinea constituenților SA, AOV nu e foarte rigidă. Dacă există un constituent periferic, X, ordinea este XSV, AXOV. Și conform acestei reguli de topică, limba poate fi considerată ergativă, pentru că S și O se așază după constituenții periferici, iar A
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
IV î. Cr., prima limbă scrisă cunoscută (scriere cuneiformă). Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect−mod și de semantica nominalelor: marcarea de tip absolutiv−ergativ apare numai la aspectul perfectiv și la alte moduri decât imperativul, numai pentru nume și pronumele la singular. Pronumele care nu sunt la singular au aceeași formă pentru S, A și O la toate timpurile. SURUÍ (PAÍTER) Limbă din familia MONDÉ, vorbită în statul brazilian Rondônia. 700 de vorbitori. Același comportament ca GAVIĂO. TABASSARAN Limbă din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
limbă scrisă cunoscută (scriere cuneiformă). Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect−mod și de semantica nominalelor: marcarea de tip absolutiv−ergativ apare numai la aspectul perfectiv și la alte moduri decât imperativul, numai pentru nume și pronumele la singular. Pronumele care nu sunt la singular au aceeași formă pentru S, A și O la toate timpurile. SURUÍ (PAÍTER) Limbă din familia MONDÉ, vorbită în statul brazilian Rondônia. 700 de vorbitori. Același comportament ca GAVIĂO. TABASSARAN Limbă din familia caucaziană, ramura
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
care acceptă prezența agentului și cele care exclud agentul ("intranzitive"). Există verbe care impun argumentului unic valoarea de pacient. Limbă fără subiect. Predicatul poate avea oricâți termeni subordonați, dar nu este orientat înspre niciunul dintre ei. Dacă termenii subordonați sunt pronume personale de persoanele 1 și 2, funcțiile agent și pacient devin explicite: pronumele-agent este antepus verbului, pronumele-pacient este postpus. Dacă subordonații sunt pronume de persoana 3 sau orice alte nominale, prezența agentului (al doilea termen subordonat verbului, întotdeauna marcat) clarifică
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
poate avea oricâți termeni subordonați, dar nu este orientat înspre niciunul dintre ei. Dacă termenii subordonați sunt pronume personale de persoanele 1 și 2, funcțiile agent și pacient devin explicite: pronumele-agent este antepus verbului, pronumele-pacient este postpus. Dacă subordonații sunt pronume de persoana 3 sau orice alte nominale, prezența agentului (al doilea termen subordonat verbului, întotdeauna marcat) clarifică rolul și funcția gramaticală a primului subordonat (nemarcat). Numai în cazul pronumelor de persoanele 1 și 2, al doilea subordonat poate apărea fără
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
explicite: pronumele-agent este antepus verbului, pronumele-pacient este postpus. Dacă subordonații sunt pronume de persoana 3 sau orice alte nominale, prezența agentului (al doilea termen subordonat verbului, întotdeauna marcat) clarifică rolul și funcția gramaticală a primului subordonat (nemarcat). Numai în cazul pronumelor de persoanele 1 și 2, al doilea subordonat poate apărea fără primul. Reflexivul se obține prin repetarea a două pronume de aceeași persoană (1 sau 2), unul cu rol de agent, celălalt, de pacient. Predicatul nominal, care este o construcție
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
agentului (al doilea termen subordonat verbului, întotdeauna marcat) clarifică rolul și funcția gramaticală a primului subordonat (nemarcat). Numai în cazul pronumelor de persoanele 1 și 2, al doilea subordonat poate apărea fără primul. Reflexivul se obține prin repetarea a două pronume de aceeași persoană (1 sau 2), unul cu rol de agent, celălalt, de pacient. Predicatul nominal, care este o construcție nominală (obținută sufixal), nu verbală și exprimă existența sau posesia. Construcția nominală nu e compatibilă cu distincțiile temporale. Posesia se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
morfologic. Nominalele din pozițiile S și O primesc cazul absolutiv, nemarcat. Nominalul din poziția A primește cazul ergativ, marcat sufixal. Ca urmare a tendinței de simplificare a sistemului, marcarea morfologică de tip absolutiv/ ergativ se extinde de la nominale și la pronume. În fiecare propoziție există un auxiliar, aflat, de obicei, pe locul al doilea. Sintaxă de tip acuzativ: pivot S/ A. Nu există antipasiv. WANGKUMARA Limbă aborigenă australiană din sud-estul Queenslandului, din familia pama-nyungan. Marcare diferită pentru S, A, O (indiferent
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
indiferent de tipul de constituent nominal). WARIVA − Vezi NADËB. WARLPIRI (WARLBIRI) Limbă indigenă australiană, din familia pama-nyungan. 1 400/5 000−6 000 de vorbitori (surse diferite). Evoluția istorică: inițial, avea o partiție cazuală obișnuită, determinată de semantica grupurilor nominale: pronumele funcționau după sistemul nominativ− acuzativ, iar numele, după sistemul absolutiv−ergativ; ulterior, s-a dezvoltat un sistem de sufixe verbale pentru marcarea acordului, atașate la auxiliare, se reduc formele pronominale libere și, din moment ce informația pronominală este conținută de forma verbală
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
după sistemul nominativ− acuzativ, iar numele, după sistemul absolutiv−ergativ; ulterior, s-a dezvoltat un sistem de sufixe verbale pentru marcarea acordului, atașate la auxiliare, se reduc formele pronominale libere și, din moment ce informația pronominală este conținută de forma verbală, uzul pronumelor scade, fiind folosite numai pentru emfază; morfologia s-a simplificat, sistemul absolutiv−ergativ generalizându-se și la pronume; în stadiul actual al limbii, marcarea se face prin acord, care funcționează după sistemul nominativ− acuzativ pentru pronume și absolutiv− ergativ pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbale pentru marcarea acordului, atașate la auxiliare, se reduc formele pronominale libere și, din moment ce informația pronominală este conținută de forma verbală, uzul pronumelor scade, fiind folosite numai pentru emfază; morfologia s-a simplificat, sistemul absolutiv−ergativ generalizându-se și la pronume; în stadiul actual al limbii, marcarea se face prin acord, care funcționează după sistemul nominativ− acuzativ pentru pronume și absolutiv− ergativ pentru nume. Ergativul este omonim cu instrumentalul. Tranzitivitatea verbului este slab reflectată în sistemul de conjugare. Nu există procese
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de forma verbală, uzul pronumelor scade, fiind folosite numai pentru emfază; morfologia s-a simplificat, sistemul absolutiv−ergativ generalizându-se și la pronume; în stadiul actual al limbii, marcarea se face prin acord, care funcționează după sistemul nominativ− acuzativ pentru pronume și absolutiv− ergativ pentru nume. Ergativul este omonim cu instrumentalul. Tranzitivitatea verbului este slab reflectată în sistemul de conjugare. Nu există procese de detranzitivizare. Morfologia acordului este de tip acuzativ. Nu există pronume de persoana 3, în locul acestora fiind folosite
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
care funcționează după sistemul nominativ− acuzativ pentru pronume și absolutiv− ergativ pentru nume. Ergativul este omonim cu instrumentalul. Tranzitivitatea verbului este slab reflectată în sistemul de conjugare. Nu există procese de detranzitivizare. Morfologia acordului este de tip acuzativ. Nu există pronume de persoana 3, în locul acestora fiind folosite demonstrativele. În lexiconul acestei limbi există numai categoriile nume și verb, care pot fi deosebite pe baza proprietăților morfologice. Incoativele și cauzativele sunt derivate morfologic prin derivări separate de la rădăcini adjectivale. Nu există
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
proprietăților morfologice. Incoativele și cauzativele sunt derivate morfologic prin derivări separate de la rădăcini adjectivale. Nu există determinanți. WARRAGAMAY Limbă australiană indigenă care ilustrează trecerea de la sistemul ergativ la cel acuzativ. Partiție determinată de conținutul semantic al nominalelor: argumente lexicale vs pronume. Pronumele de persoanele 1 și 2 nonsingular urmează tiparul acuzativ. La plural, pronumele de persoanele 1 și 2 au sistem tripartit. Pronumele de persoana 3 și numele urmează tiparul ergativ. WARRWA Limbă vest-australiană din familia nyulnyulan. În 2006, avea un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
morfologice. Incoativele și cauzativele sunt derivate morfologic prin derivări separate de la rădăcini adjectivale. Nu există determinanți. WARRAGAMAY Limbă australiană indigenă care ilustrează trecerea de la sistemul ergativ la cel acuzativ. Partiție determinată de conținutul semantic al nominalelor: argumente lexicale vs pronume. Pronumele de persoanele 1 și 2 nonsingular urmează tiparul acuzativ. La plural, pronumele de persoanele 1 și 2 au sistem tripartit. Pronumele de persoana 3 și numele urmează tiparul ergativ. WARRWA Limbă vest-australiană din familia nyulnyulan. În 2006, avea un singur
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
adjectivale. Nu există determinanți. WARRAGAMAY Limbă australiană indigenă care ilustrează trecerea de la sistemul ergativ la cel acuzativ. Partiție determinată de conținutul semantic al nominalelor: argumente lexicale vs pronume. Pronumele de persoanele 1 și 2 nonsingular urmează tiparul acuzativ. La plural, pronumele de persoanele 1 și 2 au sistem tripartit. Pronumele de persoana 3 și numele urmează tiparul ergativ. WARRWA Limbă vest-australiană din familia nyulnyulan. În 2006, avea un singur vorbitor fluent. În 1994, trăiau 2 vorbitori. Limbă ergativă morfologic, cu trei
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ilustrează trecerea de la sistemul ergativ la cel acuzativ. Partiție determinată de conținutul semantic al nominalelor: argumente lexicale vs pronume. Pronumele de persoanele 1 și 2 nonsingular urmează tiparul acuzativ. La plural, pronumele de persoanele 1 și 2 au sistem tripartit. Pronumele de persoana 3 și numele urmează tiparul ergativ. WARRWA Limbă vest-australiană din familia nyulnyulan. În 2006, avea un singur vorbitor fluent. În 1994, trăiau 2 vorbitori. Limbă ergativă morfologic, cu trei mărci de caz ergativ, aflate în distribuție complementară (-ma
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]