5,549 matches
-
Horologion" ,încăpere în care împăratul își schimba ținuta pentru slujbe. In acea încăpere se găsea o clepsidră de la care a derivat numele ei. Deasupra porții dinspre "Nartexul interior" se află un mozaic reprezentativ. Este vorba de imaginea "Sfinei Fecioare cu Pruncul" așezată pe un tron de argint, încrustat cu pietre prețioase. La dreapta, Constantin cel Mare îi oferă machete orașului, iar la stânga Justinian I-ul îi oferă machete bisericii Sfânta Sofia. Poarta de bronz dinspre exterior a vestibulului datează din sec
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
piatră, iar la poalele dealului Ocnarului se găsește cimitirul acestora. În Ciclova Montană exită și o biserică romano-catolică zidită pe o stâncă. Istoria acestei biserici este legată de o pictură foarte veche care o reprezintă pe Sfânta Fecioară Maria cu pruncul în Brațe. Acest tablou aurit a existat din timpuri străvechi de sub ocupația turcească fiind păstrat de populația locală. El a fost păstrat la început într-o peșteră, apoi a fost preluat de primii coloniști catolici, cum au fost familiile Windberge
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
Molnár de la începutul secolului al XX-lea. Printre ornamentele lăcașului de cult sunt și trei mici vitralii. Pe acestea sunt vizibile imagini pictate cu Fecioarei Maria și Isus, Antal Puskás și soția acestuia, iar pe a treia Sfântul Iosif cu pruncul Isus. Aceste ferestre sunt donațiile administratorul József Puskás, din anul 1908. Altarul secundar a fost construit în 1776 și este lucrarea lui Tamás Galaci. Retabulumul are închidere cu cornișa semiarcuită. Între cele patru coloane în stil ionic este plasată o
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
stângă pe Sfântul Petru cu cheile în mână, iar în partea dreaptă pe Sfântul Pavel cu sabia în mână. În partea superioară a altarului, între doi pilaștri, se află o pictură în medalion care îl reprezintă pe Sfântul Iosif cu pruncul Iisus în brațe. Pe cele două părți se văd putto așezați pe volute. Altarul alăturat, din partea dreaptă este opera lui Ferenc Szász, 1781. În 1870, György Szász, notar la Remetea între 1866 și 1872, a finanțat renovarea altarului. Ornamentul central
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
se văd putto așezați pe volute. Altarul alăturat, din partea dreaptă este opera lui Ferenc Szász, 1781. În 1870, György Szász, notar la Remetea între 1866 și 1872, a finanțat renovarea altarului. Ornamentul central este o pictură a Fecioarei Maria cu pruncul Isus în brațe. După inscripția din partea stângă, jos - Cur. Fie; Moises Lázár 1780 - este o donație a familiei Lázár din Lăzarea. Sub această inscripție se vede un scris cu litere armenești indescifrabilă, care probabil este numele artistului. Pe cele două
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
statuilor este lucrarea sculptorului din Gheorgheni, Emil Burján Gál. Intrând în capelă, imediat pe partea dreaptă este statuia Sfântului Anton. Tavanul capelei are patru lobi, cu o închidere ușor boltită. Statuia din fața capelei nordice îl reprezintă pe Sfântul Iosif cu pruncul Isus în brațe și cu un fir de crin în mâna dreaptă. Ornamentul central al capelei patrulatere, cu lob triplu și terminații în absidă este Isus răstignit pe cruce. Lângă acestea se află statuia Fecioarei Maria și a Sfântului Ioan
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
altar pe peretele de răsărit, de-o parte și de alta a ferestrei axiale, se află doi îngeri diaconi (figuri parțial acoperite cu var) lăsând să se presupună că deasupra ferestrei sau poate în glaful acesteia a fost reprezentat Iisus prunc în potir, ca simbol al jertfei euharistice. Capul îngerului reprodus oferă un admirabil exemplu de interpretare originală a modelelor bizantine de epocă: ovalul pur al feței, nasul prelung, ochii mari și adumbriți de tristețe, pieptănătura elenistică, Desenul este deopotrivă ferm
Ribița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300557_a_301886]
-
numeroase scene realizate pe lemn și pânză de o profunzime teologică și o valoare artistică deosebită. Pe bolta altarului este pictată sub formă de medalion “Sfânta Treime.” La picioarele Sfintei Treimi este prezentată Maica Domnului ca “Împărăteasă a cerurilor” cu pruncul Iisus în brațe înconjurată de cetele îngerești. În stânga Maicii Domnului se află Arhanghelul Gavriil cu o floare în mână, simbol al Buneivestiri iar în dreapta un alt înger cu o cădelniță în mână. Pe pereții altarului este prezentată “Liturgia cerească”, Mântuitorul
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
împart în taberele motivul mioritic. Indiferent de caracterul religios sau laic al poeziilor colinzilor, acestea sunt închinate gazdei și se termină cu urarea "„Să fi gazdă sănătoasă!”". Vremea colinzilor, când toată comunitatea se reîntâlnește și se naște din nou o dată cu pruncul din iesle, este un timp al iertării și păcii în care se împlinește mesajul "„Și nu uita ca de Crăciun,/ Române să fi bun”". Acea noapte a Ajunului nu este o noapte a odihnei, aceasta căutându-și timpul între cântatul
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
cu mirii, felicitându-i pe aceștia și urându-le ca în versul lui Coșbuc: Și astfel, încă de la petrecerea de la nuntă se plănuiește următoarea petrecere, cea a botezului, deoarece scopul principal al unirii în dragoste prin căsătorie este procrearea de prunci care să ducă mai departe tradiția, numele și renumele. La început a luat ființă o școală primară confesională, după perioada Gheorghe Șincai și Petru Maior, în cătunul Idicel Sat. Dovezi sigure menționează existența acestei școli în anul 1805, când a
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
locuitorii catolici din Somușca. În ajunul Crăciunului se merge „la cântat”, „cântările-colind” avînd exclusiv o tematică religioasă. O formă arhaică de colind, întâlnită în Somușca este „Opru Szentek” sau „Sfinți Mărunți”, care are loc pe 28 decembrie în ziua de „Prunci Nevinovați”, când copiii și flăcăii umblă cu câte o nuia de alun în mâini, lovind pe cei care îi întâmpină la intrarea în casă și rostind o urare de prosperitate, sănătate, noroc, fericire în anul care urmează să vină, urare
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
Din anul 1924 până în 1938, Max Ernst este unul din reprezentanții de frunte ai picturii suprarealiste, în mod evident sub influența lui Giorgio De Chirico. Totuși Ernst se deosebește de predecesorul său prin dimensiunea uneori blasfemică (""Maica Domnului pedepsind pe Pruncul Iisus"", 1926, ""Pietà sau revoluția nocturnă"", 1923) a operei sale, moștenire a spiritului anarhic specific revoltei dadaiste. În 1929, se întâlnește cu Alberto Giacometti și publică romanul-colaj "" Femeia cu o sută de capete"", colaborează cu Salvador Dalí la filmul suprarealist
Max Ernst () [Corola-website/Science/300781_a_302110]
-
Tudoroi Indrie 1 groșiță, Martin Șchiop 1 groșiță... 1791”.- „ Cartea Bălnăcanilor Strastnic, Costan Popovici Bălnăcanul, 1791”. 6.) Antologhion - tiparită la Blaj, în anul 1781. -„ În anul 1825 au murit Lascovici Mihail parohul de la Bălnaca 17 zile septembrie. Scrisu-s-au prin mine pruncul lui în 9 zile februarie 1825 Lascovici Nicolae”. -„ Această sfântă carte Mineiu o am cumpărat noi, ca să ne fie pomană nouă, viilor noștri și tuturora în Bălnaca în 4 zile noiembrie 1 anul 1793 prin Teodor Bursan protopopul Vadului. -„ Această
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
creația lui Watteau, reflectă influența lui Antoon van Dyck. Deși face impresia unei schițe, tabloul are o schemă compozițională foarte sugestivă: personajele sunt dispuse în formă de triunghi cu vârful la capul lui Iosif, în timp ce în centrul triunghiului se află Pruncul Iisus. Arlechinul "Pierrot" (1718-1719), cu tematică din lumea teatrului, reprezintă un personaj de comedie care în tablou - în mod paradoxal - este prezentat cu expresie tristă a feței, într-un veștmânt alb perlat. Opera se bazează pe ambiguitatea dintre teatru și
Antoine Watteau () [Corola-website/Science/300896_a_302225]
-
scrin central, încadrat de două tablouri fixe, două aripi fixe, două canaturi mobile și o predelă. Scrinul conține o figură de Madonă zveltă, drapată cu o mantie dispusă în două grupuri de falduri, pornind de la brațul stâng pe care ține pruncul. Astfel, liniile converg către micul Isus. Caracteristic este că faldurile lungi, dominante, sunt întrerupte, în diferite puncte, de jocul cutelor mărunte, ecouri ale modului de realizare a drapajului din faza manierismului . Pe tablourile din jurul scrinului sunt identificabili: Sfânta Ana, Sfântul
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
atractiv. Obârșiile văilor Ponita și Ragu oferă peisaje de o rară frumusețe. Colinda FECIORILOR din Petenia Veniți cu toți să grăbim În orașul Viflaim Să vedem mare minune După cum Scriptură spune. Chiar acuma o Fecioara În Viflaim se coboară Un Prunc micuț va să nască În iezle dobitoceasca. Un înger noaptea venit Și la pastori a vestit La pastorii ce erau Care oile-s pășteau O minune și mai mare Chiar pe cer s-a arătat O comită strălucită Pe crai
Horoatu Crasnei, Sălaj () [Corola-website/Science/301800_a_303129]
-
unelte din piatră cioplită cu o vechime de aproximativ un milion cinci sute de mii de ani. Din limba daco-geților (ramură a tracilor), localnicii din marginea de nord a Dunării, inclusiv cei din Năvodari, au moștenit cuvinte ca: moș, copil, prunc, brânză, zăr, viscol, mal, mazăre, zestre, etc. De la unele ramuri ale tracilor, localnicii din marginea de nord a Dunării, inclusiv cei din Năvodari, au moștenit „păstoritul”(creșterea oilor) și „pendularea”( adică vara locuiau în câmpie, unde creșteau vite, oi etc.
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
În tinda, cea din mijloc la casele cu trei camere, sau una din cele două la celelalte, se află cuptorul pentru copt pâine și gătit mâncare, prelungit spre unul din pereți cu un soi de platformă pe care iarnă dormeau pruncii, numită datorită acestei destinații, coptileț iar vară și toamnă se uscau ciuperci - hribe îndeosebi - si semințe de bostani. O masă cu polițe în partea de jos pentru păstrarea vaselor, slujea la pregătirea mâncării. De grinda atârnă o poliță pe care
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
amu’ nainte Cărările țâ-s oprite Ți-i mai duce câte-o dată La fântână după apă Și la mă-ta supărată După apă de izvor Și la mă-ta când ta dor Pomul mirilor, simbol al bogăției și rodului de prunci a viitoarei familii, era confecționat dintr-un lăstar de măr împodobit cu covrigi și turtă dulce și se așeza pe masa mirilor. După ce preotul sfințea pomul, starostele îl închină mirilor zicând: Să trăiești pom frumos Mândru și mănos Pe la vârf
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
plan, alături de Isus,apare Maria - Maica Domnului și Ioan Botezătorul, înconjurați de cei doisprezece apostoli. Dimensiunile tabloului sunt 94*63,5 cm . De la vechea biserică din lemn a mai rămas încă o icoană din lemn, reprezentând pe Fecioara Maria cu pruncul în brațe. În plan secundar sunt reprezentați protectorii acesteia, respectiv Arhanghelul Mihail și Arhanghelul Gabriel (Gavril-Gavriil), importanți îngeri în cadrul tradiției iudeo-creștine . Icoana a fost realizată în sec. XVIII, respectiv anul 1740 și atribuită lui Andrei Zugravul din Cornești, Cluj. Dimensiunea
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
s-a împlinit timpul să nască, Elisabeta născu un fiu. Vecinii și rudele ei auziseră că Domnul a copleșit-o cu milostivirea sa și se bucurară împreună cu ea. În ziua a 8-a, au venit pentru ceremonia tăierii împrejur a pruncului și voiau să-l numească Zaharia, după numele tatălui său. Dar mama interveni, zicând: «Nicidecum Se va chema Ioan » Ei îi ziseră: Nu este nimeni printre rudele tale care să poarte acest nume». Atunci l-au întrebat prin semne pe
Arhanghelul Gabriel () [Corola-website/Science/298585_a_299914]
-
Nou trăiește și minoritatea romano-catolică Câteva familii de catolici din zona Mărgineni-Bacău au venit și s-au așezat pe la anul 1900 pe aceste locuri.E posibil ca ei să fie la origine ceangăi.Biserica catolică are hramul Sf.Tereza a Pruncului Iisus.Catolicii din Satu Nou aparțin de parohia Cotnari. Sunt și câteva familii de creștin-ortodocși ce țin stilul vechi,ei aparțin de biserica pe stil vechi din Balș-jud.Iași. În Munteni la recensământul din 2002 31 de persoane s-au
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
văzut o primejdie demografică în faptul că evreii „se înmulțeau” prea mult. Astfel a dat poruncă ca toți pruncii de parte bărbătească ai evreilor să fie uciși, prin înecare în fluviul Nil. Istoricii religiei recunosc aici binecunoscuta temă mitologică a "pruncului divin" (puer aeternus) amenințat în existența lui de către un monarh diabolic. În multe din legendele arătate (nu și în Biblie) doar un singur prunc a supraviețuit. Această temă arhetipală a copilului abandonat apelor unui fluviu este și ea binecunoscută istoricilor
Moise () [Corola-website/Science/298697_a_300026]
-
să fie uciși, prin înecare în fluviul Nil. Istoricii religiei recunosc aici binecunoscuta temă mitologică a "pruncului divin" (puer aeternus) amenințat în existența lui de către un monarh diabolic. În multe din legendele arătate (nu și în Biblie) doar un singur prunc a supraviețuit. Această temă arhetipală a copilului abandonat apelor unui fluviu este și ea binecunoscută istoricilor religiei, ea fiind chiar o cutumă antică: dacă fluviul lasă copilul abandonat în viață, înseamnă că acesta este destinat a fi un erou. Povestea
Moise () [Corola-website/Science/298697_a_300026]
-
l-a ascuns de soldații egipteni al faraonului. Aceasta l-a pus într-un coș uns cu smoală și i-a dat drumul să plutească pe Nil. Coșul a fost găsit de una dintre fiicele faraonului și de servitoarele ei. Pruncul a fost numit "Moise", care, potrivit tradiției, ar proveni dintr-o sintagmă ebraică ce înseamnă "scos din apă". Mulți savanți bibliști resping însă ipoteza tradiției, arătând că fiicele faraonului nu puteau ști ebraica. Numele este mai degrabă unul egiptean. Potrivit
Moise () [Corola-website/Science/298697_a_300026]