5,519 matches
-
clarviziuni se relevă într-un anume conservatorism al gustului, ca și într-o survolare cam grăbită a „discursului” operei. Micromonografiile Constantin Noica (2000) și Titu Maiorescu (2003) realizează o evadare din actualitatea imediată. Fără a produce o mutație radicală în receptarea celor doi scriitori, lecturile cuprind puncte de vedere originale și nu de puține ori polemice. SCRIERI: Semnele realului, București, 1981; Textul și realitatea, București, 1984; Obsesia credibilității, București, 1996; Constantin Noica, Brașov, 2000; Titu Maiorescu, Brașov, 2003. Antologii: Un destin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288251_a_289580]
-
Convorbiri literare" la zece ani din actuala serie și în nr. 3 (135) martie 2007, O sută patruzeci de ani de "Convorbiri literare". Cei interesați pot afla mai multe detalii lecturînd aceste pagini. Pentru a asigura o cît mai cuprinzătoare receptare a fenomenului editorial românesc avem Cronica literară ce acoperă Critica poeziei, Critica prozei, Critica criticii, în ianuarie 2004 s-au adăugat Comentarii critice, cu secțiunile: Poezie, Proză, Critică-Eseu, iar din ianuarie 2010, Actualitatea literară, fără o delimitare strictă a genurilor
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
poezie, care nu e o înșelăciune (sau o șaradă, cum ar fi spus Felix Aderca, n.n.), poate fi sau poate părea ermetică". Vom cita întregul pasaj despre poezia ermetică și matematică, raportul întru înțelegere dependent de mentalități și nivel de receptare, în fond, apelînd la operatorul transdisciplinar al lui Basarab Nicolescu (autorul uneia dintre cele mai aplicate și convingătoare monografii asupra poetului, Ion Barbu. Cosmologia "Jocului secund" - 1968) de capacitatea de a transcende/ transla pe alt nivel de realitate: "O primă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
clase prădate, schingiuite, însîngerate; poezia lirică a lui Eminescu este vibrarea coardelor acelei viori fără de-nceput și fără sfîrșit - sunete pornite din adîncuri de tristețe și vuet de furtună...". Din cele 270 de pagini ale volumului, peste 240 sînt dedicate receptării lui Eminescu de către contemporani. Bun și temeinic cunoscător al manuscriselor eminesciene adăpostite de Academia Română, este acribios în decelarea erorilor în exegeza eminesciană. Nu sînt scutiți de observații nici G. Ibrăileanu, nici C. Botez, G. Călinescu, amintitul deja Ion Sân-Giorgiu, Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
B. da, în 1834, Filosoful indian, după The Oeconomy of Humany Life a lordului Chesterfield. Lucrarea cuprindea numeroase noțiuni și idei de esență iluminista; în același timp, căutarea credinței, reculegerea și meditația pe care era axată au pregătit atmosferă necesară receptării preromantismului și romantismului. Traduceri: Dim. Dârvari, Culegere de înțelepciune, București, 1827; N. Scufos, Manual de patriotizm, Iași, 1829; Bernardin de Saint-Pierre, Pavel și Virghinia, Iași, 1831; Chesterfield, Filosoful indian sau Chipul de a trăi cineva fericit în soțietate, Iași, 1834
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285977_a_287306]
-
dezavantajează pe cititor: acesta rupe sigiliul unui secret, pătrunde Într-o lume prohibită, baricadată În propriile-i cuvinte. O lume interzisă. O lume a prezenței și a absenței, pe care o preia Întocmai: fără interpretare, fără modulații ale unghiului de receptare. Din perspectiva cititorului, jurnalul intim este o fatalitate. Nici o șansă de răstălmăcire, nici un centimetru sacrificat orgoliului hermeneutic. Cuvintele jurnalului intim - neverificabile - ajung sub ochii indiscreți ai cititorului ca o sentință. O sentință irevocabilă. A spune, a inventa Servituțile jurnalului pornesc
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
receptoare și efectoare) în actul de comunicare. În cadrul sistemului aferent, analizatorul auditiv, în colaborare cu cel vizual, tactil kinestezic, are o mare importanță în actul de recepție a mesajului verbal. Exprimarea în limbaj, nu este independentă și nici completă, fără receptarea corectă, adică înțelegerea sensului expresiei de interlocutor. Relația între emisie și recepție este reversibilă, căci receptorul poate oricând să devină emițător, dialogul fiind în fapt esența comunicării umane. Între ambele momente există legături de interdependență. Dacă receptarea este corectă, ea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
nici completă, fără receptarea corectă, adică înțelegerea sensului expresiei de interlocutor. Relația între emisie și recepție este reversibilă, căci receptorul poate oricând să devină emițător, dialogul fiind în fapt esența comunicării umane. Între ambele momente există legături de interdependență. Dacă receptarea este corectă, ea se va raporta la modul de organizare a emiterii unui act perceptiv, în care nu este vorba numai de recunoașterea ca atare a unor semne, ci și de o completare, o precizare a lor, o prelucrare adecvată
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
este corectă, ea se va raporta la modul de organizare a emiterii unui act perceptiv, în care nu este vorba numai de recunoașterea ca atare a unor semne, ci și de o completare, o precizare a lor, o prelucrare adecvată. Receptarea „implică o continuă creație, prin însăși încercarea de a restabili semnificația intenționată de emițător în jurul unui nucleu iar nu o acceptare pasivă a unei valori”. În fiecare moment emițătorul este determinat de relația sa cu receptorul, de situația fizică în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de situația fizică în care se află, de contextul mai larg, social istoric, de dispoziția psihică din timpul comunicării. Aceasta determină modificări permanente în mesajul virtual. Se poate vorbi de o organizare contextuală a expresiei, ca și de necesitatea unei receptări adecvate, flexibile, de o interpretare contextuală a mesajului. Principiul adaptării la context intervine ca o lege universală în funcționarea limbajului, atât în emitere cât și în receptare. Mecanismele neurofiziologice ale limbajului au o coordonare sistematică, organizată, emisferul stâng având un
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
poate vorbi de o organizare contextuală a expresiei, ca și de necesitatea unei receptări adecvate, flexibile, de o interpretare contextuală a mesajului. Principiul adaptării la context intervine ca o lege universală în funcționarea limbajului, atât în emitere cât și în receptare. Mecanismele neurofiziologice ale limbajului au o coordonare sistematică, organizată, emisferul stâng având un rol principal ca sediu al funcțiilor psihice, și deci a limbajului. Maturizarea zonelor de recepție din emisferul stâng, duce la modificarea raportului de dominantă, căci cele două
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mintale, nici la etiopatogenia ei, foarte amplă și diversă, nici la disritmiile dezvoltării psiho intelectuale. Ne vom referi la capacitatea de comunicare, procesul cel mai complex și activitatea fundamentală a psihicului uman. Comunicarea se compune din trei categorii de fenomene: receptarea informației (a mesajului semantic); transmisia intra sistemică și prelucrarea acesteia; selecția deciziei și nivelul de organizare al comportamentului conform acesteia (arată M. Golu). Circulația informației în cele trei faze amintite sunt elementele de bază ale învățăturii și ignorând acești parametri
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de an școlar imaturi școlari, atât sub aspectul limbajului, cât și al intelectului. În general, la copiii din casa de copii se observă întârzieri de diferite grade în sfera proceselor cognitive de tip senzorial, care influențează negativ acuitatea perceptivă și receptarea adecvată, în special stimulilor vizuali și auditivi. Examinând în cadrul casei de copii, un număr de copii (4-6 ani) cu tulburări de pronunție am identificat și am constatat că sub masca alterărilor de pronunție ca simptom de prim plan, se aflau
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
timpului istoric cuprinde diferitele perioade temporal-culturale în care au apărut și manifestat principalele discursuri: de tip conotativ (magico-mitic, ocult, religios), specifice unei îndelungate și greu de definit perioade arhaice, în care limbajul simbolic aferent permitea multiple penetrații ale erorii de receptare (funcționarea școlilor ezoterice, de exemplu, care cultivau în mod deliberat limbajul criptic, acroamatic, "pervertit" astfel încît să fie accesibil doar inițiaților); de tip denotativ (discursul logico-filosofic, științific, tehnic), specifice mai ales timpurilor moderne, aspirînd aparent la o minimalizare a falsului
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pătimaș îndrăgostit") etc.; minciuni "artificiale", care îmbracă forma limbajului formalizat ("mincinos" prin faptul că nu ne spune nimic despre referențial, așa cum relația p q este goală de conținut, dar nu și de sens), a bruiajelor și a zgomotelor prin care receptarea postului de radio Europa Liberă era blocată sau a virusării programului unui computer care deformează informația solicitată etc.; minciuni "natural-artificiale" (mixte), rezultate în urma interferării a două sau mai multe mijloace de comunicare de tipuri diferite; spre exemplu, un mesaj verbal
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
componentele spațial-geografice (distanța transmisiei), temporale (intervalul de timp între emisie și recepție), politico-ideologice (natura regimului politic, a libertății cuvîntului), psihosociologice (standardele generale ale gîndirii, tradiții, obiceiuri), sociolingvistice (cunoașterea limbii) etc. [Bârliba, 1987: 97-100]. Dacă acestor naturale (neintenționate) discordanțe de transmitere/receptare a unui mesaj, avînd drept consecință o anume distorsiune a receptării, li se adaugă și cele deliberat introduse (prin minciună), ne putem imagina gradul de "zgomot" pe care distanța dintre corectitudinea și incorectitudinea unor mesaje (afirmații) le presupune. Complexul acestor
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
recepție), politico-ideologice (natura regimului politic, a libertății cuvîntului), psihosociologice (standardele generale ale gîndirii, tradiții, obiceiuri), sociolingvistice (cunoașterea limbii) etc. [Bârliba, 1987: 97-100]. Dacă acestor naturale (neintenționate) discordanțe de transmitere/receptare a unui mesaj, avînd drept consecință o anume distorsiune a receptării, li se adaugă și cele deliberat introduse (prin minciună), ne putem imagina gradul de "zgomot" pe care distanța dintre corectitudinea și incorectitudinea unor mesaje (afirmații) le presupune. Complexul acestor interferențe, capabile să degradeze un mesaj pînă la a deveni de
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
că intenția lor de a-și înșela copiii a fost descoperită [Barnes, 1994:102]; etc. Asumarea, autogenerarea, cuplarea (complice, ipocrită, cooperantă, respingătoare) sînt tot atîtea situații structural-funcționale profunde (cărora li s-ar putea adăuga de către specialiști și altele) prin care receptarea minciunii ar putea fi definită. Desigur că, pornind de la cunoașterea acestei profunde trame, am putea desluși mai pertinent o serie de aspecte psihosociologice, cum ar fi bunăoară predispoziția unui subiect uman oarecare de a fi mințit. Cadrul acelorași trăsături de
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
5:7-9]. Același text apare într-o altă ediție a Scripturii, tradusă în străinătate [Rumanian Bible, f.a.], în următoarea formulare: "Căci, Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sînt un Dumnezeu gelos..." [Deuteronom, 5:9]. Dinstincția semantică dintre "zelos" și "gelos" permite o receptare total opusă a afirmației biblice, din care conotațiile ideologice cu siguranță că nu lipsesc. Fără a mai comenta aceste gen de "pervertire semantică", formulăm concluzia că doar un teolog care cunoaște bine limba ebraică poate descoperi o parte din sensurile
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
privind aceste instanțe erau planificate sau operau în 48 de state din SUA. De asemenea, ca o recunoaștere a importanței lor, 11 state au adoptat legislații care se referă la planificarea și finanțarea instanțelor privind tratamentul persoanelor dependente de droguri. Receptarea entuziastă a conceptului instanțelor privind tratamentul persoanelor dependente de droguri este atribuită unui management de caz mai eficient, reducerii costurilor sistemice și supraaglomerației din penitenciare, precum și ratei recidivismului participanților la aceste programe. După ce primele instanțe și-au demonstrat eficiența, s-
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
individului din comportamentul adictiv. Echipa se va concentra pe recuperarea participanților și imprimarea unui comportament specific cetățeanului ce respectă legea. În esență, cel mai important lucru ce trebuie realizat pentru client trebuie să fie oferirea celui mai bun rezultat în vederea receptării lui din punct de vedere social și al sănătății și mai puțin oferirea celei mai adecvate soluții juridice. Instanțele privind tratamentul persoanelor dependente de droguri se preocupă de nevoile delincventului în timpul tratamentului și nu accentuează formalismul legal și tradițional al
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
elemente din suportul de curs pentru ID Hobjilă, 2009. 2 Cf. Pușcariu, 1974, p. 322-327; Iordan & Robu, 1978, p. 71 ș.u. 3 Vezi Ducrot & Schaeffer, 1996, p. 265. 4 Iordan & Robu, 1978, p. 71-72. 5 Pentru producerea, transmiterea și receptarea sunetelor, vezi Iordan & Robu, 1978, p. 72. 6 Cf. Iordan & Robu, 1978, p. 84; Miller, 1956, p. 68 etc. 7 Cf. Ducrot & Schaeffer, 1996, pp. 251-253. 8 Am avut în vedere, în exemplificare, doar unele dintre valențele cuvintelor respective. Contextual
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
moral al persoanelor cu CES la input maxim, În scopul Înțelegerii optime și totale a mesajelor transmise pe diferitele căi, Într-o situație de comunicare dată (Garretson, 1976). Spre sfârșitul anilor 80, Lynas, Huntington și Tucker au atras atenția asupra receptării informației prin două modalități diferite, dar și asupra problemelor de exersare și consecvență În utilizare. Concomitent cu concentrarea pe dezvoltarea limbajului pe cale auditivă, adepții metodei comunicării totale consideră că se poate vorbi și de indicii suplimentare de tip contextual și
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
uman, unde s-au depozitat și au fuzionat toate impresiile culese din viață de nesfârșite șiruri de generații, de-a lungul mileniilor”. Este vorba, firește, de un spirit critic primar, pe etnograf interesându-l rolul acestuia în domeniul culturii, în receptarea noului; manifestându-se ca un spirit critic în germene, el acționează în acord cu fondul autohton ancestral. C. este și autorul unor studii despre eposul versificat românesc. În Contribuție la cronologizarea și geneza baladei populare la români, a susținut, luând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
care au ajuns la un grad înalt de identificare cu etnosul. În viziunea lui I., geneză poeziei populare cunoaște trei momente esențiale: primar, semnalabil în etapa șlefuirii formale și ideatice a textului de către un creator anonim; secundar, reprezentat de faza receptării de către persoană sau persoanele din preajma creatorului; terțiar, în perioada circulației textului la nivelul colectivității, când acesta se cristalizează în forme supraindividuale. În poezia populară - afirmă cercetătorul - nu pot fi identificate individualitățile care au creat-o. Ea se circumscrie limbajului colectiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]