5,243 matches
-
proprietarul legitim al bunului și, prin urmare, nu putea să îl vândă în mod legal. 9. La finalul procedurii, prin Decizia din data de 20 februarie 2004, Înalta Curte de Casație și Justiție, deși a recunoscut dreptul de proprietate al reclamantei, i-a respins acțiunea pe motivul că respectivii chiriași erau cumpărători de bună-credință. Înalta Curte nu i-a acordat reclamantei nicio despăgubire. II. Dreptul intern pertinent 10. Prevederile legale și jurisprudența internă relevante sunt descrise în hotărârile Brumărescu împotriva României
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203186_a_204515]
-
Decizia din data de 20 februarie 2004, Înalta Curte de Casație și Justiție, deși a recunoscut dreptul de proprietate al reclamantei, i-a respins acțiunea pe motivul că respectivii chiriași erau cumpărători de bună-credință. Înalta Curte nu i-a acordat reclamantei nicio despăgubire. II. Dreptul intern pertinent 10. Prevederile legale și jurisprudența internă relevante sunt descrise în hotărârile Brumărescu împotriva României [(MC), nr. 28.342/95, CEDO 1999-VII, p. 250-256, §§ 31-33], Străin și alții împotriva României (nr. 57.001/00, CEDO
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203186_a_204515]
-
în vigoare a ordonanței, Guvernul va trebui să stabilească regulile de desemnare a societății de administrare a Fondului "Proprietatea". ÎN DREPT I. Asupra pretinsei încălcări a art. 1 din Protocolul nr. 1 16. Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1, reclamanta se plânge de faptul că a suferit o încălcare a dreptului său la respectarea bunurilor, cauzată de hotărârile instanțelor interne care, deși au constatat ilegalitatea confiscării și lipsa titlului valabil al statului asupra apartamentului în discuție, au validat în final
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203186_a_204515]
-
în mod vădit neîntemeiat în sensul art. 35 § 3 din Convenție. Ea observă, de altfel, că nu este incident niciun motiv de inadmisibilitate și, prin urmare, îl declară admisibil. B. Asupra fondului 18. Guvernul nu contestă existența unei ingerințe în dreptul reclamantei la respectarea bunurilor sale. 19. El arată în primul rând că ingerința este proporțională, deoarece confiscarea bunului litigios a fost însoțită de punerea la dispoziția reclamantei a unei sume în valoare de 80.000 lei românești (circa 5.360 dolari
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203186_a_204515]
-
îl declară admisibil. B. Asupra fondului 18. Guvernul nu contestă existența unei ingerințe în dreptul reclamantei la respectarea bunurilor sale. 19. El arată în primul rând că ingerința este proporțională, deoarece confiscarea bunului litigios a fost însoțită de punerea la dispoziția reclamantei a unei sume în valoare de 80.000 lei românești (circa 5.360 dolari americani la momentul respectiv). 20. În al doilea rând, Guvernul apreciază că reclamanta ar fi putut obține o despăgubire în temeiul Legii nr. 10/2001 , modificată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203186_a_204515]
-
este proporțională, deoarece confiscarea bunului litigios a fost însoțită de punerea la dispoziția reclamantei a unei sume în valoare de 80.000 lei românești (circa 5.360 dolari americani la momentul respectiv). 20. În al doilea rând, Guvernul apreciază că reclamanta ar fi putut obține o despăgubire în temeiul Legii nr. 10/2001 , modificată prin Legea nr. 247/2005 , ceea ce respectă cerințele art. 1 din Protocolul nr. 1. El consideră că în situații complexe cum este cea de față, în care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203186_a_204515]
-
conformă cerințelor Convenției. 21. Guvernul consideră că, în orice caz, o eventuală întârziere în acordarea unei despăgubiri, în contextul unei despăgubiri neplafonate, nu afectează justul echilibru ce trebuie păstrat între protecția proprietății indivizilor și cerințele interesului general și nu obligă reclamanta să suporte o sarcină excesivă. 22. Reclamanta arată că autoritățile i-au vândut bunul, pe care statul și l-a însușit în mod abuziv, în ciuda demersurilor sale în vederea restituirii lui. În plus, ea consideră că soluția pe care Guvernul o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203186_a_204515]
-
în orice caz, o eventuală întârziere în acordarea unei despăgubiri, în contextul unei despăgubiri neplafonate, nu afectează justul echilibru ce trebuie păstrat între protecția proprietății indivizilor și cerințele interesului general și nu obligă reclamanta să suporte o sarcină excesivă. 22. Reclamanta arată că autoritățile i-au vândut bunul, pe care statul și l-a însușit în mod abuziv, în ciuda demersurilor sale în vederea restituirii lui. În plus, ea consideră că soluția pe care Guvernul o lasă să se întrevadă pentru a obține
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203186_a_204515]
-
în ciuda demersurilor sale în vederea restituirii lui. În plus, ea consideră că soluția pe care Guvernul o lasă să se întrevadă pentru a obține o reparație, și anume Legea nr. 10/2001 , nu constituie un mijloc eficient. 23. Curtea observă că reclamanta deține o hotărâre definitivă și irevocabilă care dispune autorităților să îi restituie bunul în litigiu. Așa cum a constatat deja Curtea (vezi Cauza Străin și alții, anterior citată, § 38), existența dreptului său de proprietate în temeiul hotărârii definitive sus-menționate nu era
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203186_a_204515]
-
l restituie (Păduraru, anterior citată, § 112). 26. În speță, Curtea nu distinge niciun motiv de a se abate de la jurisprudența de mai sus, situația de fapt fiind aproximativ aceeași. Ea observă că vânzarea de către stat a apartamentului nr. 2 al reclamantei în temeiul Legii nr. 112/1995 , care nu permitea totuși vânzarea bunurilor confiscate ilegal, o împiedică pe reclamantă - chiar și în prezent - să se bucure de dreptul său de proprietate recunoscut printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă. 27. Cu toate că Guvernul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203186_a_204515]
-
de la jurisprudența de mai sus, situația de fapt fiind aproximativ aceeași. Ea observă că vânzarea de către stat a apartamentului nr. 2 al reclamantei în temeiul Legii nr. 112/1995 , care nu permitea totuși vânzarea bunurilor confiscate ilegal, o împiedică pe reclamantă - chiar și în prezent - să se bucure de dreptul său de proprietate recunoscut printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă. 27. Cu toate că Guvernul arată că reclamanta poate obține titluri de participare la un organism colectiv de valori mobiliare (Proprietatea), în baza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203186_a_204515]
-
Legii nr. 112/1995 , care nu permitea totuși vânzarea bunurilor confiscate ilegal, o împiedică pe reclamantă - chiar și în prezent - să se bucure de dreptul său de proprietate recunoscut printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă. 27. Cu toate că Guvernul arată că reclamanta poate obține titluri de participare la un organism colectiv de valori mobiliare (Proprietatea), în baza Legii nr. 10/2001 , la valoarea bunului stabilită prin expertiză, Curtea observă că Proprietatea nu funcționează în prezent într-un mod susceptibil să ducă la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203186_a_204515]
-
la un organism colectiv de valori mobiliare (Proprietatea), în baza Legii nr. 10/2001 , la valoarea bunului stabilită prin expertiză, Curtea observă că Proprietatea nu funcționează în prezent într-un mod susceptibil să ducă la acordarea efectivă a unei despăgubiri reclamantei (vezi, printre altele, cauzele Radu, anterior citată, Gabriel împotriva României, nr. 35.951/02, § 31, 8 martie 2007, Săvulescu împotriva României, nr. 1.696/03, § 30, 12 iulie 2007). În plus, nici Legea nr. 10/2001 și nici Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203186_a_204515]
-
1.696/03, § 30, 12 iulie 2007). În plus, nici Legea nr. 10/2001 și nici Legea nr. 247/2005 , care o modifică, nu iau în considerare prejudiciul suferit din cauza unei lipse îndelungate a despăgubirii de către persoanele care, ca și reclamanta, au fost lipsite de bunurile lor (Porțeanu împotriva României, nr. 4.596/03, § 34, 16 februarie 2006). 28. În ceea ce privește despăgubirea oferită reclamantei atunci când statul a apropriat imobilul în anul 1989, pe care reclamanta nu a încasat-o, Curtea constată că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203186_a_204515]
-
modifică, nu iau în considerare prejudiciul suferit din cauza unei lipse îndelungate a despăgubirii de către persoanele care, ca și reclamanta, au fost lipsite de bunurile lor (Porțeanu împotriva României, nr. 4.596/03, § 34, 16 februarie 2006). 28. În ceea ce privește despăgubirea oferită reclamantei atunci când statul a apropriat imobilul în anul 1989, pe care reclamanta nu a încasat-o, Curtea constată că ea se ridica la 80.000 lei românești, adică aproximativ 5.360 dolari americani, conform informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203186_a_204515]
-
a despăgubirii de către persoanele care, ca și reclamanta, au fost lipsite de bunurile lor (Porțeanu împotriva României, nr. 4.596/03, § 34, 16 februarie 2006). 28. În ceea ce privește despăgubirea oferită reclamantei atunci când statul a apropriat imobilul în anul 1989, pe care reclamanta nu a încasat-o, Curtea constată că ea se ridica la 80.000 lei românești, adică aproximativ 5.360 dolari americani, conform informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică. Or, raportul de expertiză furnizat de reclamantă stabilește valoarea de piață
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203186_a_204515]
-
anul 1989, pe care reclamanta nu a încasat-o, Curtea constată că ea se ridica la 80.000 lei românești, adică aproximativ 5.360 dolari americani, conform informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică. Or, raportul de expertiză furnizat de reclamantă stabilește valoarea de piață a apartamentului în litigiu la 222.645 EUR, iar cel depus de Guvern la 136.163 EUR. Prin urmare, nu se poate susține că suma oferită în momentul confiscării reflecta valoarea reală a bunului (vezi Konnerth
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203186_a_204515]
-
era rezonabilă în sensul jurisprudenței Curții [vezi, a contrario, Constantinescu împotriva României (dec.), nr. 61.767/00, 14 septembrie 2004], și aceasta chiar ținând cont de valoarea pe care suma respectivă o avea la momentul respectiv. Mai mult, faptul că reclamantei i s-a propus o despăgubire în anul 1989 nu poate scuti autoritățile de la executarea Hotărârii definitive din data de 19 noiembrie 1999. 29. Prin urmare, Curtea consideră că faptul că reclamanta a fost lipsită de dreptul de proprietate asupra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203186_a_204515]
-
avea la momentul respectiv. Mai mult, faptul că reclamantei i s-a propus o despăgubire în anul 1989 nu poate scuti autoritățile de la executarea Hotărârii definitive din data de 19 noiembrie 1999. 29. Prin urmare, Curtea consideră că faptul că reclamanta a fost lipsită de dreptul de proprietate asupra bunului său, combinat cu lipsa totală a unei despăgubiri adecvate timp de circa 8 ani, a făcut-o să suporte o sarcină disproporționată și excesivă, incompatibilă cu dreptul la respectarea bunurilor sale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203186_a_204515]
-
dreptul la respectarea bunurilor sale, garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1. 30. Prin urmare, în speță a avut loc încălcarea acestei prevederi. II. Asupra pretinsei încălcări a art. 6 § 1 din Convenție 31. Invocând art. 6 din Convenție, reclamanta se plânge de caracterul inechitabil al procedurii având ca obiect constatarea nulității Contractului de vânzare-cumpărare din 30 septembrie 1996. 32. Ținând cont de totalitatea elementelor aflate în posesia sa și în măsura în care este competentă să analizeze afirmațiile formulate, Curtea nu a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203186_a_204515]
-
loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al înaltei părți contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă." A. Prejudiciu 35. Reclamanta solicită, cu titlu de daune materiale, restituirea apartamentului al cărui proprietar ea a fost recunoscută prin Hotărârea din data de 19 noiembrie 1999 sau, în lipsa acestei restituiri, acordarea sumei de 222.645 EUR, reprezentând valoarea actuală a bunului, așa cum a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203186_a_204515]
-
primul rând, că nu există nicio legătură de cauzalitate între prejudiciul moral solicitat și pretinsa încălcare a Convenției. În plus, el argumentează că un eventual prejudiciu moral ar fi suficient compensat prin constatarea încălcării. În subsidiar, Guvernul consideră că pretențiile reclamantei sunt excesive. 38. Curtea reamintește că a constatat încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție din cauza vânzării de către stat a bunului reclamantei, combinată cu absența unei despăgubiri adecvate. 39. Curtea apreciază că, în circumstanțele speței, restituirea apartamentului în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203186_a_204515]
-
eventual prejudiciu moral ar fi suficient compensat prin constatarea încălcării. În subsidiar, Guvernul consideră că pretențiile reclamantei sunt excesive. 38. Curtea reamintește că a constatat încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție din cauza vânzării de către stat a bunului reclamantei, combinată cu absența unei despăgubiri adecvate. 39. Curtea apreciază că, în circumstanțele speței, restituirea apartamentului în litigiu, așa cum a fost ea dispusă prin Hotărârea definitivă din data de 19 noiembrie 1999, ar repune-o pe reclamantă, pe cât posibil, într-o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203186_a_204515]
-
de către stat a bunului reclamantei, combinată cu absența unei despăgubiri adecvate. 39. Curtea apreciază că, în circumstanțele speței, restituirea apartamentului în litigiu, așa cum a fost ea dispusă prin Hotărârea definitivă din data de 19 noiembrie 1999, ar repune-o pe reclamantă, pe cât posibil, într-o situație echivalentă cu cea în care s-ar fi aflat dacă cerințele art. 1 din Protocolul nr. 1 nu ar fi fost încălcate. 40. În cazul în care statul pârât nu procedează la această restituire, Curtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203186_a_204515]
-
cu cea în care s-ar fi aflat dacă cerințele art. 1 din Protocolul nr. 1 nu ar fi fost încălcate. 40. În cazul în care statul pârât nu procedează la această restituire, Curtea decide ca acesta să îi plătească reclamantei, cu titlu de daune materiale, o sumă care să corespundă valorii actuale a apartamentului. 41. Sub acest aspect, Curtea constată o diferență mare între valoarea imobilului stabilită de cele două expertize furnizate de părți, diferență datorată în special metodelor tehnice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203186_a_204515]