189,597 matches
-
ne ferim de cuvinte) este aceea de covârșitoare noutate. Tipul de abordare al scriiturii, unghiurile din care este privită realitatea, suflul epic neobișnuit (ritmul frazei își păstrează prospețime și vioiciunea inițiale de-a lungul celor 450 de pagini ale cărții), referințele culturale mai puțin uzitate în literatura română (cele mai multe provenite din vechiul spațiu cultural austro-ungar), multilingvismul și particularitățile de limbaj, mica melancolie fin de l'Empire strecurată abil în textura cotidianului conferă prozei lui Horia Ursu vigoare, farmec și multă originalitate
Mitteleuropa în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9294_a_10619]
-
lung, ele ajung să pară ridicole. Căci, din două una. Dacă Mircea Nedelciu este un autor extrem de important, de ce proza lui e atât de puțin discutată în prezent? Iar dacă nu este un scriitor realmente reprezentativ, cum ne explicăm vechile referințe critice, numeroase și aproape întotdeauna pozitive? O explicație există, chiar dacă ea nu va părea prea măgulitoare. Reeditarea romanului Zmeura de câmpie îmi confirmă ceea ce aflasem demult: că autorul acesta atât de inteligent, cu lecturi întinse și aprofundate, cu o mobilitate
Inginerie textuală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9291_a_10616]
-
cimitir, fie coborînd direct din marile piețe Occidentale, statuia, chipul recognoscibil al unui personaj real sau imaginea alegorică a unui fapt excepțional. Orașul, viața publică și asumarea directă a istoriei creează instantaneu o nouă mitologie și un alt plan de referință care, într-un anumit fel, se substituie vechilor reprezentări ale transcendenței. Chiar și prezența cea mai banală în spațiul public, de la cea motivată individual și pînă la aceea animată de o necesitate colectivă, capătă prestanța și atributele unui ceremonial, ale
Artistul și Orașul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9318_a_10643]
-
în bună măsură, construcția europeană a făcut parte din ideologia nazistă (pp. 53-55; fie amintit, de pildă, Joseph Goebbels, cu discursul său Europa viitorului, dar exemplele sunt numeroase)! Nu, nu este o afirmație scandaloasă, ci ea este documentată prin numeroase referințe la ideologi germani și italieni, dar și la Sir Oswald Mosley, principalul reprezentant al curentului fascist în Marea Britanie. Pare - dar nu este - o afirmație hazardată și pernicioasă că părinții fondatori ai Europei Unite, Robert Schuman și Jean Monnet, nu erau
O carte explozivă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9315_a_10640]
-
multimedia (Yuri Tsivian), nostalgie, bucurie și melancolie în tango-ul finlandez (Pirjo Kukkonen), de la semantică la semiotica politică - aplicație la Adam Schaff (Susan Petrilli și Augusto Ponzio), filozofie academică și culturală în Finlanda (Ilkka Niiniluoto), semiotica paradoxului (Antti Salminen), denotație și referință în sisteme nelingvistice (Alexandros Lagopoulos și Karin Boklund-Lagopoulos), diagramatologie (Paolo Fabbri), o întâlnire ratată: semiotica și psihanaliza (Cristina Alvares), cum poate fi înțeleasă o metropolă (Roland Posner), urban și rural (Dong-yoon Kim), abducție și meta-abducție în opera romanescă a lui
Al IX-lea Congres Internațional - Semiotica în spectacol by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9348_a_10673]
-
traiul monahal. După două săptămâni de meditație, Armând/Teofan află că între timp Leonora a murit. Versurile melodiei lui Mick Jagger și Keith Richards continuă profetic: "you get what you need", iar în povestea lui Armând încep să se contureze referințe mitico-religioase multiple: Orfeu (o salvează pe Euridice din Infern pentru a o pierde iarăși, uitându-se îndărăt) sau Iov. Probabil că cel mai însemnat reproș care i se poate aduce lui Liviu Cangeopol este melodrama îngroșata nepermis de mult. În
Grimasele lui Iov by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9386_a_10711]
-
plusvaloare din care Fleda, la început, fusese exclusă), chipul odios al Fledei, predător și-n același timp răbdător, transpare dintr-o dată ca o halucinație tactilă: Este o scriere care nu are sfîrșit și care nu trăiește decît din propria figură. Referințele livrești ale acestor texte sînt Blanchot, Bataille sau Beckett, adică intelectuali francezi de stînga... Aici, însă, pe serpentine, alș reușește să iasă din salonul unde se simte secure, să contenească ambivalența dintre un cosmopolit radical care beștelește cultura înghețată a
Ce ești și ce vrei să fii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/9397_a_10722]
-
a fost aceea care, în procesul de creație se cheamă inspirație. I se mai adaugă darul observației, și aici voi pomeni copilul de cinci ani care privea cu încântare nervurile negre de pe aripile fluturilor galbeni. în horoscop, tema ar face referință la o excepțională intuiție - dar nu mă pot pronunța în asemenea termeni despre mine. Un adolescent care a prins gustul lecturii, mai degrabă aplecat spre contemplație decât spre acțiune, cu deschidere spre sunet și culoare, dar nedotat pentru muzică și
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
că ce se vede în Vama Veche e o parte din societatea românească. [...] și asta se vede nu numai în Vama Veche. Dar ea e un barometru, cum să spun, un indicator” (Alexandru [Sanyi] Pădurean, apud Vasile, 2011, p. 101). Referințe bibliografice
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
pe baza unor cercetări empirice extinse; de aceea este important să încercăm, atât cât e posibil, să distingem între faptele strânse în aceste cercetări și modul în care el le-a utilizat, interpretat în analizele sale. Astfel, când cadrul de referință devine cel ostromian, am putea să facem din nou apel la faptele existente și să le oferim o interpretare alternativă. (Studiile elaborate de Ș. Cerkez și M. Cerkez merg în această direcție.) Dar, eventual, s-ar putea încerca și altceva
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
construiască instituții complexe de luare a deciziilor. Egalitatea este mai curând o consecință a lipsei de ofertă, a slabei capacități de a gestiona eficient problemele, de a oferi mecanisme instituționale maleabile, complexe . Iar problema se complică, de bună seamă, atunci când referința nu mai este statul arhaic, ci cel evoluat, în care diferențierea socială este puternic prezentă. Abundență și raritate Așa cum am văzut, cadrul ostromian de analiză se apleacă prioritar asupra durabilității aranjamentelor instituționale în care predomină raritatea și are capacitatea de
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
a celor care au creat circumstanțe în care evitarea rarității sau crearea unei abundențe artificiale au fost puternic restricționate, iar suprasimplitatea construcției instituționale a devenit evidentă. Ar trebui, cred, să încercăm să reflectăm mai pe larg asupra moralei acestor istorii. Referințe bibliografice
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
calităților motrice de bază; 3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de bază, aplicativ - utilitare și sportive elementare. 4. Formarea obișnuinței de efectuare independentă a exercițiilor fizice. 5. Dezvoltarea spiritului de echipă și a colaborării, în funcție de un sistem de reguli acceptate. Obiectivele de referință specifică rezultatele așteptate ale învățării și urmăresc progresia în achiziția de competențe și de cunoștințe de la un an la altul, ca atare sunt specifice fiecărui an de studiu. Activitățile de învățare - contribuie la realizarea obiectivelor de referință, pornesc de la experiența
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
acceptate. Obiectivele de referință specifică rezultatele așteptate ale învățării și urmăresc progresia în achiziția de competențe și de cunoștințe de la un an la altul, ca atare sunt specifice fiecărui an de studiu. Activitățile de învățare - contribuie la realizarea obiectivelor de referință, pornesc de la experiența concretă a elevului și se integrează unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învățare. Conținuturile sunt mijloace prin care se urmărește atingerea obiectivelor cadru și de referință propuse. Unitățile de conținut sunt organizate fie tematic, fie în conformitate cu
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
de studiu. Activitățile de învățare - contribuie la realizarea obiectivelor de referință, pornesc de la experiența concretă a elevului și se integrează unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învățare. Conținuturile sunt mijloace prin care se urmărește atingerea obiectivelor cadru și de referință propuse. Unitățile de conținut sunt organizate fie tematic, fie în conformitate cu domeniile constitutive ale diverselor obiecte de studiu. Standardele curriculare de performanță sunt criterii de evaluare a calității procesului de învățare, gradul în care sunt atinse obiectivele curriculare de către elevi. Programa
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
constitutive ale diverselor obiecte de studiu. Standardele curriculare de performanță sunt criterii de evaluare a calității procesului de învățare, gradul în care sunt atinse obiectivele curriculare de către elevi. Programa se citește pe „orizontală”, în următoarea succesiune: Obiective cadru obiective de referință activități de învățare conținuturi. Planificarea tematică anuală - asigură corelarea dintre obiectivele de referință stabilite de programă și fiecare unitate de învățare cât și selectarea conținuturilor din programă, cu care se va realiza, în condițiile concrete ale școlii, fiecare unitate de
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
evaluare a calității procesului de învățare, gradul în care sunt atinse obiectivele curriculare de către elevi. Programa se citește pe „orizontală”, în următoarea succesiune: Obiective cadru obiective de referință activități de învățare conținuturi. Planificarea tematică anuală - asigură corelarea dintre obiectivele de referință stabilite de programă și fiecare unitate de învățare cât și selectarea conținuturilor din programă, cu care se va realiza, în condițiile concrete ale școlii, fiecare unitate de învățare. Planificarea calendaristică este document administrativ care asociază, întrun mod personalizat, elemente ale
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
și fiecare unitate de învățare cât și selectarea conținuturilor din programă, cu care se va realiza, în condițiile concrete ale școlii, fiecare unitate de învățare. Planificarea calendaristică este document administrativ care asociază, întrun mod personalizat, elemente ale programei (obiective de referință, conținut ®uri) cu alocare în timp, considerată optimă, pe parcursul unui semestru, corespunzător prevederilor din planul tematic anual. Proiectarea secvențială (unitatea de învățare) reprezintă o categorie de conținut preluată din programa școlară de la nivelul clasei respective și proiectată în tabelul de
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
se finalizează prin evaluare. Realizarea unei unități de învățare impune un demers didactic proiectat de fiecare institut în parte. Proiectarea unei unități de învățare trebuie centrată pe obiective și nu pe conținut. Sunt implicați următorii factori: - obiective - de ce? - obiective de referință - activități - cum? - activități de învățare - evaluare - cât? - descriptori de performanță - resurse - cu ce? - materiale și echipamente disponibile Structura unei unități de învățare este realizată pe verigi (momente) eșalonând conținutul pe unități mici într-o succesiune cursivă, cu caracter constant. În
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
două verigi, indiferent de tipul de lecție. Curriculum la decizia școlii (C.D.Ș.) Proiectarea și aplicarea C.D.S.-ului se face pentru un an școlar - la disciplina educație fizică. Trebuie să cuprindă: 1 Obiectivele cadru să se reflecte în obiectivele de referință; competențe specifice derivă din obiectivele cadru 2 Obiective de referință să fie măsurabile, specifice, în număr corespunzător, corelate cu tema opționalului, adecvate nivelului de cunoștințe ale elevilor, sunt altele decât cele din programa de trunchi comun și precizează căror etape
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
școlii (C.D.Ș.) Proiectarea și aplicarea C.D.S.-ului se face pentru un an școlar - la disciplina educație fizică. Trebuie să cuprindă: 1 Obiectivele cadru să se reflecte în obiectivele de referință; competențe specifice derivă din obiectivele cadru 2 Obiective de referință să fie măsurabile, specifice, în număr corespunzător, corelate cu tema opționalului, adecvate nivelului de cunoștințe ale elevilor, sunt altele decât cele din programa de trunchi comun și precizează căror etape ale unui proces de învățare corespund. 3 Conținuturile să fie
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
în număr corespunzător, corelate cu tema opționalului, adecvate nivelului de cunoștințe ale elevilor, sunt altele decât cele din programa de trunchi comun și precizează căror etape ale unui proces de învățare corespund. 3 Conținuturile să fie corelate cu obiectivele de referință, altele decât în trunchiul comun, organizate articulat, sistematic, să cumuleze și să permită progresul, să fie adaptate la experiența elevului și adecvate intereselor, nevoilor prezente și viitoare ale elevilor. Sistemul de evaluare Este elaborat pe principiile reformei, dă posibilitatea de
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
faptul că „instituțiile sunt pretutindeni, guvernându-ne viețile în moduri fundamentale” (Ostrom, Polski, 1999, p. 2). Cu alte cuvinte, „instituțiile contează” (Miroiu, 2007, p. 229), iar dacă înțelegem modul în care acestea ne afectează, putem înțelege mai bine comportamentul indivizilor. Referințe bibliografice
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
sfârșit o filă din istoria relațiilor româno-otomane. Răscoalele din Rumelia și Anatolia, care vor izbucni către perioada de sfârșit a domniei lui Mehmet I au fost destul de puternice, punând în pericol integritatatea Imperiului Otoman. Anul 1420 este un punct de referință pentru Înalta Poarta, declanșându-se o mișcare revoluționară, condusă de șeihul Bedreddin Mahmud, care a fost catalogat de contemporanii săi ca un om foarte cult, cu studii serioase la Mecca, Konya și Cairo. Ideologia lui Bedreddin Mahmud era foarte apropiată
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
a însemnat încheierea conflictului franco-german și pierderea de către monarhia franceză a teritoriilor din Italia. Un alt moment din timpul domniei celui ce s-a intitulat Magnificul a fost lupta de la Mohács, din anul 1526. Anul 1526 reprezintă un moment de referință pentru Țările Române, mai ales prin rezistența opusă de domnul Țării Românești, Radu de la Afumați. Acesta a trimis solii de taină la regele Ungariei, Ludovic al II-lea. Scopul acestei solii era sprijinul ce i l-ar fi putut da
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]