12,551 matches
-
istoria paradigmelor, arta care „face artă despre artă” de arta „care face artă despre viață”, fragmentarismul primei tendințe putând totuși contribui la edificarea spirituală a omului ca totalitate, după cum - tot prin spirit critic - absolutizările pot contribui la construirea globalității spirituale. Remarcabile sunt tonul comprehensiv, hermeneutica asociativă și precizia caldă a prezentării unor artiști ca Theodor Pallady, Nicolae Petrașcu, Ștefan Ciucurencu, Corneliu Baba, Corneliu Medrea, Paul Erdös, Henri Catargi, Constantin Brâncuși, Ligia Macovei, Aurel Jiquidi, Nicolae Dărăscu, Florin Pucă, Ion Irimescu, Vasile
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
prolixe, care trădează intervenția autoarei, o apropie mai mult de școala romanticilor. Poveștile publicate de S. sunt foarte scurte, poartă titluri moralizatoare și par să fie mai curând mici nuvele, în care cei necăjiți luptă cu neajunsurile vieții. O contribuție remarcabilă, de data aceasta nu numai în domeniul folclorului, ci și în acela al etnografiei, o reprezintă „studiul istorico-etnografic comparativ” Nunta la români, preferat pentru premiere de Academia Română cărții prezentate de folcloristul S. Fl. Marian. Alte contribuții (Nașterea la români și
SEVASTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
culturală de peste hotare și se redactează cronici ale revistelor, unele aflate în contact cu S.20. Sumarul cuprinde, de asemenea, bibliografii selective ale unor scriitori publicați în țară, consemnări de premii literare, o bogată iconografie, în general o ținută grafică remarcabilă. După 1989 revista, aceeași ca structură, apare cu multe numere cumulate, interzise de cenzura comunistă în decursul ultimilor ani de dictatură, cum ar fi numărul 4-6, datat 1988, consacrat lui Emil Cioran, dar editat după revoluție. Ca o consecință a
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
scriitorilor români” (unde semnează, în 1937, rubrica „Puncte”), „Revista Fundațiilor Regale”, „Democrația”, „Dreptatea nouă”, „Unirea” (1945), „Ultima oră”, „Contemporanul”, „Veac nou”, „Gazeta literară”, „Luceafărul” ș.a. A semnat și cu pseudonimul Aron Ciuntu. Volumul de debut, Dincolo de tristețe (1940), cuprinde nuvele remarcabile prin simțul echilibrului, rafinamentul compoziției și certa înclinare a lui Ș. pentru sondarea abisurilor subconștientului. Oamenii visează pâine (1945), carte total deosebită ca manieră și stil, este alcătuită din câteva zguduitoare reportaje, în tradiția și sensul acordate de Egon Erwin
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
literară” din 1926 (Flirt, Pierrot, Anonimat). Deși prins în unele tipare ce aparțin mai ales parnasianismului și simbolismului, poetul reușește într-o măsură să descopere un ton propriu. Comentatorii notează mai târziu un „ermetism structural” și „o putere de sinteză remarcabilă” (Emil Gulian). Mai bine conturate liric sunt poemele În margine (,,Herald”, 1933), Verset, Cuprindere (,,Azi”, 1934), tipul de text fiind, de pildă acesta: ,, Dincolo de vis le vei găsi altfel pe toate - / În adormire fi-vei trecută de vad./ Dar toată
SICLOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993]
-
Ș. de a evoca vremurile și oamenii. Lângă portretele de mici dimensiuni stau câteva de mărimea unor micromonografii, precum cele închinate lui E. Lovinescu și N. Iorga. Evocările se întind de la anii studenției sale boeme și ai începuturilor literare (sunt remarcabile secvențele despre Academia Bârlădeană, despre participanții la întrunirile ei literare, Al. Vlahuță, G. Tutoveanu, V. Voiculescu, V. I. Popa) până la prietenii Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, D. Iov și la ziariștii Gheorghe Rădulescu-Archibald, Constantin Xeni. Uneori tonalitatea este compasivă, ca în
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
a deschis perspective pe care le vor valorifica demersurile întreprinse de poeticienii din ultimele decenii ale secolului al XX-lea, de cei care au aplicat teoria probabilității la cercetarea versului, de reprezentanții teoriei modelarii și, mai ales, ai esteticii informaționale. Remarcabil este faptul ca esteticianul pornea de la analiza unui element mai curând tehnic, care nu părea să aibă legătură cu valoarea artistică, si anume structura prozodica; or, sistemul construit de el va anticipa metodă care aplică analiza cantitativa unui obiect definit
SERVIEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
literaturii române, S.-S. pune la dispoziția cititorilor transpuneri fidele atât din punct de vedere al mesajului semantic, cât și din cel al respectării metricii. Este demnă de menționat strădania de a-i convinge pe cititorii săi de forma artistică remarcabilă a prozodiei populare românești. De altfel, în același an cartea ajunge la o a doua ediție. Fidel preocupărilor pentru folclorul românesc, S.-S. transpune în proză legenda mănăstirii Argeș - Der Klosterbau zu Argesch. Erzählung aus dem romänischen Volksleben (1870). Traduce
SIMIGINOWICZ-STAUFE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289680_a_291009]
-
de a edita lucrarea lui Al. Busuioceanu Zamolxis sau Mitul dacic în istoria și legendele spaniole (1985), ca și prin traducerea corpusului de documente latine dintr-o lucrare a Luciei Protopopescu, Contribuții la istoria învățământului în Transilvania (1966). De o remarcabilă precizie sunt versiunile din Platon, făcute fie singur (Lahes, 1973), fie împreună cu Petru Creția (Ion, 1976). Și alte transpuneri intră în categoria realizărilor majore: traducerea în metru originar a două capodopere ale Antichității grecești, Odiseea (1997) și Iliada (1998) de
SLUSANSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289727_a_291056]
-
1981 (în colaborare cu Constantin Mitru), Opere, I-VIII, introd. Constantin Ciopraga, București, 1981-1997 (în colaborare cu Fănuș Băileșteanu), Opere alese, I-V, introd. Constantin Ciopraga, Chișinău, 1993-1998. Repere bibliografice: Gheorghe Suciu, Împărăția Sadoveanu, LCF, 1981, 49; Șerban Cioculescu, Un remarcabil act editorial, „Scânteia”, 1982, 14 ianuarie; Pompiliu Marcea, Sadoveanu într-o nouă etapă exegetică, CNT, 1982, 3, 4; Mircea Anghelescu, „Începuturile” lui Sadoveanu, T, 1982, 1, 2; V. Fanache, Sadoveanu - opera omnia, ST, 1982, 2; Gavril Istrate, Sadoveanu într-o
SIMIONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289689_a_291018]
-
i-a devenit model prin ceea ce opera sa are comun cu a moraliștilor și clasicizanților din literatura franceză (Montaigne, Descartes, Stendhal). Spirit de finețe, format sub influențe mai cu seamă galice, dar și insulare (engleze), S. scrie în „Cuvântul” eseuri remarcabile, culminând cu serialele privind romanul modern și modernismul românesc. În opoziție cu E. Lovinescu, va considera că sensul evoluției romanești nu era de la subiect la obiect, ci invers, și va atribui romanului modern, ajuns la suprema realizare de sine prin
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
înfăptuit-o. Nici o carte a sa nu a avut o „presă” mai bună. Ceea ce lasă însă un ecou, o atmosferă în memorie, ceea ce persistă aproape autonom e poezia unor momente ale vacanței cuplului aventuros Paul și Nora. Unul din cele remarcabile, ascultarea Oratoriului de Crăciun în Biserica Neagră din Brașov, este menționat, cu transcrierea pasajului esențial, în cronicile lui Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu. Altă secvență memorabilă include o alunecare pe schiuri, amețitoare. Un deosebit succes, de critică și de public
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
arid al Bărăganului, dezastrele naturale din lumea satelor, incendiile devastatoare (La arie), seceta (Ape mari). Aceste descrieri - observă Tudor Vianu - se caracterizează prin „preciziunea imaginei”, natura fiind transpusă frecvent „cu simplitate sugestivă, fără comparații și epitete”, într-un stil de remarcabilă concretețe. SCRIERI: Scrisori către plugari, București, 1901; Drum și popas, București, 1904; În urma plugului, București, 1905; Două neamuri, București, 1906; Pe drumul Bărăganului, București, 1908; Ape mari, București, 1910; Pe Mărgineanca, București, 1912; Ion Măgură, București, f.a.; Nuvele, București, f. a
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
folclor, pentru cele cinci sute de basme pe care le prezintă în rezumate (utilizate și în tipologia lui A. Schullerus, în 1928), folosește în bună parte culegeri anterioare. Lucrarea este cea dintâi care sistematizează repertoriul basmelor românești, într-o construcție remarcabilă prin bogăția informației, orizontul construcției și modernitatea interpretării. Lazăr Șăineanu, cel mai de seamă discipol al lui B. P. Hasdeu, a îmbogățit filologia română cu lucrări durabile ce se consultă mereu cu profit. Eroziunea timpului a știrbit abia pe alocuri
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
de teatru O pasăre văzută de aproape sau Omul de paiantă, iar la Teatrul de Stat din Sibiu i se joacă Broasca țestoasă. În 1981 cele două piese apar în volum. Masivul roman Victorie clandestină a fost considerat un debut remarcabil, după Nicolae Manolescu S. fiind „probabil singurul romancier de mare anvergură apărut în ultimii șapte-opt ani, într-o proză care a afirmat mai ales povestitori și nuveliști”. Apreciat pentru spiritul analitic și pentru capacitatea de a realiza o structurare complexă
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
ambiguitatea. Planurile se succedă cu repeziciune și se intersectează, eroii își schimbă partenerii, desfășurarea epică se orientează în direcții neașteptate, problematica este și ea complicată. Nu lipsesc referirile la „obsedantul deceniu”, frecvente în proza românească din anii ’80. Un episod remarcabil se desfășoară într-un sanatoriu de boli psihice - „Munții Nevrozei” -, unde inginerul Moțiu confecționează „pești mecanici”, scopul vizând „devierea unor energii care creează tensiuni”, ceea ce ar reprezenta „salvarea personală” a celor internați la Colțești. Cu Virgil Lepădatu, personajul central, S.
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
Teculescu, Grigore Popa (Cercetări pentru definirea inteligenței umane), Vasile Băncilă (Literatură și puritate, Iubire, seriozitate și doctrină, Formalism și povestire), Sextil Pușcariu (Dicționarul limbii române), G. Vâlsan (Conștiință și geografie), Vasile Netea (Ion Pop Reteganul) ș.a. Revista are câteva prezențe remarcabile și în domeniul literar: lui Lucian Blaga i se reproduce discursul de recepție la Academia Română (Elogiul satului românesc), G. M. Cantacuzino colaborează cu articolele Satul românesc, O casă la țară, Școala satului. Lui Panait Istrati i se reproduc însemnările Cum
SATUL SI SCOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289510_a_290839]
-
moralei și al filosofiei, iar pulsiunile devin obiect de studiu pentru psihologie și psihiatrie. Acum se conturează două direcții noi: psihanaliza și existențialismul, cu tematică dacă nu comună, cel puțin complementară. Secolul XX cunoaște încă din primii săi ani o remarcabilă dezvoltare a mișcării de igienă Mintală. În 1903, C.W. Beers, un fost bolnav psihic remis, publică o carte interesantă: The mind that found himself, în care-și descrie experiența sa de bolnav psihic și emite opinia salutară, plină de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
medici specialiști în boli interne, cardiologi, oncologi sau chirurgi și reanimatori, precum și a unor psihologi, mai puțin a psihiatrilor. Un domeniu deosebit de important în această privință îl reprezintă studiul psihologiei bolnavului (P. Le Gendre, M. Balint, A. Păunescu-Podeanu). O contribuție remarcabilă în analiza acestei probleme este cea a lui E. Kübler-Ross. Aceasta a studiat psihologia bolnavului și modificările sale, începând din momentul șocului aflării diagnosticului până în faza terminală a bolii. Este cazul afecțiunilor grave, invalidante, sau al bolilor cronice incurabile, cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
utilizarea analogiei dintre rețeaua cristalină naturală (o grupare ordonată de atomi în spațiu, prezentând o periodicitate regulată în trei dimensiuni) și rețeaua plană de difracție realizată pentru observarea fenomenului luminos respectiv. Această analogie este utilizată în descoperirea științifică cu rezultate remarcabile, pe baza observației lui Max von Laue (1912) că distanța dintre atomii unui cristal (ce ar corespunde unei fante din rețeaua plană) fiind de 500 până la 1000 de ori mai mică decât lungimea de undă a luminii, rețeaua cristalină nu
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
pentru bugetul de stat. Acum a prezentat legea, foarte importantă, pentru abrogarea accizelor care din punct de vedere financiar și administrativ va fi un mare progres și un și mai mare câștig. Vasile Lascăr ca ministru de Interne este absolut remarcabil, până și Opoziția s-a văzut silită să-i recunoască meritele. Starea financiară este strălucitoare, ne putem lăuda că am ajuns În fruntea tuturor statelor. Bugetul care va intra În vigoare abia de la 1 aprilie stil vechi, s-a votat
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
a celui primar. Fiindcă sunt probleme matematice care nu cer o cultură specială, putând fi abordabile cu mijloace ale gândirii imediate, dar care prezină totuși dificultăți ce se trec cu eforturi de gândire susținute, cu imaginație și ingeniozitate. Un exemplu remarcabil în acest sens este principiul cutiei sau principiul lui Dirichlet. Faptul că acest celebru matematician care a dus rigoare și exigență în analiza matematică, dovedind un spirit profund și un simț al fineții de raționament deosebit, a creat acest principiu
SURSE DE INSPIRAŢIE ÎN MATEMATICA ELEMENTARĂ. PRINCIPIUL CUTIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozlac Magda () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_899]
-
a Încheia Înțelegeri cu caracter local, dar care nu aveau calitatea de tratate oficiale sau cu o conotație politică <ref id="16"> 16 Ibidem, p. 1785.</ref>. În Firmanul de Învestitură există, Însă, si o clauză care introducea o modificare remarcabilă În domeniul raporturilor juridice dintre români și Poartă. Și anume, cea potrivit căreia „the Rank and the Prerogatives of Prince of the United Principalities” Îi erau conferite de către sultan lui Carol I, „aș a Hereditary Title”, pentru el și urmașii
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
pur mentale, suscitând în acelasi timp acea așa zisă „sclipire de moment”, segment de inspirație... cu alte cuvinte Imaginația... Actul creativ presupune așadar nu numai imaginație, ci și o motivație dorința de a realiza ceva de inovație, mai curând distins, remarcabil. De asemenea, căutările și încercările artistice se datorează și primatului de voință , perseverență. Trebuie să recunoaștem că suntem influențați zilnic de o structură exterioară... cum ar fi gama cromatică / culoarea care își pune amprenta prin crearea unei stări de maximă
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
numeroase implicații. În ceea ce Îi privește pe români, ei nu au renunțat la Îndeplinirea obiectivelor lor naționale. Caută și găsesc, Însă, căi mai moderate, politico-diplomatice, În concordanță cu noua situație din Europa. Atitudinea demnă și insistența au devenit niște trăsături remarcabile ale diplomaților noștri, care lăsau să se Întrevadă și unele dintre scopurile ulterioare, mai importante: obținerea independenței și, În consecință, proclamarea regatului. De exemplu, consulul Green observa acest lucru Încă din 1869, când Vasile Boerescu se Întreținea cu șeful Foreign
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]