6,509 matches
-
într-o notă din Cunoașterea luciferică, el afirmă următoarele: "Antinomicul a fost în diferite timpuri utilizat spre a arată imposibilitatea de a soluționa o problemă, aceasta de la aporetica lui Plato până la cea a unui N. Hartmann. Antinomiile, în care se revarsă încercările de a soluționa anume probleme, au fost folosite ca un prilej de a permanentiza un mister deschis pe linia zero-cunoașterii. Antinomia nu a fost până acum conștient folosită în legătură cu exprimarea unui "mister potențat", ca obiect al "minus-cunoașterii". Afirmarea antinomicului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
roi de existențe din moartea mea răsar,/ Și-adevăratul nume ce port e unduire.// Deci, arcuit sub tîmpuri, desfășur lung țesut/ De la plăpânda iarbă la fruntea gânditoare,/ Și blondul șir de forme, urcând din soare-n soare,/ În largurile vieții revarsă un trecut". Roiul de existențe ce răsare din neființa unității înfășurate în sine configurează forme existențiale posibile sau potențe ale increatului desfășurate în marea țesătură a undei creatoare, șir de forme în peregrinarea lor ascensională spre lumina ființei. Imaginea- undă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
apelor, păsările lungi de foc, forme care, păstrând substanța igneică a solarității, deschid vederii o altă perspectivă. O imagine în mișcare, unde lumina nu doar luminează trecerea spre altceva, dar și face posibilă reflectarea inaparentului în privirea în care se revarsă. De la "în ochii mei și-a pus azurul slava" (Poezia), "și-n ochii tăi,/ însângerat, amurgul mărgeanele-și aprinde" (Ultima verba. Cântarea lui Samson), trecând prin "ai vrea măcar privirea s-o ții în loc sub pleoape" (Sinaia, I), până la " Aș
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
astfel încât nu e vorba de indiferență ori dezinteresare, ci de o detașare luminată, revalorizantă și afectuoasă față de singura legătură care dezleagă, legătura desăvârșirii (Col. 3, 14). Pe această culme a detașării iubirea nu are un obiect asupra căruia să se reverse și pe care să-l ia în stăpânire, la fel cum rostirea nu are nevoie de cuvânt pentru a exprima nerostibilul. Tot ce se vede și se spune nu e decât mediul unei transfigurări, posibilul aparițional al unui semnificabil, darul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mii și mii de ori"18. Este o trecere prin lumină ca punere în lumină, arătând splendoarea dintre lumi, acolo unde la "albă răspântie-adâncă,/ Între cerul străin/ Și lutul ce ne mănâncă" se ridică o a treia lume, a interiorului revărsat în exterior, a invizibilului devenit vizibil: "frageda taină a două lumi topite/ În limpezimea unei minuni"19. Limpezimea aduce la vedere prin absoluta ei transparență, iar ceea ce se vede e mai mult decât fața și reversul unei imagini înghețate într-
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
despre sunetul neînțeles al adâncului, un zvon al prevenirii ce răzbate fremătător: "Nicio durere nu vine din sus -/ Numai arborii jucând în argintul lunii/ Povestesc despre cei din adânc./ Și cine înțelege sunetul lor?" Din sus, doar tăcerea luminii se revarsă; "argintul lunii" nu e încă imaginea, ci conturul gol, primitor și prevenitor al venirii. Ceva vine, își previne venirea, se arată în alb și în argint, nevestit de cuvânt: "Trece prin crengi,/ Din stelele izvoarelor lunecă spre ochi -/ Nici vântul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
răspunde unei chemări, se așterne în sensul luminii pe care o propagă miezul incandescent al realului. De aceea punctul de sosire, cel al izvorului în care se resorb toate înțelesurile, este deopotrivă un punct de plecare din care ele se revarsă ca tot atâtea posibilități de ființare. Ceea ce se vede prin interstițiile realului dă de văzut, se lasă văzut așa cum semnifică înainte de a fi: drept o situație poetică sau - mai degrabă - o stare poetală la limita fragilă ce desparte însăși putința
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dă viață 55. A vorbi în lumină înseamnă a lumina, a vedea numind "lumină/ odihnind lumină", "făcând fiecare lucru rostit, străveziu"56. Cuvintele care se rostesc în izvorul Cuvântului dau slavă inepuizabilului, "izvorul vieții/ pururi izvorând"57. Logos-ul se revarsă neîncetat în toate cele care îl manifestă, dând nume chiar transparenței care îl arată în trupul cuvintelor. Dacă "lumina și adâncul sunt veșmintele"58, ce se vede este tocmai ce se spune, prin vălul diafan al luminii din adânc. Astfel încât
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fac albe/ și hainele sunt cuvântul/ bunei vestiri a biruinței/ desăvârșite/ asupra morții"60. "Acum, din nou, ca la-nceputul Cărții"61, Înălțimea Feței ne întoarce la Prefața nevăzutului care se pune ca început. Început al luminii care, deși se revarsă peste toate câte sunt făcându-le să strălucească în transparență, rămâne ascuns, retras în adâncul inaparentului. Perspectiva deschisă permite vederea până la suflet, la imaginea cerului din cer, dar invizibilul se dă ca invizibil, păstrându-și transcendența. Vedem lucrurile luminate de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a doua întoarcere, aceea a vederii pline către chipul gol al lumii. A porni pe drumul Cuvântului, adică pe calea de-a aduce la sânul Logosului tot ce există"35 s-a împlinit în chipul adevărului ca izvor al imaginilor revărsat în privirea extaziată, în bucuria mută a stării de adorare. Drumul s-a așternut până aici între realitatea naturală și Logosul care se înfățișează vederii transfigurate, înălțată în irespirabilul și în insuportabilul transcendentului. Imaginea își desăvârșește natura din perspectiva - dintotdeauna
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fața lumii defuncte. "Atunci să știi că ești pe drumul bun,/ Că ai intrat în urme pân'la sânge/ Că ai ajuns la miezul grăitor/ De unde-ncep luminile a curge"63. Drumul prin pustiu duce vederea până la izvorul care își revarsă lumina în orbita goală, la zvonul întrezărit al celor ce încep să fie, sunt pe calea ființării posibile, "un fel de mări grozave ce încă n-au pornit/ Ce sunt făcute doar și-s gata ca să fie"64. Fără să
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se întrevede în chiar clivajul în care ea este posibilă; strânsă între malurile despărțite, ea unește sfidând împărțirea, adună părțile în unitatea suverană a formei. In-formarea imaginii în mers, fără intenția pusă în paranteza malurilor, curge în albia formei. Se revarsă acum, în forma nou creată, imagini care ies din ascundere, nu se arată însă decât pe fundul apei secate, în peisajul uscat al dispariției: Când va seca izvorul, va fi un prund întins/ Cu păsări ce se scaldă în nisip
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ontologice, căci a rosti lumea, așa cum ea nu o poate face, o dă vederii în felul în care ea n-a fost niciodată văzută: "O seninătăți navigabile mari lespezi de liniște/ pe care cuvintele sună ca niște chei căzute/ el revărsa vorbe de aur un fluviu de vorbe de aur/ în tăvile verzi ale ierbii". Lume nevăzută ieșită la rostirea prin care ea se vede și se spune: primitoare și zămislitoare, lumea unei neîncetate geneze, a unui nesfârșit reînceput. Lume în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fructele sale"33, atunci ea ni se dă ca a priori afectiv. Ni se arată în ființa sa însuflețită, atât prin desăvârșirea formei cât și prin aura de sensuri ce iradiază în lume. Interioritatea ei este noua lume care se revarsă în exterior, apare din întunericul unui ascuns pe care îl face vizibil ca apariție imprevizibilă. În densitatea însăși a ființei sale există un raport de la sine la sine: el este identic cu aparența sa, dar aparența sa este aparența unei
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în toți trandafirii sau Unul universal al unui gen care subîntinde pluralul apariției. Doar natura albului poate ieși dintre albii, deversând din matca speciei, drept rozalb care își sparge limitele, crește nemăsurat pe ecranul care îl pune în vedere. Se revarsă enorm pentru că e însuși enormul fără măsură, dilatând ochii în excesul nemaivăzutului 48. Iar ceea ce apare se arată între, își face loc printre, răzbate prin aparențe în distanța deschisă de intervalul pe care îl străbate pentru a ajunge la vedere
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dezvăluie inaparentul care o învăluie: suprafața albă a luminii. Interiorul nu pune în evidență exteriorul; acesta din urmă rămâne în paranteza suspensiei. Interiorul însuși se pune în vedere, se arată pe față. El nu are propriu-zis un exterior, ci se revarsă în afara sinelui care tot sine este, în propria interioritate dezvăluită, ridică fața la suprafață. Imaginea de sine se adună toată în distanța comprimată în vedere, strălucește singură în lumina ochilor. Eul e altul (Claudiu Komartin) O aceeași punere în scenă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
urmare creșterea urobilinei și a urobilinogenului din urină. b. Icterul mecanic constă dintr-o obturare a căilor biliare extrahepatice datorită unui obstacol care blochează scurgerea bilei prin canalul coledoc În duoden. Întrucât bila nu poate ajunge În duoden se va revărsa În sânge. Cauzele care determină icterul mecanic sunt: calculoză biliară, blocarea canalului coledoc, ruperea canaliculelor biliare, contracția spastică a sfincterului lui Oddi, pătrunderea În sânge a substanțelor toxice existente În vezica biliară, pancreatita cronică hipertrofică, cancerul capului de pancreas și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
letargiei se desfășura pe două fronturi, așa încât nu numai obiectele, ci și subiecții se cereau îmboldiți înspre rolurile lor obișnuite, pe malul simțitor, semănat cu ochi, al vizibilității. Canalul prin care transparența scălda lumea trebuia dragat astfel ori de câte ori Marea Nordului își revărsa peste uscat, la altitudine, prinosu-i pneumatizat și opac de umiditate. Ian își convocase ortacii la o ședință de lucru rutinieră, de care îi mai despărțea doar vreun sfert de ceas. Fusese înștiințat că un complex comercial rural aflat într-o
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a lui, confluențele devenirii. Încercase cândva să-i fie albie primitoare, dar eșuase lamentabil. Nu dinafară se însoțește o undă, ci dinăuntru. Fu podidit de regrete și alte solii înarmate până-n dinți ale unor puteri străine. Îmbibată excesiv, clipa se revărsă peste propriile-i contururi. Ceasul interior al celor doi protagoniști fu inundat și el de fluide mnemice lubrifiante, ceea ce duse firește la pierderea măsurii comune și derapajul general. Poate că femeia întârzie prea mult sub duș, după cum îi era obiceiul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de lângă el, căci, abia adusă pe nou-născuta lui lume, reperele și reflexele îi lipseau cu desăvârșire. În plus, somnul fără vise în care intrusul părea cufundat o strivea cu masivitatea lui impunătoare, de sculptură minimalistă. O imensă liniște răcoroasă se revărsa printre coastele-i străine - o absență vastă, de inalienabil imperiu lăuntric divulgându-și incontinent secretul. Purtată aluvionar de ea, descindea solemn în prezent o serenitate inaugurală tocmai de dinaintea străpungerii tenebrelor de către lumină. Femeia simți fără greș că trecuseră un prag
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ar fi rupturi ale cuspelor valvulare, rupturi ale cordajelor tendinoase și la dezvoltarea de fistule între cavitățile inimii sau la formarea de abces perivalvular. Invazia țesuturilor poate să determine anomalii de conducere cum ar fi bloc atrioventricular total, și la revărsat pericardic. Protezele valvulare constituie un risc crescut pentru endocardită. Cateterele intravenoase și sondele de pace-maker pot dezvolta vegetații aderente și infecția se poate extinde și la țesuturile învecinate. Vegetațiile predispun la embolism, mai ales dacă sunt mari și mobile. Clinic
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
Supunerea se Învață, are regimul oricărei achiziții umane, iar prin exercițiu se transformă În practică socială durabilă. Unii dintre participanți Încercau o adevărată plăcere a supunerii necondiționate, inventau ritualuri (gesturi, limbaj), acumulând imense depozite de umilință pe care le vor revărsa apoi față de viitorii subalterni, colegi sau chiar de foștii șefi. Obediența nu este Însă decât mijlocul, nu și scopul. Fiecare individ trebuia să Învețe că practica politică presupune o relație de asimetrie conducător-condus, că este dreptul și privilegiul conducătorilor să
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de portughezi i se adaugă aurul din Antile, pe care spaniolii îl obțin prin troc și exploatare minieră. In urma jafurilor, Cortes și Pizzaro aruncă pe piață cantități enorme de aur. Dar fluxul bogat și regulat de metale prețioase se revarsă asupra Europei mai ales prin exploatarea minelor de aur din Buritica, a minelor de argint din Potosi și din Mexic. Registrele din "Casa de la Contratacion" permit urmărirea ritmului de intrare a metalelor prețioase în Sevilla, în cursul secolului al XVI
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
1591-1600 19,4 2 707,6 1601-1610 11,7 2213,6 (după E.J. Hamilton, American treasure and the price revolution in Spain, 1510-1650, New York, Otagon Books, 1970) Dacă intrările de aur scad începînd din 1560, argintul îl înlocuiește și se revarsă în Europa în cantități masive. Prima care profită este Spania. Dar schimburile comerciale și cheltuielile enorme ale lui Carol Quintul, care dorește să domine Europa, răspîndesc metalele prețioase pe tot continentul: în Germania și în Italia, împăratul trebuie să plătească
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
revoluționară și o parte a clerului susținută de papalitate. Concordatul din 1801 punea capăt acestui conflict, făcînd din Primul consul "restauratorul altarelor". Copleșită de Imperiu, Biserica își vede asigurată situația materială, situația morală refăcută prin onorurile și favorurile care se revarsă asupra ei, influența garantată de controlul pe care aceasta îl are asupra învățămîntului primar, de reînființare a seminariilor și dezvoltarea congregațiilor, cu condiția ca ele să fie autorizate. Catehismul adoptat în 1806 conține printre îndatoririle creștinului supunerea față de împărat, achitarea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]