6,494 matches
-
toți cei care l-au cunoscut. Prof. univ. dr. ing. Iulian Graur a trecut în neființă, la 30 mai 2009 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“. HĂULICĂ, IOAN D. (1924-2010) MEDIC și PROFESOR Personalitate marcantă a medicinii românești, renumit savant în domeniul fiziologiei, academicianul prof.dr.doc. Ioan Hăulică a fost creator de școală, formator a numeroase generații de studenți, medici și cercetători. S-a născut la 29 octombrie 1924, în comuna Ipatele, județul Iași. Studiile liceale le-a efectuat la Iași
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a întreprins și realizat ca savant creator de știință și școală, și-a înscris numele în panteonul marilor personalități ale biologiei celulare moderne, onorate cu înaltul titlu de laureat al Premiului Nobel. După 78 de ani de viață închinați științei, savantul George Emil Palade a trecut în neființă în ziua de 7 octombrie 2008, la San Diego, S.U.A. PALADE, LAURENȚIU (1929-2009) INGINER SILVIC, PROFESOR și DIPLOMAT Renumit cadru didactic și cercetător, prof. univ. dr. ing. Laurențiu Palade a fost o personalitate
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
profesor doctor, decan al Facultății de Medicină Veterinară din Iași, autor. CEHAN, Aurel (n, 1950), epigramist, volume publicate; CELARU, Anton, pe numele său adevărat Iosif Faerstein (1919-2010), eseist, traducător din idiș, autor, membru al Uniunii Scriitorilor. CERNĂTESCU, Radu (1894-1958), chimist, savant. Membru corespondent al Academiei Române din 1948, este numit președinte al Filialei din Iași a Academiei Române (1949 1958), membru corespondent al Academiei Ungare, contribuie la înființarea și organizarea Institutului de Chimie macromoleculara „Petru Poni”din Iași, inaugurat la 7 iulie 1957
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
apelat la geometrizare, după cum are și lucrări pe care le putem numi foviste. Îl putem defini în primul rând că pictor peisagist și portretist. Prin o vastă galerie de portrete el ne readuce în prim plan figure ilustre de scriitori, savanți, artiști, de copii, de femei frumoase, demonstrând că portretul nu și-a pierdut în epoca noastră valoarea documentara și artistică atât de apreciată în trecut. Pentru a fi portretist, ne arată pictorul O. Angheluță trebue să stăpânești meșteșugul picturii, să
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
rezistență a fost, și în primul rând prin sufletul pe care-l punea interesându-se de problemele universității, ca de orice problemă, - iată are și un titlu: „Virtus nostră, vită intelecti” - Profesorul Petre Pogângeanu se arătă nu numai ca un savant promotor al dezvoltării moderne a limbii române, dar și un mare om de cultură, la a cărei susținere nu precupețea nici un efort [...] un mare savant român care, în tot ce a făcut și întotdeauna sub cea mai aleasă modestie, s-
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
un titlu: „Virtus nostră, vită intelecti” - Profesorul Petre Pogângeanu se arătă nu numai ca un savant promotor al dezvoltării moderne a limbii române, dar și un mare om de cultură, la a cărei susținere nu precupețea nici un efort [...] un mare savant român care, în tot ce a făcut și întotdeauna sub cea mai aleasă modestie, s-a gândit la înălțarea țării sale prin știință și cultură pe care, cu adevărată vocație de dascăl n-a ostenit să o răspândească între elevi
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
slăbiciunile poporului român, [...] ne va Înfățișa pe evreu așa cum Îl vede, Îl crede și-l Înțelege românul, dar nu așa cum a fost sau cum este În adevăr” <endnote id="(3, p. 5)"/>. La concluzii similare au ajuns, peste un secol, savanți care au studiat imagologia etnică sau au psihanalizat inconștientul colectiv : „Caracteristicile atribuite evreului În folclorul antisemit - observă savantul american Alan Dundes - nu au nimic de-a face cu evreul real, ci cu creștinii, care au făcut inițial aceste atribuiri. Dacă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu așa cum a fost sau cum este În adevăr” <endnote id="(3, p. 5)"/>. La concluzii similare au ajuns, peste un secol, savanți care au studiat imagologia etnică sau au psihanalizat inconștientul colectiv : „Caracteristicile atribuite evreului În folclorul antisemit - observă savantul american Alan Dundes - nu au nimic de-a face cu evreul real, ci cu creștinii, care au făcut inițial aceste atribuiri. Dacă folclorul este «etnografie autobiografică», atunci folclorul antisemit ne spune foarte multe despre creștini și aproape nimic despre evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu trei picioare, fiecare Înfipt În alt imperiu <endnote id="(419, p. 11)"/>. Evident, nu mi-am propus În ceea ce urmează să teoretizez nașterea, evoluția (În timp și spațiu) și dispariția sau supraviețuirea stereotipului. Au făcut-o cu succes alți savanți. Eu am preferat să utilizez rezultatele cercetărilor lor, aplicându-le pe cazul concret al imagologiei etnice și, În mod special, al imaginii evreului În cultura tradițională din răsăritul și centrul Europei. Există clișee mentale indiscutabile - care se referă la situații
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
căreia evreii „se pot recunoaște imediat” după anumite trăsături fizionomice. Portre- tul robot al așa-numitului „evreu tipic” ar include, printre altele, „nasul convex”, „buzele senzuale”, „ochii bulbucați sau oblici” etc. <endnote id="(248, pp. 189 ș.u.)"/>. Și pentru „savanții” antisemiți, „nasul foarte convex”, „buzele cărnoase, cu cea inferioară proeminentă”, și „ochii ieșiți din orbite” ar fi principalele caracteristici care compun așa-numita „mască de evreu” <endnote id="(560, p. 23)"/>. „Anomaliile faciale și malformațiunile craniului sunt cartea de vizită
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un polimorfism accentuat, o mare diversitate a trăsăturilor fizionomice. Din cauza condițiilor istorice specifice În care a evoluat diaspora evreiască, nu există - din punct de vedere antropologic - un anume tip dominant de evreu. La concluzii similare au ajuns chiar și unii savanții rasiști (precum E. Renan), tentați cu precădere să aplice - În privința evreilor - o ecuație simplificatoare : un singur tip fizionomic, cores- punzător unui singur tip psiho-moral (de regulă, respingă toare atât unul, cât și celălalt) <endnote id="(vezi nota 641)"/>. „Din experiența
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și Mesia, din 1858 -, ci un vițiu propriu al poporului evreesc. Românul nu se Înșală când caracterizează pe evreu cu epitetul : Jidov necurat” <endnote id="(3, p. 20)"/>. Soluției „rasiste” i s-a opus alta, așa-zis „realistă”. Au fost savanți, inclusiv evrei, care au susținut teoria conform căreia viața de mizerie dusă de majoritatea populației evreiești În ultimele secole, precum și condițiile igienice precare din ghetourile și târgurile (stetl-urile) Europei Centrale și de Est ar fi condus la o stare accentuată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
etnico- religioase : „Românul a văzut pretutindeni creștinul sau păgânul din om. Din epoca aceasta datează identitatea dintre om și creștin, care domină mentalitatea țăranului nostru” <endnote id=" (883)"/>. Discutând În 1990 despre problema evreității/românității lui Moshe Idel, un mare savant israelian originar din România, Ioan Petru Culianu a propus o cu totul altă soluție : „Moshe Idel [...] s-a născut În [Târgu] Neamț și vorbește româna. Oare asta nu e de ajuns pentru a fi român ? E oare o chestiune de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Diavolul Însuși”. Acest tip de discurs nu putea să ducă decât la „soluția finală” : „singura soluție posibilă a problemei jidănești - conchidea A.C. Cuza - este eliminarea jidanilor” <endnote id="(188, pp. 190- 195)"/>. Așa cum a observat și Leon Volovici, doctorul și savantul Nicolae C. Paulescu - „un caz interesant de antisemitism visceral obsesiv” - l-a secondat pe A.C. Cuza În Întemeierea unor mișcări politice ultranaționaliste (precum Liga Apărării Național Creștine, În 1923) și publicații antisemite (precum ziarul Apărarea Națională, În 1922). Dar, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
I, pp. 175- 176)"/>. Aceștia au fost receptați ca fiind un fel de „semi-evrei”, așa cum, de altfel, i-a numit Edouard Drumont (La France juive, 1886), antisemitul de serviciu al Franței sfârșitului de secol XIX. De asemenea, În 1941, pentru savantul român Simion Mehedinți, Calvin a fost „fanatic ca un rabin”, iar calviniștii „au fost tot atât de cruzi ca și cuceritorii Canaanului” <endnote id="(476, p. 30)"/>. Pe la 1700, germanul Johann C. Wagenseil a susținut că țiganii ar fi un fel de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe ochii lui și când a vrut să se apere de ele, a căzut În apă și s-a Înecat.” „Așa s-a pierdut neamul jidovesc” <endnote id="(56, pp. 171- 172 ; 162, p. 279 ; 269, p. 138)"/>. Polemici Între savanți De-a lungul timpului, savanții au avut păreri diferite În ceea ce privește originea și semnificația acestor motive mitice. O scurtă trecere În revistă a principalelor opinii va fi, cred, profitabilă. În 1868, polemizând cu cei care considerau că toponimele gen Jidova din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a vrut să se apere de ele, a căzut În apă și s-a Înecat.” „Așa s-a pierdut neamul jidovesc” <endnote id="(56, pp. 171- 172 ; 162, p. 279 ; 269, p. 138)"/>. Polemici Între savanți De-a lungul timpului, savanții au avut păreri diferite În ceea ce privește originea și semnificația acestor motive mitice. O scurtă trecere În revistă a principalelor opinii va fi, cred, profitabilă. În 1868, polemizând cu cei care considerau că toponimele gen Jidova din România ar atesta prezența din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o instituție originală și unică în felul ei în lume, datează din secolul 16 și cheamă în sînul ei cei mai buni reprezentanți ai științei din toate domeniile activității umane, de la matematici la muzică și poezie teoretică: au activat aici savanți renumiți ca Champollion , descoperitorul hieroglifelor, Claude Bernard fiziolog, Ernest Renan orientalist și scriitor etc. Instituția cuprinde azi 50 de catedre, dar schema nu-i rigidă. Cînd moare un savant sau se pensionează și nu se găsește un înlocuitor vrednic de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
umane, de la matematici la muzică și poezie teoretică: au activat aici savanți renumiți ca Champollion , descoperitorul hieroglifelor, Claude Bernard fiziolog, Ernest Renan orientalist și scriitor etc. Instituția cuprinde azi 50 de catedre, dar schema nu-i rigidă. Cînd moare un savant sau se pensionează și nu se găsește un înlocuitor vrednic de acest post, catedra e transformată în altă catedră, unde există un asemenea savant, încît totul se găsește în continuă prefacere, dar la nivelul cel mai înalt. Această mobilitate și
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
scriitor etc. Instituția cuprinde azi 50 de catedre, dar schema nu-i rigidă. Cînd moare un savant sau se pensionează și nu se găsește un înlocuitor vrednic de acest post, catedra e transformată în altă catedră, unde există un asemenea savant, încît totul se găsește în continuă prefacere, dar la nivelul cel mai înalt. Această mobilitate și adaptare la realitățile zilei a făcut din Collège de France o instituție de mare prestigiu. Aici nu există înmatriculare, examene sau altă birocrație. Savantul
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
savant, încît totul se găsește în continuă prefacere, dar la nivelul cel mai înalt. Această mobilitate și adaptare la realitățile zilei a făcut din Collège de France o instituție de mare prestigiu. Aici nu există înmatriculare, examene sau altă birocrație. Savantul vorbește ce vrea, ține seminarii sau lucrări de laborator și-l ascultă cine dorește, indiferent de națiune, vîrstă, religie și așa mai departe și în mod absolut gratuit. Apoi mai este un obicei bun: Collège de France invită în fiecare
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ce vrea, ține seminarii sau lucrări de laborator și-l ascultă cine dorește, indiferent de națiune, vîrstă, religie și așa mai departe și în mod absolut gratuit. Apoi mai este un obicei bun: Collège de France invită în fiecare an savanți din toată lumea spre a conferenția sau ține lucrări practice; le oferă condiții materiale bune, organizează între ei întîlniri și discuții, îi ajută să ia contact cu instituțiile franceze de cultură. Ce să mai spun? în chipul acesta Parisul devine o
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Cititorii mai vîrstnici știu, Însă, că În perioada interbelică, cărțile lui D.D. Roșca au fost printre cele mai citite cărți de filozofie de la noi. Alături de Mihail Ralea, Tudor Vianu, George Călinescu, D.D. Roșca face parte din galeria figurilor de savanți și gînditori români raționaliști Rămâne inexplicabil pentru cetățeanul zilelor noastre, printre multe altele, și strașnicul secret păstrat asupra investițiilor din toate ramurile economiei naționale comuniste. Cenzorul Ion Andrei eliminase un text publicat sub titlul „Dezvoltarea forțelor de producție - temelia progresului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
moment dat se spunea: <<Dacă astăzi România Înaintează cu succes pe calea desăvîrșirii socialismului (subl. În orig.)>>”, etc., etc. Iată explicația Înlocuirii celor două cuvinte: „Vechea formulare - desăvîrșirea socialismului - a fost Înlocuită cu definiția științifică (emisă de mintea marelui mititel savant cizmar Ceaușescu, cre’că! n.n.) dată de Congresul al X-lea: construirea societății socialiste multilateral dezvoltate”. După cum se știe, n-au apucat tovii să termine lucrarea datorită unor evenimente sângeroase petrecute În luna decembrie a anului 1989. În același document
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
lesne și pe nedrept deși au fost unele dintre cele mai mari ale vremurilor trecute”, autorul își asumă, mai presus de orice - un merit proverbial definit cu marea vorbă a lui Iorga - „cine nu uită, merită!” Al. Husar ARGUMENT Marele savant român Henri Coandă folosea adesea o imagine deosebit de sugestivă, aceea a luntrașului care vâslește privind spre drumul parcurs și doar din când în când întoarce capul înapoi, pentru o clipă, spre drumul pe care-l mai are de străbătut. Omul
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]