7,856 matches
-
capitolul pe care îl semnează, Sorin Bocancea ia în discuție modul în care a fost proiectată prin presă, în perioada instaurării comunismului românesc, categoria "muncitorului intelectual". În acest sens, politologul operează o analiză de conținut a articolelor publicate în ziarul Scînteia în faza imediat următoare apariției sale ca publicație al cărei scop era să traseze liniile directoare întrevăzute, pentru întreaga societate, de reprezentanții noului regim. În baza acestei analize interpretative, Sorin Bocancea circumscrie trei etape ale procesului de "construcție" a unor
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de imagine dinspre aceștia înspre mai puțin cunoscuții intelectuali autohtoni interesați să își pună "energia creatoare" în slujba puterii. În fine, întrucât procesul este gândit astfel încât să producă rezultate imediate, în cea de a treia etapă se produc în paginile Scînteii proaspeții "muncitori intelectuali" de extracție "sănătoasă", care, departe de a avea sofisticarea "burgheză" de "acrobați ai ideilor", vor reda în termeni pe înțelesul "maselor largi, populare" coordonatele responsabilității lor creatoare. Ceea ce reușește Sorin Bocancea, printr-o abordare ce nu urmărește
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
marcante ale vechii Românii mulțumeau partidului pentru că reușiseră să înțeleagă în cele din urmă rostul prefacerilor revoluționare prin care trecuse țara. Drumul fusese deschis de fostul lider social-democrat, Constantin Titel-Petrescu, care publicase după eliberarea sa o scrisoare de adeziune în "Scânteia", în decembrie 1955. Într-o situație asemănătoare s-a aflat și Alexandru O. Teodoreanu (Păstorel), catalogat ca "dușman fără ocupație", ale cărui epigrame ironice la adresa partidului au dus în cele din urmă la arestarea sa în 195924. "Epigramele sale glumețe
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
IX-lea și Congresul al X-lea al PCR și sarcinile de viitor ale partidului", în Congresul al IX-lea al PCR. 6-12 august 1969, Editura Politică, București, 1969. "Cuvântarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej la conferința pe țară a scriitorilor", în Scânteia, din 25 ianuarie 1962. Pavelescu Alina, Dumitru Laura (eds.), PCR și intelectualii în primii ani ai regimului Ceaușescu, Arhivele Naționale ale României, București, 2007. "Raportul de activitate al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român prezentat de Gheorghe Gheorghiu-Dej", în Congresul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
din sistem" Pentru mult timp cititorul specializat l-a cunoscut pe profesorul Paul Cornea prin două categorii de texte, de-a dreptul incompatibile: cărțile captivante, îndeosebi despre secolul al XIX-lea românesc, și producțiile ideologice de un conformism întristător din Scânteia de la începutul anilor 19502. Părea de necrezut că unul și același personaj este autorul lor. În special după 2006, odată cu revoluția arhivelor, a apărut și o a treia categorie de surse: documentele emise de diversele Secții ideologice ale Comitetului Central
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
situații particulare memorialistul recurge la aluzii și (semi)anonimizări. De pildă atunci când evocă o întâmplare din august- septembrie 1956: "Am ieșit în patru, cu o pereche de prieteni, să luăm cina la un restaurant dintr-o grădină situată în spatele Casei Scânteii. S-a încins atunci o dispută între mine și V.I. [subl. n.]. Eu pledam cauza intelectualilor disidenți din Ungaria; el - "linia justă" a PMR, întru stoparea tulburărilor de acolo. A ridicat tonul, m-a somat să-mi bag mințile în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
G., Ce-a fost să fie. Notații autobiografice, Editura Humanitas, București, 2003. Cornea Paul, Conceptul de istorie literară în cultura românească, antologie și studiu introductiv, Editura Eminescu, București, 1978. Cornea Paul, " Fericirea de a fi tânăr cetățean al RPR", în Scânteia, anul XXI, nr. 2428, sâmbătă, 16 august 1952. [Cornea Paul], Ce a fost. Cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea- Enache, Editura Polirom, Iași, 2013. Cornea Paul, Originile romantismului românesc. Spiritul public, mișcarea ideilor și literatura între
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
novator al literaturii anului 1968: Totul este opera celorlalți, ei au făcut totul: aici, la noi, chipurile, s-au refugiat retrograzii, sociologiștii vulgari și negativiștii lumii literare"8. Unde erau găzduite toate aceste atacuri? În reviste precum Contemporanul, Gazeta literară, Scânteia tineretului și Amfiteatru care, în opinia lui Eugen Barbu, își făcuseră un trist obicei din a vâna colaboratorii Luceafărului, din a le arunca în față cele mai oribile epitete și din a reduce la nimic contribuția lor literară. Presiunea infernală
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
n-a fost zvârlit în vreo închisoare după o replică mai dură a acestuia, nimeni n-a fost întemnițat pe baza unor observații făcute în Luceafărul. Vremurile de tristă amintire - când scriitorii valoroși ai țării erau denunțați mai întâi în Scânteia, pentru ca a doua zi să fie duși în subsolurile Securității, bătuți până la sânge și aruncați apoi în închisori - erau doar un coșmar al perioadei proletcultiste. O altă caracteristică fundamentală a polemicilor purtate de către revista Luceafărul - aceea a moderației - rezidă în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
lui Marin Preda ocazia de a-și explica viziunea istorică adoptată în Delirul 76. În publicațiile oficiale ale PCR reacția intervine abia după cea de-a doua ediție a romanului și se concretizează prin articolul publicat de Ion Ianoși în Scânteia din 25 septembrie 197577. Articolul semnat de Ianoși este însă deosebit de prudent în formularea opiniilor, autorul său admițând că așteaptă volumul al doilea al romanului, "care ar putea întrucâtva să modifice perspectiva celui dintâi, dacă nu cumva chiar să o
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Paris, 2005. Hangiu I., Dicționarul presei literare românești. 1790-1990, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996. Ioniță Marin, Kiseleff 10. Fabrica de scriitori, Editura Paralela 45, Pitești, 2003. Ianoși Ion, "Marin Preda, Delirul - primul volum la a II-a ediție", în Scânteia, 25 septembrie 1975. King Charles, România, Rusia și politica culturală, Editura ARC, Chișinău, 2005. Lovinescu Monica, O istorie a literaturii române pe unde scurte. 1960-2000, Editura Humanitas, București, 2014. Macrea-toma Ioanei, Privileghienția. Instituții literare în comunismul românesc, Editura Casa Cărții
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
his awkward performances, this character was useful to the power and made a career, for nearly half a century, in the Communist press in Romania, which has left deep traces in the collective mentality. Keywords: Communism, purging, intellectual worker, press, Scînteia Introducere Anii de război au dus la acumularea unor frustrări în toate straturile sociale din România, astfel încât entuziasmul îndreptării spre victorie după 23 august 1944, alături de noii aliați, a fost dublat de acțiuni de epurare, de eliminare a reprezentanților fostului
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nu pot face revoluția cu intelectualii formați în regimul burghez. Chiar dacă o parte dintre aceștia s-au alăturat cauzei, era bine ca însăși clasa muncitoare să-și producă propriii intelectuali. În prezentul studiu voi prezenta apariția acestui personaj în ziarul Scînteia, oficios al Partidului Comunist Român, apărut la 14 septembrie 1944. Voi aborda doar tangențial schimbările apărute după 23 august 1944 în presa culturală, doar în măsura în care aceste schimbări au fost remarcate în Scînteia. Mă interesează aici doar ce prezenta ziarul comunist
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
studiu voi prezenta apariția acestui personaj în ziarul Scînteia, oficios al Partidului Comunist Român, apărut la 14 septembrie 1944. Voi aborda doar tangențial schimbările apărute după 23 august 1944 în presa culturală, doar în măsura în care aceste schimbări au fost remarcate în Scînteia. Mă interesează aici doar ce prezenta ziarul comunist publicului său, ce putea citi proletarul despre intelectuali și despre ceea ce era de așteptat de la aceștia. Lecturând Scînteia din primele sale luni de apariție, putem observa pașii pe care PCR i-a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
23 august 1944 în presa culturală, doar în măsura în care aceste schimbări au fost remarcate în Scînteia. Mă interesează aici doar ce prezenta ziarul comunist publicului său, ce putea citi proletarul despre intelectuali și despre ceea ce era de așteptat de la aceștia. Lecturând Scînteia din primele sale luni de apariție, putem observa pașii pe care PCR i-a urmat în impunerea muncitorului intelectual: epurarea (proces ce a presupus denigrarea scriitorilor burghezi și susținerea închiderii unor publicații și edituri), propunerea noului model de intelectual (după
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
se cerea explicit epurarea unor scriitori; al doilea era articolul de defăimare a unui scriitor sau a operei sale. Bineînțeles, și în prima categorie erau produse defăimări ale celor vizați. Primele cereri de epurare nu au venit prin ziarul comunist Scînteia, ci prin oficiosul unui partid democratic, PNȚ, adică prin Dreptatea. Înainte de apariția ziarului Scînteia, la 19 septembrie 1944, Dreptatea cerea demascări și epurări în cultură. S-au propus mai multe criterii după care ar fi urmat să se realizeze acest
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
mare parte din elitele sale conducătoare, după cum aceiași guvernanți au datoria de a lua aminte asupra faptului că orice om, fie el vinovat de o părere politică injustă, are dreptul de a-și câștiga în meseria sa existența". Cei de la Scînteia vor condamna această opinie, susținând epurarea fără rezerve în toate domeniile 6. Tonul dat de Dreptatea va fi preluat de Scînteia 7 unde, în pagina a doua, va fi publicat un amplu articol de desființare a concepției lui Tudor Vianu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
el vinovat de o părere politică injustă, are dreptul de a-și câștiga în meseria sa existența". Cei de la Scînteia vor condamna această opinie, susținând epurarea fără rezerve în toate domeniile 6. Tonul dat de Dreptatea va fi preluat de Scînteia 7 unde, în pagina a doua, va fi publicat un amplu articol de desființare a concepției lui Tudor Vianu: "Erorile d-lui profesor Tudor Vianu asupra materialismului istoric". Materialul nu este semnat, fiind asumat de redacție, ca majoritatea articolelor. Nu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
fiind asumat de redacție, ca majoritatea articolelor. Nu voi menționa contribuțiile lui Miron Constantinescu în acest ziar, el fiind redactorul șef al publicației, pentru că sociologul marxist a fost în centrul mișcării comuniste încă din perioada interbelică. În primul număr al Scînteii este singurul care își semnează contribuția. Puține materiale de presă vor fi publicate sub semnătură în primele luni. Semnăturile vor apărea doar în cazul publiciștilor sovietici și, mai târziu, în cazul noilor muncitori intelectuali. După o pauză de trei săptămâni
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
adunarea extraordinară a avut loc la convocarea a 30 de scriitori, dar aceasta se petrecuse la 17 septembrie, când se constatase că fusese nestatutară pentru că nu întrunise cvorumul 17. Potrivit statutului, s-a convocat o nouă întâlnire peste o săptămână. Scînteia trece peste acest eșec și sare direct la întrunirea din 24 septembrie, cu rezultatele ei. Iată care au fost obiectivele formulate în programul noului Comitet: 1) epurarea societății de elementele legionare și pronaziste; 2) sindicalizarea societății: "Exemplul Rusiei Sovietice, unde
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
vizau și orientarea resurselor spre această nouă categorie de intelectuali. Intenția a apărut clar formulată în punctul 3 al programului noii conducerii a SSR. Chiar dacă cu întârziere față de lumea presei, epurarea va începe și în SSR. Astfel, la 14 noiembrie, Scînteia anunța eliminarea listei membrilor de onoare și primirea în societate a zece scriitori democrați. Aceștia au fost pașii epurării: articole denigratoare la adresa scriitorilor vizați și a operei lor, presiuni asupra editorilor și a revistelor de cultură, eliminarea din SSR. Astfel
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Mondial pentru Întărirea Păcii între Popoare, în 1952; a fost decorat de două ori cu "Ordinul Lenin" și de două ori cu "Ordinul pentru Prietenia Popoarelor". Moare la Moscova în 1967. Dar, cine era Ilia Ehrenburg pentru publicul cititor al Scînteii în 1944? Răspunsul va veni într-o săptămână de la publicarea primului articol, în ediția din 2 octombrie 1944, tot în pagina a doua. În articolul intitulat "Ilia Ehrenburg", scriitorul este prezentat ca un "autor popular al Uniunii Sovietice", ale cărui
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pentru literatul de țară mică. Rapsod al patimilor mărunte, înghesuit în cadre strâmte, asistă cu amărăciune cum, peste capul lui, se încrucișează mărețele reflectoare cu care continentele își semnalează geniul"". Ultimele remarce ale comentariului sunt respinse de către autorul recenziei din Scînteia, care le cataloghează ca aparținând "mentalității imperialiste". Chiar dacă era vorba de geniul Ehrenburg, faptul acesta nu trebuie să creze niciun complex scriitorilor români: "Scriitorii români trebuie readuși la realitate. Să li se amintească rolul pe care trebuie să-l joace
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sa admirație față de geniul sovietic și cuprins de elan cantitativist, autorul articolului din Democrația nu înțelegea faptul că de Ilia Ehrenburg nu era nevoie pentru a-i complexa pe intelectualii români, ci pentru a sluji ca model acestora. Autorul din Scînteia vine să repare eroarea. Ilia Ehrenburg va fi un autor publicat frecvent în Scînteia. În ediția din 14 octombrie 1944, îi este publicat articolul "Soarta spicelor", în care vorbește despre glorioasa armată sovietică, din care redau următorul fragment: "Toamnă, cu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nu înțelegea faptul că de Ilia Ehrenburg nu era nevoie pentru a-i complexa pe intelectualii români, ci pentru a sluji ca model acestora. Autorul din Scînteia vine să repare eroarea. Ilia Ehrenburg va fi un autor publicat frecvent în Scînteia. În ediția din 14 octombrie 1944, îi este publicat articolul "Soarta spicelor", în care vorbește despre glorioasa armată sovietică, din care redau următorul fragment: "Toamnă, cu roșu de sânge s-au împodobit codrii, pe drumuri scârțâie carele încărcate cu cereale
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]