6,083 matches
-
sens circumstanțial: „Noaptea nu mai pot dormi ca altădată.” (adverb) vs „Noaptea e acum mai lungă.” (substantiv). Natura adverbială a întrebuințării termenilor din această categorie e fixată, sintactic, de rămânerea în afara acordului în număr și persoană cu verbul-predicat: „Dimineața ne sculăm/mă scol/te scoli foarte devreme.” $adverb$$ - „Dimineața este foarte frumoasă.”/„ Diminețile sunt foarte frumoase.” $substantiv$$ CLASE SEMANTICE DE ADVERBETC "CLASE SEMANTICE DE ADVERBE" Sub aspectul raportului dintre conținutul semantic al termenilor și întrebuințarea lor în text, adverbele se înscriu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Noaptea nu mai pot dormi ca altădată.” (adverb) vs „Noaptea e acum mai lungă.” (substantiv). Natura adverbială a întrebuințării termenilor din această categorie e fixată, sintactic, de rămânerea în afara acordului în număr și persoană cu verbul-predicat: „Dimineața ne sculăm/mă scol/te scoli foarte devreme.” $adverb$$ - „Dimineața este foarte frumoasă.”/„ Diminețile sunt foarte frumoase.” $substantiv$$ CLASE SEMANTICE DE ADVERBETC "CLASE SEMANTICE DE ADVERBE" Sub aspectul raportului dintre conținutul semantic al termenilor și întrebuințarea lor în text, adverbele se înscriu în două
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai pot dormi ca altădată.” (adverb) vs „Noaptea e acum mai lungă.” (substantiv). Natura adverbială a întrebuințării termenilor din această categorie e fixată, sintactic, de rămânerea în afara acordului în număr și persoană cu verbul-predicat: „Dimineața ne sculăm/mă scol/te scoli foarte devreme.” $adverb$$ - „Dimineața este foarte frumoasă.”/„ Diminețile sunt foarte frumoase.” $substantiv$$ CLASE SEMANTICE DE ADVERBETC "CLASE SEMANTICE DE ADVERBE" Sub aspectul raportului dintre conținutul semantic al termenilor și întrebuințarea lor în text, adverbele se înscriu în două mari subclase
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
puțin departe.”, tocmai datorită întrebuințării sale eufemistice; adverbele circumstanțiale nu pun probleme de această natură. Exprimarea gradelor de intensitate se face prin aceleași morfeme libere, de natură adverbială, din flexiunea adjectivului: echivalența: la fel de, tot așa de, tot atât de: „El s-a sculat la fel de devreme, cu toate că s-a culcat târziu.” superioritatea: mai, din ce în ce mai, tot mai: „Răspunde mai greu/din ce în ce mai greu.” inferioritatea: mai puțin, tot mai puțin, din ce în ce mai puțin: „Vorbește tot mai puțin coerent.” superlativul relativ pozitiv: cel mai: „El înaintează cel mai greu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a atitudinii afective a naratorului enunțului față de „obiectul” comunicării sale; forma este cunoscută sub numele de dativ etic: „Și când colo, mă vede tologit cu pielea goală pe năsâp, cât mi ți-i gliganul...” (I. Creangă) „Toma-ncet mi se scula / Peste câmpuri se uita...” (Poezii populare) Realizarea funcțiilor sintactice Situând la baza interpretării sintaxei (limbii române) funcția simntactică și constituerntul sintactic, structură de diferite dezvoltări prin care aceasta se realizează ca sens sintactic, am abandonat în mod firesc distincția Sintaxa
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de către instanța civilă potrivit legii civile.” (C.P.P.) Observații: Când prepozițiile (locuțiunile prepoziționale) care cer genitivul nu se mai termină în „articol hotărât”, termenul subordonat, totdeauna un pronume personal (formă scurtă neaccentuată), stă în cazul dativ: „Și pe cel ce se scula împotrivă-i îl pălea cu hangerul ori îl detuna cu pistolul.” (M. Sadoveanu) „Astfel zise lin pădurea Bolți asupră-mi clătinând.” (M. Eminescu) Prepozițiile și locuțiunile prepoziționale cu recțiune genitivală sau de dativ impun substantivului dependent articularea, cel mai frecvent
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Edda mă invită să stau jos și mă așezai pe un scaun la o mare distanță de ea . ” (Blecher, p.106), • unitate minimală în dezvoltarea textului - unitate superioară, când se integrează într-o unitate transfrastică: „ În zorii zilei aceleia mă sculai greoi și pietros, stânjenit de prezența cuiva lângă pat. (1) Era tatăl meu care așteptase în tăcere să mă trezesc.(2) Când deschisei ochii el făcu câțiva pași în odaie, îmi aduse un lighean alb și o canaă cu apă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de sus până-în podele un păianjen prin de vrajă, A țesut subțire pânză, străvezie ca o mreajă.” (M. Eminescu, I, 76) • direcția de desfășurare a unei acțiuni verbale: „Ia, mâne dimineață, cum s-a amiji de ziuă, să te scoli și să apuci încotro-i vedea cu ochii.” (I. Creangă, 150), „Mâni în zori de zi pleca-vom Către schitul vechi și sfânt.” (M. Eminescu, I, 65) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • adverbe (locuțiuni adverbiale) al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
că sufeream de prea mult suflet.” (L. Blaga, 52), „Jupânul s-a întors mirat spre el, cu ochii mici, de nedormit ce era.” (E. Barbu, 214), „Piciorul îl durea de atâta drum, seara cădea frânt, nu s-ar mai fi sculat din pat.” (E.Barbu, 151) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantive: „Am crezut că am să leșin așa, de exasperare.” (C. Petrescu, Procust, 303) • adjective: „Și cum s-a văzut flăcăul cu casă și avere bunicică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de o umbră Sau de crezi ce-a zis femeia.” (M. Eminescu, I, 113) $subiect$$ „Câțiva au ucis, Câțiva ispășesc ori un furt ori un vis.” (T. Arghezi, 122) $complement direct$$, „Totuna-i ce faci: Sau culci pe bogați sau scoli pe săraci.” (T. Arghezi, 22) $completive directe, prin relația de apoziție cu pronumele ce, complement direct$$, „Până la soluționarea definitivă a cauzei, mijloacele materiale de probă se păstrează de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată la care se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
albiuța de niște porci.” (I.Creangă,15) școmplement predicativț Coordonarea adversativă se dezvoltă de obicei între doi termeni. Când intervin mai mulți, aceștia sunt cel mai adesea grupați, prin coordonare copulativă, opozitivă sau disjunctivă, în raport cu compatibilitatea lor semantică: „Trist se scula din patul împărătesc - pat aurit, însă pustiu și nebinecuvântat - trist mergea în război...” (M. Eminescu, P.L., 3) Exprimarea relației de coordonare adversativătc "Exprimarea rela]iei de coordonare adversativ\" Relația de coordonare adversativă se manifestă în planul expresiei prin elemente relaționale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
venea greu să-i spun adevărul, să-i spun că e amnezic.” (M. Eliade, 180) Identitatea apoziției - funcție sintactică este asigurată de complementaritatea a trei factori: • elementul de relație: pronumele relativ ceea ce, cu sens neutru și caracter anaforic: „M-am sculat și m-am apropiat de mare. Era acum rece ca gheața, ceea ce mi s-a părut cu totul de neînțeles.” (O. Paler) • pauza; însoțește elementul de relație ceea ce; • topica; propoziția apozitivă este totdeauna termenul secund în desfășurarea relației de apoziție
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aflat? Ce ați făcut?” (I.L. Caragiale, I, 206), „Fraților, mi s-a făcut o imputare și sunt mândru de aceasta!” (I.L. Caragiale, I, 275) • interjecții: „Ia lăsați-l încolo, măi;” (I. Creangă, 70) • vocative însoțite de interjecții: „- Hei! Trăsnea, mă! scoală! Știi tabla?” (I. Creangă, 60) • propoziții-vocativ: „Nu te teme de răsunet, cel ce te-mpresori cu cripte.” (T. Arghezi, I, 262) 2. Enunțul de bază, primar, descrie o primă direcție, principală, în construirea planului semantic global al enunțului complex. Enunțul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
apoziții ale părților de propoziție”, „apoziții ale propozițiilor” (CL, 1966, nr. 1), „apozitive ale părților de propoziție”, „apozitive ale propozițiilor” (CL, 1967, nr. 2). Ecat. Teodorescu, oprindu-se (Propoziția subiectivă, p. 102, ș.u.) la enunțuri de tipul „Cine se scoală mai de dimineață, acela e mai mare în sat la noi.” (I. Creangă), consideră propoziția inițială o subiectivă apozitivă. 61. Cf. V. Guțu-Romalo, lucr. cit., p. 44 RELAȚIA DE INCIDENȚĂ 62. I. Iordan și Vl. Robu. lucr. cit, p. 555
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sunt acum. În pofida acestora, întrevezi totuși apariția următorului volum? Da. Mă gândesc tot timpul că volumul e predat la Editura Corgal Press, care mi-a lăsat iluzia că poate va găsi un sponsor și când mă culc și când mă scol mă întreb: oare se va întâmpla minunea asta? Să sperăm. Totul e să ne audă cei cu bani! Ar fi o chestie extraordinară a treia carte, care mi-ar da un imbold pentru a înainta chiar în viață. Nu se
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Graiul neamului de George Coșbuc „Fie-a voastră ntreaga țară, Astăzi stăm și noi la pândă, Si de cereți va mai dăm, Graiul vechi să-l apărăm; Numai dați-ne voi graiul Dar pe-ascuns dușmanii câtă Neamului” Și se sculară Să ni-l fure, să ni-l vândă. Să ne vremuiască traiul Dacă-n vreme tulburata Câți dușmani aveam pe lume! Nu ne-am dat noi graiul țării Graiul ni-l cereau anume, Azi, în ziua deșteptării, Să-l lăsăm
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
licurici, Si pe-alocuri, măi mărunte, Pune virgule și puncte Iar ca semn... particular Ce arată foarte clar Că fetița e la scoala, Și-a mai pus (cam zăbăuc) Un punct mare pe năsuc! Ceasul Tic-tac, tic-tac! Bate ceasul ne-ncetat: „Scoală-te copile, Vremea-i de-nvățat” Tic-tac, tic-tac! Ceasul zice tot mereu: „Vremea-i iute Iute cum bat eu” Tic-tac, tic-tac! Bat ceasul tot cu grabă: „Acel ce nu învață Nu-i copil de treabă”. ¾ S|RB|TORILE DE IARN
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
îl bea Domnitorul, primit din mâna paharnicul ui celui mare, care pahar se chema credința în l imba țării, turnând vinul întrudânsul dintr-un alt vas mai mare. În timpul cât Domnul bea credința, toți comesenii, Mitropolitul, Episcopul, boierii, oștenii se sculau în picioare și se aplecau. Acesta era momentul solemn al începerii ospățului. Și du pă ce au băut cu toții împregiur de vreo câteva ori și au început capetele a se înfierbânta, mai beau cu toții câte un pahar cu vin; al
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
fi lucru necurat și urât a bea pentru sănătatea turcilor, dar pentru sănătatea împăraților creștini le este primejdios ca să închine . Paharul al treilea îl bea Mitropolitul, după ce face puțin cuvânt pentru sănătatea Domnului și când pomenește numele lui, îndată se scoală toți boierii de pe locurile lor și stau în mijlocul Divanului în rând. Și după săvârșirea rugăciunii, face Mitropolitul cruce în fața Domnului și îl bla gosloveș te și puind Domnul paharul la gură se slobod toate tunuri le împre jur și se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
te și puind Domnul paharul la gură se slobod toate tunuri le împre jur și se bat meterhenele. După Domn bea Mitropolitul u n pahar de 100 de dramuri însă nu se depărtează de la locul său, ci numai cât se scoală, iar boierii care stau, deșartă toț i, doi cu doi, paharele care li se dau. Când țarul Rusiei, Petru I, a venit la Iași, Dimitrie Cantemir a dat un ospăț cu vin de Cotnari. Cronicarul Ion Neculce nota cu acest
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
din el, ca, gustând câteodată, să-ți aduci aminte de mine. Acest vin - zicea Matiaș - are asemenea putere într însul încât când vrea vlădica nostru cel bătr ân de la Cotnari să slujească, apoi bea numai un pahar - și se poate scula și sluji. Altfel nu poate. Deci, iubite al meu prieten - zice Matiaș - primește aceste ulcioare care au rămas de la cei vech i pivniceri și adu ți aminte de mine. Așa, mărita ta, eu am adus în pivniță la mine zece
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
este cea mai frumoasă planetă, pentru că eu sunt cel mai Mădălina Petraru TELEVIZORUL Privesc liniștită în zarea albastră și nu observ decât un punct negru ca un cuib. Devin curioasă și în inimă mi se strecoară un sentiment ciudat. Mă scol repede și deschid ușa. O boare de vânt îmi răscolește până și hainele. O iau pe jos, în depărtare, și ajung într-un final la acel punct negru. Era un televizor uriaș cu o telecomandă de două ori cât mine
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
mirarea mea, toți puteau să zboare. Acolo, natura cu aripi zburdalnice îți dă poftă de viață, iar zarea îți soarbe privirea. Și de multă aventură am avut parte acolo, pe tărâmul celălalt !.. Ceasul sună.. Este ora 7,00 dimineața. -Sorina, scoală ! strigă mama. Off! Și eu care credeam că este adevărat și că va dura mult timp...Era prea frumos ca să fie și adevărat !.... Simona Palade. CĂLĂTORIE ÎN LUMEA BASMULUI Obosită peste măsură de programul unei zile supraîncărcate, m-am dus
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
vreme el spuse ceva scurt, poate <<e târziu>>, ceva în orice caz concludent, căci ea a avut o mișcare bruscă din cap. Apoi un semn de rugăminte pe ochi. Dar el, bărbatul nu avea obiceiul să ezite fără rost, se sculă, și-l văzurăm lung, subțire, mereu îndoit de spate. Fata rămase pe bancă, sperând să mai întârzie astfel despărțirea, îl ținea de mână și-l ruga cu vorbe multe să mai rămâie. El spuse ceva solemn, cu un deget în
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
cazuri rare aceasta este datorată TC. Localizarea cefaleei nu este specifică cu toate acestea o cefalee descrisă de copil ca fiind cu o anume localizare, repetitivă, apare mai probabil în tumorile cerebrale. Cefaleea matinală asociată cu vărsături sau cefaleea care scoală copilul din somn este condiția în care suspiciunea de HIC și de tumoră cerebrală este foarte mare. - anorexia, bulimia, abulia, pierderea sau creșterea în greutate, pubertate precoce, endocrinopatii, anomaliile sistemului autonom, alterarea stării mentale, modificări în acuitatea vizuală, sugerează leziuni
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]