5,253 matches
-
2-3 găleți de apă și se turna în mâncare. Când venea hârdăul cu mâncare, Guzgă ăsta turna două căldări de apă în zeama aceea lungă. Imaginați-vă ce efect putea avea asta asupra organismului deținuților: a izbucnit o dizenterie puternică, scuzați-mi expresia!, se c... oamenii pe ei, și nu aveau cum să se mai abțină pentru că era altcineva pe wc. Mai încercau ei să se abțină, dar nu reușeau și până la urmă își dădeau drumul pe ei. Imaginați-vă cum
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
detenție? S. Ț.: Ba da, pentru că la ONU secretarul organizației era la vremea aceea U Thant, un asiatic, care punea presiune pe Guvernul României cu privire la numărul deținuților politici, care era foarte mare. Guvernului i se dădea cu șutul în fund, scuzați expresia!, de peste tot, punându-i-se în față deținuții politici. Și nu se putea să-și taie toate relațiile cu lumea civilizată pentru niște deținuți politici. Comuniștii aveau, de fapt, un program să folosească deținuții politici la munci forțate pentru că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
destin: cu Roșca Adrian, denunțătorul meu, care era cu un alt coleg, Tomulescu. Când m-a văzut, Roșca a încremenit, nu i-a venit să creadă că e real și a venit și mi-a zis: "Te rog să mă scuzi, că n-am știut că o să se întâmple ceea ce s-a întâmplat". "Roșca, ce să-ți fac acum? Să-ți iau gâtul și să mă întorc din nou de unde vin?" " Nu are niciun rost! Hai să bem ceva!", zice Roșca
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și m-am dus și eu în sufragerie, să ciocnesc măcar un pahar, de politețe, ca să nu fac notă discordantă și să nu se simtă gazda jenată. După ce mi-am turnat două degete de băutură și am ciocnit, m-am scuzat spunându-le că m-a prins povestea aia și că mai bine o termin decât să stau toată seara cu ochii în tavan. Când am intrat în cameră, fără să ezit vreo secundă, mi-am înșfăcat geanta și am și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
noroc că ați fost lăsat să vă continuați studiile, că ați terminat liceul. G. S.: La liceu, după ce m-am reînscris, n-am avut probleme prea mari și căutam să fiu corect, aveam câțiva profesori pe care... C. I.: Mă scuzați că vă întrerup, dar ați mai aflat ceva după detenție despre Hariga, de Lupan Alexandru? G. S.: Lupan știu că a murit. C. I.: Dar asta s-a petrecut mult mai târziu, din câte mi-ați spus. Dar imediat după
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Pakistan, Austria, Franța și Germania. Pe urmă, încă două piese de teatru Comoara și Cele trei domnițe, care s-au jucat la cel puțin 10 din teatrele de profil din țară. În plus, am mai scris o piesă Dincolo de Securitate... Scuzați, Dincolo de Singurătate! C.I.: Dar este bine spus, sună ca un deziderat: dincolo de Securitate..., căci nu știu dacă am trecut dincolo de Securitate. D.V.: N-am trecut, nu! Încă suntem sclavii Securității. Piesa Dincolo de singurătate a luat un premiu doi pe țară
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
armatei rusești, spre a cinsti bărbăția și virtuțile militare care au fost atunci, cum vor fi și în viitor, fala oastei române”. Tradiționalism, perenitate, responsabilitate Evoluția localităților la care mi-am propus să mă refer impune prudență dar interesul problemei scuză îndrăzneala. Ce a fost din punct de vedere administrativ teritorial actualul județ Vaslui, ce cătune, sate, comune sau orașe, câte au dispărut, care au fost acelea, cum au trăit oamenii este treaba specialiștilor să o spună. Cunoașterea cât de cât
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dicției unui eveniment ne-eroic. Această scenă tipică de ospitalitate nu are loc în palatul unui rege, într-un cadru eroic, ci la un porcar care nu poate oferi măcar o baie oaspetelui (singurul element clasic absent aici). Eumeu se scuză de altfel încă din urarea de întâmpinare de modestia primirii. De fapt, Ulise n-a mai întâlnit un cadru atât de rustic (doar la Polifem), el care fusese obișnuit cu palate de regi și nimfe: aici nu sunt decât piei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Dumnezeu), posibilitatea de a-și împlini trei dorințe. Ei își doresc fericire, sănătate și să aibă pâine cât vor trăi. Casa lor se transformă și ea într-o casă frumoasă și nouă. Când bogatul, care îl refuzase pe necunoscut, se scuză și îl invită acasă, nu uită să-i ceară împlinirea a trei dorințe. Dumnezeu i le satisface, avertizându-l însă degeaba, că lucrurile se pot întoarce împotriva lui, ceea ce se și întâmplă: bogatul furios dorește ca să-și rupă gâtul calul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pentru a se răzbuna pe mama ei care nu îi dădea voie să participe la petrecere. 9 La populația maori, explică Mauss, donatorul afișează o modestie exagerată: după ce a adus cu mare solemnitate și cu mare pompă darul, el se scuză că nu dăruiește decât niște resturi și aruncă la picioarele rivalului și partenerului lucrul dăruit. Totuși pompa și heraldul proclamă în ochii tuturor solemnitatea transferului. Ei încearcă prin toate acestea să arate liberalitate, libertate și autonomie dar totodată și grandoare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în istoria universală, ca să nu mai amintim de proiectul acelei sinteze internaționale de istorie universală care avea ca idee centrală rolul esențial jucat de Orient (Bizanț) în evoluția Europei (îndeosebi în Evul Mediu). Iată de ce cred că nu se poate scuza sau atenua oportunismul cras al intelectualității noastre, mult mai încetățenit și mai acceptat de români în raport cu popoarele din alte state foste sateliți ai URSS (Ungaria, Polonia, Cehoslovacia). Așa cum am arătat la început, tradiția „bizantină” și-a pus amprenta incriminantă și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
iar asemănările între statele care n-au pătruns încă în Uniunea Europeană devin tot mai vizibile pe măsură ce împrejurările fiecărei tranziții în parte ajung a fi cunoscute peste hotare. Este, de aceea, interesant pentru români să aibă despre Albania informații amănunțite, ceea ce scuză această dare de seamă, deși ea apare cu întârziere. Cartea a apărut în momentul în care Partidul Socialist revenea la putere, sub conducerea lui Fatos Nano, de curând eliberat din închisoarea la care fusese condamnat pentru corupție, iar autorul, albanez
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de mult a fost agresată BOR sau cât de mult a aderat BOR la convingerile PCR? Probabil că cei doi termeni ai raportului se schimbă destul de des ca intensitate. însă ceea ce e important este faptul că BOR nu se poate scuza la nesfârșit, justificându-se prin statutul de victimă a puterii. Acest statut este avantajos, într-adevăr, pentru că el reclamă compasiune și deculpabilizare, iar în timp, acumulând putere simbolică prin prestigiul pe care îl are ca victimă, BOR poate pretinde revendicări
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Pentru că” Acest termen poartă cu sine o încărcătură de autoritate. Ellen Langer, psiholog social la Harvard, a efectuat în 1977 un experiment fascinant: „a cerut o favoare oamenilor care așteptau la rând să folosească xeroxul bibliotecii. Când i-a rugat: Scuzați-mă, am cinci pagini. Pot folosi eu aparatul mai întâi pentru că sunt grăbită? Nouăzeci și patru au lăsat-o în față fără nici un comentariu. Fără îndoială va trebui să folosim „pentru că” în eforturile noastre de persuasiune. Adăugarea acestor cuvinte în
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
că de fapt nu-i convine nimic, dacă te întâlnești cu el în centrul târgului și bați străzile să găsești o terasă unde să-ți potolești setea de vorbit în fața unei halbe pline... Dacă vrei să știi ceva esențial, te scuzi că trebuie să fii undeva, intri la tine acasă ori în librărie și scoți cartea din raft. Care dintre ele? E treaba hazardului, totdeauna mai inspirat. Numai el o deschide la o pagină potrivită. Acum la 122: (nu sunt vesel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
imprimatul necesar și nici modelul de imprimat. Cauzele acestei neînscrieri se datoresc faptului că toată lumea a crezut să simpla apariție a D.L. No. 3984/1940 menționat mai sus este suficientă și că se rezolvă chestiunea evreiască. Totuși această scăpare are scuza că schimbarea cu totul a obligațiunilor militare pentru evrei, a găsit forurile superioare nepregătite pentru rezolvarea acestei chestiuni. Normal și logic ar fi fost ca înainte de apariția D.L. No. 3984/1940 să se fi luat toate măsurile, fie prin ordine
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pe hectar. Așa că, străduindu-mă să fiu la rându-mi un bun român, nu pot încheia un asemenea articol decât astfel: Hai Brâncuși! Hai Busuioc! Hai Adrian Mutu! Hai Steaua! Hai Dinamo! Hai România! În rest, vă rog să mă scuzați, dar nu mai am timp: tocmai am primit un mail de la un prieten care îmi cere să-l votez pe cel mai mare apicultor al tuturor timpurilor. Caut încă pe listă un nume care să sune românește. Românii e deștepți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
pozezi 18.000 de corpuri goale în Mexic? E ca și cum un actor ar juca toată viața același rol, de clovn patetic, și ar începe, obsesiv, să-și mai adauge câte un nas roșu la fiecare reprezentație. Pe mine să mă scuzați, vă rog, dar îmi păstrez perplexitățile (și hainele de pe mine) în fața cerințelor, uneori cam stupide, ale artei contemporane. FILM Iulia BLAGA Podul de flori dintre documentar și ficțiune Nu cred că întrebarea „există public de documentar în România?“ mai are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
Ajunsă aici s-a aplecat și cu un gest firesc a cules de pe jos o monedă de un euro care îi căzuse din geantă în momentul în care a scos cheile. Revenind, vecina sa îi arată moneda buclucașă, cerându-și scuze din spatele unui zâmbet ușor stânjenit. Prietenul meu a intrat în casă dându-și seama că știa puține lucruri despre lumea în care trăia de atâta timp. Era genul de atitudine în fața banului pe care nu o înțelegea, venind din România
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
nu întotdeauna Federația Rusă este percepută ca o piață atractivă pentru puținul nostru export industrial sau de bunuri de larg consum și nu întotdeauna Federația Rusă este prezentă în economia românească, altfel decât sub aspectul marii investiții impersonale. Corina Drăgotescu: Scuzați-mă, diplomația are vreo legătură cu viața reală? Pentru că, dacă balanța de schimb arată cum arată, dacă România nu înțelege că Rusia e o piață de desfacere, atunci ce înseamnă diplomația? Care e efectul diplomației asupra vieții de zi cu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
adevăr, un succes, pentru că el a ieșit în ochiul public, dar el a fost premers de o serie de câștiguri pe care le catalogăm, le inventariem pe mult mai multe proiecte decât pe proiectul Ucraina. Carla Tompea: Atunci reformulez, mă scuzați. Care e următoarea reușită diplomatică ce vă doriți să iasă la fel de mult în fața cetățenilor României precum aceasta? Mihai-Răzvan Ungureanu: Mi-ar face bine să știu că la începutul verii lui 2006, în portofoliul Ministerului Afacerilor Externe și al ministrului se
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
pînă în vîrful urechilor, dar nu își arată în nici un fel dezamăgirea atunci cînd, apropiindu-se de godinul din bucătărie, descoperi că era rece. - Aș vrea să beau, zise el, ceva cald. Se poate? - Mă duc după vreascuri. Să mă scuzați, părinte paroh, lemnele și cărbunii sînt în magazie. Ați binevoi, părinte paroh, să țineți numai un pic lampa?... A! numai pînă la capătul culoarului, atîta doar! Remarcă de îndată că purta mănuși din mătase neagră, neînsemnată protecție împotriva vîntului din
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
său de familie fiind recalificat funcționar public - după cum umblă zvonul prin mass-media, bazat pe realitate... -Hei! Heeeei!, te impacientezi brusc. Ce naiba faceți acolo ? Ce e cu imaginea asta neclară ? Iar vă faceți de cap, măi, ăștia de la "cablu" ?... A, mă scuzați: e domnul Stolojan, spune ceva despre Viorel Cataramă și de-aceea imaginea e cam cețoasă... Măi, ce televizor inteligent am - bravo! Ia să schimb pe alt post, gândești cu satisfacția celui împlinit în toate; acolo, vreo câteva personaje-personalități din lumea
Desfătări telespectatorice by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12592_a_13917]
-
soacră-sa, după o emisiune ,Iartă-mă", terminată într-un răscolitor cor general de bocete, formație vocal-sfâșietoare compusă din nevestele noastre și, pe alocuri, pe post bariton, respectiva soacră. Detalii aflu de la prieten, care mi-a zis alaltăieri: -Domnu' vecin, scuză-mi deranjul, da' ori de câte ori apare domnul Prim-ministru Tăriceanu la televizor, îl visez noaptea pe Tutankamon fierar-betonist construind hoteluri pentru sinistrații din Banat... -Doamne-ferește!, m-am cutremurat. -Păi, asta zic și eu!... Să nu-ți mai spun că ieri noapte
Școli prin care ,șuieră, suieră vântul"...(A.E. Baconsky) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11335_a_12660]
-
lecția umană a lui Stanciu Stroia: nu-ți îtrăda conștiința.' Rectitudinea morală a acestui cetățean a două lumi - cea ante- și cea postbelică - dintre care a pe a doua o găsește inacceptabilă, este impresionantă. El nu acuză dar nici nu scuză. Comunismul - deși nu o spune răspicat - a fost o cădere în subuman. Efectul - unul dintre efectele - închisorii este, scrie Stanciu Stroia, că te face să înțelegi valoarea, istoria, cuantumul de civilizație din cele mai neînsemnate obiecte. Doctorul a cerut să
Mărturia doctorului Stanciu Stroia by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11333_a_12658]