5,553 matches
-
un alt lagăr care era foarte aproape, la câțiva kilometri, și să fie pus să învețe gradele. La Salcia s-au întâmplat o serie întreagă de nenorociri: oameni bătuți, schingiuiți ceva ce nu-și poate imagina cineva ce pot face semenii noștri. Eram la Salcia și vine în inspecție maiorul Ioanițiu de la București. A ieșit la raport și brigadierul Marinescu, de la Brigada de construcții din care și eu făceam parte, solicitând ca tineta cu mizerii să fie cărată cu carul cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
rudimentar. Era singurul gest uman pe care-l puteam face, ca să nu-i aruncăm mortului pământ direct pe față! Procesul de descompunere este același, firește, dar totuși este acest sentiment uman care nu-ți dă voie să-l arunci pe semenul tău mort ca pe un animal într-o groapă, ci să-l acoperi, iar la cap să-i pui doar un lemn, un țăruș ca să se știe că acolo este un mort. Dar, cine și când a murit nu trebuia
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
decizie a Comitetului Central al Partidului Comunist sau Muncitoresc drept blestem. Eu vreau să-mi cer scuze că am ajuns la dumneavoastră acum, în 2014, și nu în 1990. Este într-un fel o de lipsă de recunoștință față de suferința semenilor noștri deportați și deținuți politici din perioada comunistă. Dar, în fond, singura manieră prin care experiența dumneavostră poate fi recuperată pentru întreaga noastră comunitate, singura manieră în care se poate obține o răzbunare legitimă pentru suferința provocată, și nu mă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
oare să existe în rândul unor oameni fiare ca acestea care și-au luat dreptul să-i chinuie și să-i tortureze pe ceilalți? C.I.: Exact, și-au luat, cu de la sine putere, drept de viață și de moarte asupra semenului. Cartea pe care o realizăm se va chema Exil în propria țară, pentru că pornește de la ideea de a mărturisi ceea ce au putut face românii românilor. Îmi spuneați despre un caraliu poreclit Hahău. Să știți că despre Hahău mi-a vorbit
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dacă vreți, uneori și cum mă cheamă. C.I.: Aveți o autoironie admirabilă! D.V.: Se poate, numiți-o cum vreți! Dar sunt atât de sătul de răutatea omenească și de fățărnicie, poate mai mult decât de răutate mă doare fățărnicia, ipocrizia semenilor mei: nu pot concepe că cineva vine, îți strânge mâna, te îmbrățișează, te sărută... În cartea 12 pe care v-am oferit-o, am vreo 10 episoade intitulate Tânguirile Iudei. Știți că eu iau, în unele episoade din acestea, apărarea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
putea avea trebuință, dacă femeia moare, atunci ei pierd venitul pe care ar putea să-l aibă de la domeniile femeii; 17. Acel ce-și va trăda patria va fi pedepsit mai mult decât un paricid; 18. Oricine ar otrăvi pe semenul său, va fi pedepsit mai aspru decât dacă l-ar fi asasinat cu o sabie sau cu orice altă armă; 19. Acela care va fi otrăvit, afară de pedeapsa care va trebui să sufere, vor fi pedepsiți și copii săi care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
260 pe care el o analizează în Al Treilea Belvedere. "Totul se petrece ca și cum după ce au trecut de poarta unde funcționarul le-a perforat biletul, bărbații și femeile au fost atinși (de bagheta zânei?) de o lipsă de afecțiune față de semenii lor. [...] și ca efect secundar să creeze la utilizatori o stare de libertate și disponibilitate care seamănă cu trândăvia este foarte prielnică unor curioase puseuri, nu de ceea ce numim, abuzând un pic, erotism, ci de o anume sexualitate comparabilă cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și au fost lipsiți de ajutor, alții, chiar dintre cei neafiliați nici unui partid politic, au participat de bunăvoie la persecutarea unor indivizi sau a unor grupuri, în timp ce alții au tolerat astfel de nedreptăți, unii dintre ei profitând considerabil în urma oprimării semenilor lor. în fapt, experiența comunistă, așa cum a fost ea percepută la nivel individual și societal, a fost complexă, cu indivizi pe post de victime, colaboratori, criminali și spectatori. Istoricii și oamenii de cultură contemporani ce tratează această perioadă trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Bucureștiului, 1931-1936; „Note” `n Urbanismul, 5-7, 1940, p. 129. De exemplu: „Avem părți din centru și din periferiile capitalei unde răm`i `nmărmurit c`nd vezi că acolo trăiesc oameni și te mustră conștiința că nu-ți faci datoria față de semenii tăi. O morală ciudată care ne face să ne fie milă de punga proprietarului și să fim nepăsători față de viața chiriașului său care trăiește `ntr-o cloacă oribilă și care plătește «chiria morții». (Dem I Dobrescu, Viitorul Bucureștilor, 1934, p. 35
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Tel.: 0730.086.676; Fax: 0332.440.730 www.pimcopy.ro ISBN: 978-606-520-872-8 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României MAXIM, ȘTEFAN Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu și cu semenii săi / Maxim Ștefan. Iași : PIM, 2010 Bibliogr. ISBN 978-606-520-872-8 2 CAPITOLUL 1 ELEMENTE DEFINITORII ALE COMUNICĂRII EFICIENTE Comunicarea este o componentă esențială a vieții în general, componentă care trebuie să fie înțeleasă cât mai corect pentru a putea fi eficientă
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
scris și de exprimare scrisă.” Scopul studierii disciplinei Limba și literatura română este acela “de a forma progresiv un tânăr cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă lumea din jurul său, să comunice și să interacționeze cu semenii, exprimându-și gânduri , stări și sentimente, opinii etc. Să fie sensibil la frumosul din natură și la cel creat de om, să-și utilizeze în mod eficient și creativ capacitățile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete în viața de zi
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
rezultat al efortului personal de gândire a acestora, rezultatul activității lor creatoare și să folosim, în consecință, metodologia de rigoare. C. Compuneri corespondență și cu destinație specială 1. Compuneri - corespondență Din timpuri străvechi, omul a simțit nevoia să comunice cu semenii săi, să-și împărtășească gânduri, idei, sentimente, să relateze evenimentele la care a fost martor sau despre care a auzit. La început, toate acestea erau transmise prin viu grai doar membrilor aceleiași comunități. Treptat, o dată cu apariția scrisului, rațiuni de ordin
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
rămas În viață și a ajuns ca rănit la spitalul militar unde servea ca medic. Curtea Chesturii Descrierea atrocităților războiului a fost Întotdeauna o sarcină dificilă, deoarece cuvintele nu pot cuprinde toate formele de barbarie ale unor ființe umane față de semenii lor și varietatea senzațiilor provocate la vederea ororii. Cu atât mai greu poate fi descrisă „fabrica morții” de la Chestura din Iași, din cauza concentrării neobișnuite, În spațiu și timp, a ororilor comise de ființe umane Împotriva altor ființe umane, prin improvizarea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
credeați că vă veți apropia? N.M. O, deziluziile n-au fost puține, firește, pentru că sunt societăți mai prospere, desigur, și mai libere, cu o tradiție democratică mai solidă probabil ca a noastră. Dar sunt societăți umane. Fiind umane, cum știm, semenul nostru e imperfect, și noi suntem imperfecți, deci sunt multe de criticat, de discutat, de combătut și în aceste societăți deschise. S-a făcut un mare progres, după părerea mea, în perioada modernității, dar modernitatea și-a arătat în ultimele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
țările democrate, observăm că sunt hrănite și deseori deviate de puterea banului. A.V. Voi încheia, simetric, reproducând alt pasaj din cartea Dumneavoastră, "Laptele negru": "În marele circ al lumii, Poetul apare ca un August Prostul neadaptat cotidianului în care semenii oferă și primesc porția de realitate comestibilă. Bizarul "încurcă-lume" visează alte reguli, alte evaluări și recompense, dar dă, totuși, adesea dovadă de o profundă cunoaștere a concetățenilor săi, de la care preia și cărora le restituie un soi de magie, elaborată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cărei inițiative să fie aprobate. "Ceea ce a lipsit societăților necivilizate n-a fost probabil personalitatea superioară (...), ci mai degrabă prilejul oferit unei asemenea personalități de a-și manifesta superioritatea și dorința celorlalți membri ai societății de a merge pe urmele semenilor lor"175. Teoreticienii socialiști au denumit-o după Marx, legea plus-valorii176. Aceasta este logica de existență a acestei construcții sociale, în acord cu logica de existență a lumii fizice și biologice în care trăim. Prin construcția sa socială, expansivă și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pământ, a lui Dumnezeu, nu există decât la noi, la occidentali. Numai noi, fiecare dintre noi, crede că lumea începe și se termină cu el, iar viața este darul unic al Creatorului și trebuie prețuită ca atare. Doar pentru noi, semenul ne este și partener și concurent, într-o lume pe care o considerăm a fi doar a competiției. Și în relația cu semenii noștri, ne aflăm iată sub semnul unei dualități, a unei duble percepții și acțiuni. Suntem individualiști și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cu el, iar viața este darul unic al Creatorului și trebuie prețuită ca atare. Doar pentru noi, semenul ne este și partener și concurent, într-o lume pe care o considerăm a fi doar a competiției. Și în relația cu semenii noștri, ne aflăm iată sub semnul unei dualități, a unei duble percepții și acțiuni. Suntem individualiști și ne batem să nu fim egoiști, educându-ne. Individualismul, asemenea multor daruri, trebuie gestionat cu mare grijă, pentru că dacă poate fi un avantaj
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
îl practică sunt inconștienți. Dincolo de libertate și legea care o apără se află doar haosul Capitalismul este și o lume a libertății și libertății economice 360. Milton Friedman crede că ,,libertatea politică înseamnă absența constrângerii exercitate asupra unui om de către semenii săi"361. Pentru a defini conceptul de libertate, autorul citat amintește spusele unui judecător american: ,,Libertățile oamenilor pot intra în conflict, iar când acest lucru se întâmplă, libertatea unuia trebuie limitată pentru a putea apăra libertatea celuilalt, după cum s-a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
63. Binele comun, ca efect al asocierii cetățenești este cunoscut și declarat ca atare. Grecii știau exact pentru ce trăiesc împreună și care sunt beneficiile, dar și rigorile acestui trai în comun. Mai presus de toate, în fața naturii și a semenilor, grecii erau oameni care gândeau prin sine, care aveau propria individualitate și reprezentări proprii asupra lumii lor interioare și exterioare. Asta îi deosebea în mod fundamental de populațiile din Orient. Atingem această temă, a raționalismului și poziției filosofice umane în raport cu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
grecii erau oameni care gândeau prin sine, care aveau propria individualitate și reprezentări proprii asupra lumii lor interioare și exterioare. Asta îi deosebea în mod fundamental de populațiile din Orient. Atingem această temă, a raționalismului și poziției filosofice umane în raport cu semenii și cu natura, pentru că o considerăm a fi importantă. Deosebirea acestea va duce la ceea ce noi numim azi omul liber, occidental. Fără această moștenire civilizația noastră de azi nu ar fi ceea ce este64. Dacă vom studia cu atenție societatea greacă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
lumii noastre. Contactul cu ceilalți oameni este obligatoriu și se produce prin măreția dragostei. Creștinismul este o religie anti-egoistă, a maximei generozități. Prin generozitatea sa și a lui Dumnezeu, omul devine om, oferit sieși prin ceilalți. Prin dragostea 258 față de semenii săi, față de familie și ceilalți oameni, creștinul împlinește porunca lui Dumnezeu. Dragostea este la îndemâna tuturor și funcționează ca un dar ceresc, izbăvitor. Chiar dacă inițial apare ca o religie a celor obidiți, cu timpul creștinismul, prin forța sa, se va impune
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
aceiași, întrebările sunt aceleași, numai labirintul căutărilor este diferit. Atunci când omul modern militează împotriva discriminărilor de rasă nu greșește. Indiferent cărei rase sau culturi aparținem, am cucerit pământul împreună și avem un destin comun, al conștiinței în raport cu lumea și cu semenii noștri 315. Spuneam că omul este rezultatul unei evoluții de mii și mii de ani. Chiar și în plan social nimic nu este întâmplător, chiar dacă pentru noi oamenii, cu timpul selecția naturală a lăsat locul educației. ,,Selecția naturală a selecționat
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
duce către brutarul și măcelarul lui Adam Smith care, nici ei nu oferă pâine și carne din dorința de a fi generoși, ci din egoismul celui care dorește obținerea de profit și care trăiește și muncește nu cu gândul la semenii din cartierul său, ci cu gândul la prosperitatea afacerii sale și la grosimea pungii proprii cu bani. Oamenii liberi, egoiști, au această capacitate de a-i servi pe ceilalți, servindu-și de fapt propriile interese. Poate că nu este tocmai
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
persoane sau economii naționale. Cu toții ne supunem unui joc rațional,guvernat de lege și a cărui finalitate o reprezintă nivelul de trai și satisfacția cu viața. Pe această bază, omul occidental al zilelor noastre, s-a schimbat mult, atât în raport cu semenul său din epocile anterioare, dar mai ales în raport cu omul aparținător altor civilizații și culturi contemporane. Trăim cu certitudine mai mult și mai bine. Cât de mult ne mai iubește Dumnezeu și cum ne mai raportăm la El viața de zi
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]