5,850 matches
-
liliachiu sau gri. Cele mai îngrijorătoare semne erau cele aproape imperceptibile care indicau că nimic nu putea transforma această stare de fapt în ceva pozitiv. Nu puteai să nu fii înspăimântat și în același timp fascinat. Citind aceste articole aveai sentimental că supraviețuirea omenirii nu apărea ca foarte importantă în economia de lungă durată a timpului. Eram condamnați. O meritam. Iar eu eram obosit (Ce o îngrijora pe Jayne în afara acelor scene care trebuiau filmate din nou? Copiii ne imitau expresiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
gură, secția de urgență supraaglomerată a spitalului, sălile de sport transformate în morgi ad-hoc, panglica galbenă a poliției încercuind terenul de joacă - apoi, în momentele de restriște de după masacru: pușca de calibru 22 dispărută din biroul tatălui vitreg, jurnalul consemnând sentimental de disperare și respingere trăit de băiat, un băiat foarte afectat de glumele răutăcioase, un băiat care n-avea nimic de pierdut, fie că pastilele de Elavil nu-și făcuseră efectul, fie că tulburarea bipolară de care suferea nu fusese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
data asta, i-am promis. - Asta e bine. Ne vedem atunci. S-a îndepărtat încet-încet, iar eu am sărit în ascensor. Ședințele de consiliere începuseră din cauza partidelor de sex tot mai rare din căsătoria noastră. Era, neîndoielnic, problema mea, iar sentimental de vinovăție m-a convins s-o urmez pe Jayne la dr. Feheida. Chiar și atunci când am ajuns aici prima dată, în iulie, nu făceam sex decât o dată pe săptămână, deși Jayne avea inițiative în mod regulat. Dar fusese refuzată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
un contact mult prea direct cu o vedetă de cinema. Fațada dezinvoltă și detașată pe care Mitchell o adoptase la Camden - răceala superioară, accesele boeme, Crăciunul în Nicaragua, tricourile Buzzcocks, băuturile stropite cu MDA, multiplele experiențe sexuale și puținele probleme sentimentale - toate astea fuseseră extirpate la el. Asta se datora, firește, vârstei, dar și imersiunii în viața suburbiei (erau o groază de bărbați de vârsta mea în Manhattan care își păstrau multe atuuri tinerești). Aventurierul sexual chipeș și arogant fusese înlocuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
spre ea. Iar Robby nu încearcă. - E un copil... - E mult mai inteligent decât crezi tu, Jayne. - N-ai dreptul să vorbești așa. - Da, bine, e numai vina mea, am zis, renunțând. I-am trădat pe toți. - Ești atât de sentimental, zise ea, strâmbându-se. - Jayne, m-ai luat în lumea ta din propriile tale motive egoiste. N-ai făcut-o de dragul lui Robby. Gura i se deschise larg, din cauza șocului. Dădeam din cap, săgetând-o cu privirea. - M-ai luat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
totuși, nici Bălți, nici Pitești). S-au exprimat unele regrete față de ecoul destul de restrâns pe care îl are în Franța de azi poezia de inspirație religioasă, gen Paul Claudel, despre care vorbea Adrian Popescu. În schimb, a fost ridiculizată poezia sentimentală. Domnul des Garets a spus că în Franța, de la Alfred de Musset încoace, nimeni nu mai scrie poezie „de sentimente”, că e luat în râs toată lumea. Am fost întrebat din sală ce înțeleg prin „postmodernism” - adică direcția pe care o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de atribute exotice. Impactul cu realitatea este de regulă frustrant, pentru că dezgolește contururile reale, finite, ale toposului visat, pe care nu le mai poți dilua și extinde fără a te situa pe un teren fals, într-un fel de impostură sentimentală. Imaginația înnobilează ignoranța, dar nu o mai absolvă atunci când își pierde inocența. La Catedrala Sacré-Coeur, albă și impresionantă în monumentalitatea ei, rămânem câteva minute absorbiți de uimitoarea panoramă a Parisului. Culoarea galben-maro a peisajului urban din fața noastră, contopindu-se la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
România, la Târgu-Mureș. Această obsesie a cărților poștale trimise acasă, prin care îți marchezi prezența pe harta traseului. Și ceilalți colegi români - Andrei Bodiu, Nicolae Prelipceanu, Adrian Popescu - au această preocupare: să trimită ilustrate acasă. Noi, basarabenii, suntem mai puțin sentimentali, mai puțin „dați” cu ceremonii de familie, dar nici nu avem siguranța că asemenea „bezele scrise” vor ajunge la destinatar. Dacă „Poșta Moldovei” ne deschide și citește toate plicurile sosite pe adresa revistei Contrafort, unele dispărând pur și simplu, de ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
la Berlin, fapt ce i-a permis, desigur, prietenului nostru de la Cluj să-și facă un alt scenariu, mult mai încăpător, pentru sejurul de aici. La aeroport ne întâlnim cu echipa maghiară: Laszlo Marton, Laszlo Garaczi și Adras Ferenc Kovacz, sentimentalul prieten care va reveni la Târgu-Mureș după ce va bifa pe foaia de drum a țării care l-a delegat în Trenul Literaturii - Ungaria. Cu o cursă apropiată de ora noastră vor decola și ucrainenii. Bagajele sunt la limita admisibilă (trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și profund misterios, ca orice geniu, indiferent de regimurile social-politice pe care acesta le traversează, luptând cu succes contra mediocrității agresive și ticăloșiei umane și profesionale curente oricând și oriunde! Să fi fost noi doi, eu și Nichita, niște „dinozauri sentimentali”, încarcerați în prejudecățile unui secol moral obsolet, inapți de a se pune „în acord” cu trepidația și reflexele „noii vremi”, de tip „american” (ca să nu zic „balcanic!”Ă, în care sentimentele și legămintele psihologice, umane trebuie să dea întâietate intereselor
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în „acele secole” din care nu s-au găsit probe directe, materiale, a fost marele filozof și poet Lucian Blaga, un uriaș „stejar” al etniei sale, or, spuneam eu, „stejarii nu cresc din nisip!”, Blaga, ca orice fenomenalitate ideologică și sentimentală, se naște din straturi adânci etnice, comunitare, iar Gândul, în formele sale ample și sistematice precum dovedesc sistemele sale filozofice, dă dovadă sigură de dezvoltare și maturizare organică seculară. Ivasiuc, exaltat și imprevizibil uneori, a făcut față de mine două gesturi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de voința umană, o anume „voință”, care, cum o spune Nietzsche, se naște din „veșnica întoarcere a Aceluiași”. Am terminat micul roman al lui E.B. (Femeiă, în care tânăra mea eroină se sinucide de două ori, prima oară afectiv și sentimental și a doua oară fizic, reproșând iubiților ei vini aproape imaginare, posedată de un anume demon, cel al perfecțiunii, al absolutului iubirii, și am început a treia parte, Oglinzile carnivore, care trebuia să încheie tripticul răsturnat - Bătrâni, femei, copii, o
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
singurătate, cum se spune!, vreau „să aflu” nu numai cum „am fost de fapt”, dar și partea mea „de vină”, ca și partea de comoditate și automatisme ale altora. Pe care nu rareori îi admiram, capabil cum eram de devoțiune sentimentală și ideatică, și pe care îi respingeam „veșnic” - veșnic voind să mă apropii, să mă fac înțeles! Și singura mare excepție a fost Nichita! Și el, doar în primul deceniu al prieteniei noastre; apoi, succesul social ne-a despărțit sau
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
vară” pe acest pământ - ce este „ea”, la urma-urmei, o simplă adaptare - dificilă, e adevărat! - la social, cum o credem noi, oamenii modernității?! Pentru că noi, cei mai mulți, „intoxicați” de știința și tehnica enorm victorioasă, ne-am cam pierdut „cârjele” ideatice și sentimentale cu care indivizii altor secole înaintau spre adolescență, maturitate și apoi spre senectute - credința în zei, apoi într-un singur Zeu, într-o altă viață, mai „echitabilă”, mai ales pentru cei injustițiați de soartă și de vremuri sau de brutalitatea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a primului meu roman ce trebuia să mă scoată din aria temelor oarecum previzibile și naționale, Îngerul de gips, cea a sobolului care-și sapă propria galerie sub pașii lui Minda, cel ce se clatină pe „traiectoria sa socială și sentimentală”, dar o face cu o bucurie ciudată, cu o exultanță ce-i anunță lui - și nu numai lui! - o renaștere posibilă a umanului. Într-o lume - și nu numai în cea închisă, rudimentară, comunistă, dar și în „cealaltă”, liberă, care
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Cristea, Dimisianu! - și înțelegând că Geo vrea de fapt ajutorul meu politic, eram membru în Biroul Uniunii și, de curând, într-adevăr celebru prin Animale bolnave. Pe Adrian îl consideram prietenul meu, ne legau ani buni de complicitate ideatică și sentimentală; după un coup de foudre cu Matei (se întâmplă și în prieteniile masculine „îndrăgostiri platonice și abrupte!”Ă, apoi cu Nichita - Nichita a și locuit câteva luni în apartamentul soților Păunescu, Constanța și Adrian -, Adrian s-a apropiat, se pare
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
hârtie tipărită în mână, în acel tip de intimitate specială, inconfundabilă, prețioasă, necesară multor, multor generații de europeni, acel timp larg, generos, complice și savant este, indiscutabil, un element al valorii. Nordic, dacă vreți, în cazul meu înseamnă și „apropierea” sentimentală și ideatică nu numai de corifeii Școlii Ardelene, începând cu primul martir al „latinității poporului nostru” - vlădica Inochentie Micu-Klein, alungat de ungurii calviniști la Viena și apoi la Roma, unde a murit în exil, dar și de cei ce s-
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
monumentală cu titlul Andrei Mureșanu! Atât G. Călinescu, cât și splendidul comparatist care a fost profesorul clujean D. Popovici, citindu-i cu atenție postumele, mai ales, au înțeles în ce rezidă, în fapt, geniul autorului, dar și al unor romanțe sentimentale, excesiv popularizate de generația următoare, de un Vlahuță și de alții, ce vedeau mai ales „minorul”, „agreabilul”, „accesibilul” unui gust format dinspre poeții boeri, simpliști și diletanți sau dinspre „moftul francez”!... „Nordică” este solidaritatea mea ideatică nu numai cu un
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și să ne bucurăm împreună de micile și modestele cadouri de Sfântul Nicolae și de Crăciun, de câteva zile de schi, la Predeal sau la Timișul de Sus, în preajma Revelionului. Era prima oară în viață când nu puteam să depășesc sentimental ceea ce mintea îmi spunea că e real și normal. Eram la sud de Ecuator, în emisfera sudică, unde decembrie-ianuarie este toiul verii, echivalentul lunilor iunie-iulie din emisfera nordică, adică la noi acasă. În ziua de Crăciun, am plecat singur să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
prezența mea. Scrisorile lor, primite prin curier, le știam aproape pe de rost, ele nu vorbeau de nici o privațiune, nu se văicăreau, dar insistau pe tema revenirii mele în București cât mai repede. Aceste insistențe simțeam că nu sunt numai sentimentale, ci erau generate și de anumite lipsuri de care eram conștient și care mă preocupau constant. 14. Pregătiri pentru reîntoarcerea la București Odată cu începutul lunii februarie 1989, în condițiile în care trecuseră două săptămâni și șeful misiunii era tot supărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
o Împletea În una sau două codițe. Mersul sigur, cu privirea drept Înainte, Îi dădea o ținută aparte, fiind considerată de femeile satului, ca o “mândroșcă”, ceea ce nu mă supăra. M-am Înapoiat deci În București cu o mare achiziție sentimentală. Am dat imediat raportul doamnei Vasiliu, domnișoarei dr. Găzdaru și domnului conf. dr. Adameșteanu și am Închinat un “pahar de Târnave”, vin foarte apreciat și așteptat de toți, după care, viața și-a reluat cursul. Anul universitar 1950/51 s-
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
creștet atunci când îmi e greu. Mă întristează melancolic faptul că poeții tineri, cititori de altă sensibilitate, nu-mi sunt apropiați (îmi sunt chiar "dușmani naturali", mă antipatizează din instinct). N-am nici măcar un prieten în București la care să apelez sentimental. M-am învățat așa, să fiu al nimănui. Nu mă citește nici fiul (și nici o rudă de sânge; doar prozatoarea Doina Popa mă citește numai după ce public o carte originală, nu în manuscris). Nu mă mai impresionează ignorarea publică. Poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în țara noastră, adică transformarea ei dintr-o, dintr-o țară în care se produce, într-o țară care consumă. Nicolina este o - să zic - o secvență a acestui - eu știu - scenariu... și am perceput destul de dureros și vă spun, sentimental legată de Nicolina sunt în măsura în care e un segment al vieții mele și un loc care mi-a adus niște prietenii și m-a învățat despre viață niște lucruri clare, care sunt acelea ? Un anumit pragmatism al ei, eu știu, capacitate
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
ceea ce probabil este programat în țara noastră, adică transformarea ei dintr-o țară în care se produce, într-o țară care consumă. Nicolina este o - să zic - secvență a acestui - eu știu - scenariu... Am perceput destul de dureros și vă spun, sentimental legată de Nicolina, sunt în măsura în care e un segment al vieții mele și un loc care mi-a adus niște prietenii și m-a învățat despre viață niște lucruri clare... care sunt acelea ? Un anumit pragmatism al ei, eu știu, capacitate
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Universul, sub numele Alca. Ziarul nu mai apărea, dar el, regulat, le redacta și le îngrămădea într un buzunar. Era, mai ales, un articol în care revenea asupra părerii lui de altădată, când califica pe germani de blânzi, practici și sentimentali după ce citise în cărțile lor. Acum, după ce luase contact cu realitatea, constata că din invențiuni sportive, ca aeroplanele și submarinele, făcuseră instrumente de moarte, fără a mai vorbi de gazele asfi xiante. [Rezuma deziluzia generală.]( Ediția I, 1937, p. 272
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]