5,479 matches
-
cele care mediază durerea secundară. Aceste fibre nu fac sinapsă În ganglionii vegetativi, ele merg asociate cu cele vegetative, traversează ganglionii vegetativi apoi trec În sistemul periferic efector vegetativ segmento-spinal. Durerea viscerală nefiind mediată de fibre vegetative explică de ce chirurgia simpatică a durerii a fost abandonată și transferată chirurgiei antialgice intranevraxiale. Rezultatele de care s-a bucurat chirurgia simpatică s-a datorat faptului că odată cu simpatectomia se Îmbunătățește irigația sanguină (știindu-se că o insuficientă circulație este un frecvent factor algogen
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
vegetative, traversează ganglionii vegetativi apoi trec În sistemul periferic efector vegetativ segmento-spinal. Durerea viscerală nefiind mediată de fibre vegetative explică de ce chirurgia simpatică a durerii a fost abandonată și transferată chirurgiei antialgice intranevraxiale. Rezultatele de care s-a bucurat chirurgia simpatică s-a datorat faptului că odată cu simpatectomia se Îmbunătățește irigația sanguină (știindu-se că o insuficientă circulație este un frecvent factor algogen), precum și secționarea asociată prin această tehnică a fibrelor algoconductoare C care au același traseu, dar nu sunt de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
fost orb. De aceea, aspectele remarcate și concluziile nu au putut fi considerate de Încredere. Bengtsson (24) arată În alt studiu că blocarea ganglionului stelat cu un anestezic local reduce numărul de puncte „tender” și semnificativ, durerea de fond. Blocarea simpatică locală cu guanetidină adiministrată intravenos, reduce punctele dureroase de la nivelul gâtului, umărului și brațului, dar nu are efect pentru calmarea durerii de repaus. Autorul pornește de la ipoteza că blocajul simpaticului produce o Îmbunătățire a microcirculației locale, urmată de reducerea fenomenelor
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
numărul de puncte „tender” și semnificativ, durerea de fond. Blocarea simpatică locală cu guanetidină adiministrată intravenos, reduce punctele dureroase de la nivelul gâtului, umărului și brațului, dar nu are efect pentru calmarea durerii de repaus. Autorul pornește de la ipoteza că blocajul simpaticului produce o Îmbunătățire a microcirculației locale, urmată de reducerea fenomenelor dureroase, ceea ce conduce la ideea că activitatea simpatică ar juca un rol În patogeneza fibromialgiei. Bengtsson a Încercat să controleze studiul În manieră dublu-orb, obiectiv care nu a fost În
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
dureroase de la nivelul gâtului, umărului și brațului, dar nu are efect pentru calmarea durerii de repaus. Autorul pornește de la ipoteza că blocajul simpaticului produce o Îmbunătățire a microcirculației locale, urmată de reducerea fenomenelor dureroase, ceea ce conduce la ideea că activitatea simpatică ar juca un rol În patogeneza fibromialgiei. Bengtsson a Încercat să controleze studiul În manieră dublu-orb, obiectiv care nu a fost În totalitate atins, din cauza caracteristicilor acestui tratament. Numai 8 pacienți au beneficiat de un blocaj real, Însemnând un număr
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
conștiință ca un miez fără coajă. Cred că avea dreptul ei să zacă pe rafturile unei librării, între atâtea alte plăsmuiri din lumea lor, a cărților, să atragă un ochi de trecător grăbit, un deget curios pentru răsfoire, un zâmbet simpatic, o renunțare cu tâlc ori o acceptare deschisă. De aceea o împing din nou în lumina naturală pe care o așteaptă, într-o formă mult revăzută, completată cu ceea ce consider acum că este necesar pentru a se integra în proiectul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să auzim ceea ce are de spus cealaltă persoană. Oricât de pricepuți am fi, dacă întrebările le punem în mod mecanic, ceilalți vor simți până la urmă că nu suntem sinceri și că ne folosim de trucuri numai pentru a ne face simpatici în fața lor. în al doilea rând, să ne străduim să menținem o dublă perspectivă. A avea o dublă perspectivă înseamnă să ne gândim nu numai la ceea ce vrem noi să spunem și să aflăm, ci și la ce anume îl
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
a fi apreciat". Dacă facem parte dintre puținii care satisfac această dorință a altora de a fi apreciați pozitiv, vom fi probabil foarte stimați ca prieteni. Experiența arată că, dacă facem complimente altora, este mult mai probabil să fim considerați simpatici, plini de înțelegere și chiar mai atractivi, în contrast cu aceasta, după cum a rezultat în urma unor cercetări, acele cupluri ai căror membri nu-și mai aduc reciproc complimente, încep să se considere mai puțin atractivi. Atunci când alții își dau seama că exprimăm
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
mărit implicarea în activitatea ce a urmat. Așadar, confirmarea prin recompensă potențează creativitatea viitoare. Experimentul 8. Un alt experiment a constat în „imunizarea” subiecților față de efectele negative ale recompensei. Imunizarea a constat în vizionarea unei casete în care niște personaje simpatice vorbeau despre plăcerea de a realiza o activitate și despre cum se distanțează de constrângerile impuse de societate. În acest timp, grupul de control a privit o casetă oarecare. După câteva zile toți subiecții au fost implicați într-o activitate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
zi sunt puse în evidență câteva situații grotești, născute din obediența față de imperativele politicii oficiale, cum se întâmplă în Vin râmele. SCRIERI: Ceața și obișnuința, București, 1975; Salvatorul, București, 1979; Ceainicul de argint, București, 1983; Vin râmele, București, 1993; Români simpatici, București, 2003. Antologii: Revoluția română în direct, București, 1990. Repere bibliografice: Mihai Dinu Gheorghiu, „Ceața și obișnuința”, CL, 1976, 2; Al. Piru, „Ceața și obișnuința”, LCF, 1976, 18; Valentin Tașcu, Ficțiunea ca negare a ficțiunii, ST, 1977, 3; Ulici, Prima
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
ceilalți. Nu se consideră nici scriitor bun, nici bun călugăr. Este doar un om care a descoperit calea adevărată (credința creștină ortodoxă) și încearcă să meargă pe ea cu păcatele, limitele, neputințele sale. Nu are cum să nu îți fie simpatic acest călugăr instruit, căruia îi ierți micile severități morale și, din când în când, ezitările gustului estetic. Personajul din aceste replici inteligente, pline de fantezie, cu momente de smerenie, este acela cunoscut din jurnal. Mai ager, parcă, mai malițios, cu
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
fel, si el expresie a șireteniei, este sugerat de ticul verbal "ai putintica rabdare", dar si de numele care crează impresia de zahariseală, de capacitatea de a se modela ușor ("trahanaua" este o coca moale). Este încadrat în seria încornoratului simpatic, deoarece refuză să creadă în autenticitatea scrisorii de amor. Stefan Tipatescu, este tipul junelui-prim, fixat într-un triunghi conjugal banal și tihnit, bănuit de toți.El administrează județul ca pe propria moșie având o mentalitate de stăpân medieval: e orgolios
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
la 400 de metri de mal. Nu mai aveam fibra aia de Înotător. Dunărea te băga la fund, pluteai. Și când m-am dus la pescari: „Domnilor, uitați, suntem deținuți, plutonierul vrea să vă vorbească”. „Vă duc, că sunteți băiat simpatic”... Și am mers cu barca și am ieșit la loc. Care era alimentația? Traiul era o mizerie, toți eram deshidratați, nu vroiam decât să ieșim. Într-o zi, ne-au dat carne de cai morți, că se făceau tractoare și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Preda geografia și istoria. Doctorul Racoviceanu, profesor de fizico chimice. Fiindcă era foarte slab și mititel, era supranumit „Pițurcă“. Se spunea că, cu câțiva ani mai înainte, a fost bătut de elevii clasei a treia. Domnul Iacomi preda latina. Era simpatic. Un bătrân iubit, fără a se putea spune că era un foarte bun profesor. Pentru matematici era Zamfir Herescu, profesor bun și mai ales foarte serios și extraordinar de sever. Cu omul acesta nu puteai să te joci. În cursul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Scrisoarea era însoțită de un comentariu în care, printre altele, principele Carol era învinovățit că, începând din 1869, își schimbase „cugetările și simțămintele“ față de țară („Pentru ce oare încrederea s-a prefăcut în temere, iubirea în ură și dezgust, simțămintele simpatice ce respirau actele din acea epocă în espresiuni ofensatoare, în insulte pentru națiune?“). La 30 ianuarie 1871 N. Blaremberg, într-o interpelare în Cameră, a calificat scrisoarea principelui Carol ca un „rechizitoriu în regulă în contra națiunii și a pactului fundamental
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Carpaților anunța, la 28 septembrie/8 octombrie 1871 că trupa italiană angajată de B. Franchetti sosise în Capitală, printre cântăreții cunoscuți publicului românesc aflându se Patierno, „renumitul tenor care a făcut deliciile bucureștenilor în două ierni succesive“ și Pietro Milesi, „simpaticul bas de acum doi ani“. târgul moșilor Cei cari au scris despre Târgul Moșilor spun că este răspândit prin toată România, de la Nistru și până la Mureș, fiind mai slab peste Cerna și peste Prut, din cauza dominațiunii străine. Târgul începea peste
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
era clădit. Casa de alături în care se află magazinul Leonida nu era. Era o altă căsuță cu un etaj, iar jos cofetăria fraților Tănăsescu. Lipit era Hotelul Orient 117, mic hotel cu un etaj și dirijat de către un bătrân simpatic, numit Demetrescu. În colțul stradei Grigorescu, pe atunci strada Modei 118*, o mică căsuță. În colțul celălalt o altă căsuță joasă. Alături era o casă mai mică cu un singur etaj, numită casa Enciulescu.119 S au mai clădit și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-l iubeau toți. Cauza acestei răceli era datorită, pe de o parte, propagandei conservatorilor care prezentau pe Rosetti drept geniul rău al lui Ion Brătianu, iar, pe de altă parte, era datorită înfățișării sale. Căci, pe când Brătianu avea o figură simpatică, deschisă, frumoasă, Rosetti dimpotrivă, cu ochii lui bolbocați, cu privirea lui tăioasă, cu urâțenia ce-l caracteriza, făcea antipatii 334. Pe la 1871, 1872, 1873 și 1874, curentul liberal creștea mereu și cucerea conștiințele. Tineretul, în proporție de 90 la sută
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
luptă. Temperament clocotitor, om de acțiune, cu capul plin de toată frazeologia liberalismului epocii, ambițios, purtând în ochi și în toată firea lui soarele arzător al Italiei, unde-și făcuse studiile de Drept, Nicolae Fleva, cu înfățișarea lui extraordinar de simpatică, devine repede eroul zilei. Un al doilea nume care va începe să circule este acela al lui Bonifaciu Florescu. Dar câtă deosebire. Bonifaciu Florescu, venit de curând din Paris, unde învățase Literile, om cu multă lectură, cu multă pasiune literară
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
liberal, ci de Nicolae Fleva personal. Cu această întrunire a început marea popularitate a lui Fleva, a celui care trebuia să poarte timp de patruzeci de ani, apoi, titlul de „Tribunul“. Fleva, cu verva lui scânteietoare, cu înfățișarea lui foarte simpatică, frumos, arătos și plin de o natură vulcanică a electrizat și a cucerit toată acea lume tânără care l-a ascultat. Am aplaudat și am strigat atât de tare încât, reîntors la pensionat, am scuipat sânge. Dar nu erau decât
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe strada Căldărari și ajungem în Piața Ghica 31, în fața Primăriei. Intrarea Primăriei, unde era biroul electoral, era barată de amândouă părțile prin cordoane de pompieri cu căștile pe cap și cu puștile în mână. Comanda o avea un foarte simpatic și cunoscut ofițer, căpitanul Mărculescu. Bărbat frumos, înalt, purtând mustața blondă în chip de cuceritor. În capul manifestației, suntem noi studenții: Nenoveanu, Scorțeanu, Alexandru Serghiescu, Constantinescu, Ion Rădulescu de la Pitești etc. Suntem la zece pași de trupă; înaintăm și începem
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al poliției, ci numai ca un prieten al familiei mele, numai ca Văcărescu. Însă din cele ce mi-a spus în urmă am înțeles că nu era vorba de Văcărescu, ci de Văcărești.“ Este singura frază care a rămas de la simpaticul Bonifaciu. (Id., ibid., nr. 11643, 21 mar tie 1922, pp. 1-2.) Paragraful este reluat succint de Bacalbașa într-o notă de subsol, în volum (v. p. 251, nota 29). Pagina 242 * În Adevărul o relatare mai dezvoltată a întrunirii din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
va sfârși cu răsturnarea lui Lascăr Catargiu și a regimului conservator, pentru ca să dea României guvernarea liberală cea de 12 ani. Sala Bossel e plină de public, mai ales de tineret școlar. Un singur orator a vorbit: Nicolae Fleva. Înfățișare extrem de simpatică, statură proporționată, figură brună, încadrată de barbă neagră, bărbat frumos în toată puterea cuvântului. Are glasul cald, insinuant, are un timbru pe care natura nu l-a cheltuit cu prea mulți. Una din marile taine ale succeselor de tribună ale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
morții lui I.D. Ionescu (Ion C. Bacalbașa, I.D. Ionescu, Ileana, an. I, nr. 2, septembrie 1900, p. 29, în care aflăm și o succintă caracterizare a celebrului actor, importantă pentru definirea stilului său de interpretare: „...Era cântărețul tip al canțonetei. Simpatic, cu o înfățișare impozantă, elegant și zvelt - deși era gras -, poseda o mască mobilă capabilă să înfățișeze cele mai fine nuanțe; gesturile și mișcările măsurate, ajutând admirabil la vivificarea ideilor, niciodată triviale. Vocea-i, deși nu era mare, era destul de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
e mai ușor s-o formulez pe hîrtie decît s-o dezbat în controverse familiale. Ca să te menții într un post ceva mai înalt e nevoie și de o calitate pe care eu n-o am: să fii acomodabil, „băiat simpatic”, să folosești orice pretext pentru a fi cît mai des în apropierea „superiorilor”: să-i „consulți” și cînd n-ai nevoie de părerea lor, să joci tenis și popice, să mergi la vînătoare, să spui bancuri. Nu-s plezirist, nici
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]