5,099 matches
-
p. 237) și propune ca această comunicare (notată cu 3) să fie analizată în comparație cu comunicarea fetița devine voioasă (notată cu 2) și cu comunicarea fetița este voioasă (notată cu 1). Procedând astfel, autorul constată în aceste trei comunicări „două fapte sintactice constante: a) acordul adjectivului cu subiectul, fapt pentru care trimite la atribut, și b) prezența unui verb mijlocitor, prezență prin care adjectivul este împiedicat de a fi atribut propriu-zis, punându-l în postura unui «atribut mijlocit», care nu este altceva
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
verb mijlocitor, prezență prin care adjectivul este împiedicat de a fi atribut propriu-zis, punându-l în postura unui «atribut mijlocit», care nu este altceva decât nume predicativ, recunoscut unanim pentru cazurile de tipul 1 și 2. Pe lângă cele două fapte sintactice constante, se mai constată și un fapt variabil de ordin semantic; tăria lexicală a verbului mijlocitor” (art. cit., p. 237). Judecând în felul acesta, autorul ajunge la concluzia că ,,neexistând... nici o altă deosebire între cele trei situații decât tăria lexicală
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
faptului că în general terminologia de specialitate are caracter convențional. Plecând de la faptul că la terminologia de specialitate creată recent se pune și problema capacității de sugerare a realității avute în vedere, considerăm că denumirea cea mai convenabilă pentru funcția sintactică în discuție este aceea de funcție sintactică cu dublă subordonare simultană la nivelul propoziției și propoziție dublu subordonată simultan la nivelul frazei. III.11 Complementul predicativ al obiectului Complementul predicativ al obiectului și predicativul suplimentar au numeroase trăsături în comun
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
are caracter convențional. Plecând de la faptul că la terminologia de specialitate creată recent se pune și problema capacității de sugerare a realității avute în vedere, considerăm că denumirea cea mai convenabilă pentru funcția sintactică în discuție este aceea de funcție sintactică cu dublă subordonare simultană la nivelul propoziției și propoziție dublu subordonată simultan la nivelul frazei. III.11 Complementul predicativ al obiectului Complementul predicativ al obiectului și predicativul suplimentar au numeroase trăsături în comun fiind compliniri de tip predicativ. Se deosebesc
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de semantica și sintaxa lui internă, în timp ce predicativul suplimentar este una nematricială, dobândită contextual. Complementul predicativ al obiectului apare obligatoriu în vecinătatea verbelor atributive, în timp ce predicativul suplimentar, nefiind implicat obligatoriu în semantica și sintaxa verbului - centru, ajunge, accidental, prin reorganizări sintactice, în vecinătatea acestuia. Astfel, a denumi și a desemna cer obligatoriu o complinire predicativă; a lua de / drept, pentru a actualiza sensul „a atribui o identitate falsă”, are nevoie în mod necesar de vecinătatea unui complement predicativ al obiectului, devenit
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
este inteligent., Părinții vor / doresc ca el să fie medic.). Prin reorganizare și elipsă în locul unei structuri bipropoziționale, apare o construcție „condensată”, cu un singur predicat al enunțării, verbele în discuție atașându-și o determinare exterioară, care provine din componența sintactică a subordonatei (Profesorii îl consideră / îl cred inteligent., Părinții îl vor / îl doresc medic.). „Complementul predicativ al obiectului, funcție cerută de un centru verbal atributiv, noncopulativ, reprezintă o clasă de substituție având ca termen prototipic substantivul neprepozițional cu o formă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ultimele decenii, o dată cu punerea în aplicare a metodei generativ-transformaționale, s-a făcut un salt calitativ în interpretarea părților de propoziție. Comportamentul structurilor cu verbe impersonale dovedește că avem a face cu regenți verbali capabili să primească un determinant cu funcția sintactică de dublă subordonare simultană. Ca și celelalte tipuri de dubli subordonați simultan, cel cu raportare la un verb impersonal se manifestă în structura de suprafață, ca rezultat al amalgamării celor două propoziții din structura de adâncime (de bază). „Procesul de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
care dublu subordonat simultan să fie un substantiv sau un gerunziu. După cum am observat, majoritatea verbelor impersonale (cu excepția verbelor a trebui, a merita și a urma) se pot combina cu diverse clase morfologice care ocupă, în astfel de structuri, funcția sintactică cu dublă subordonare simultană. Dublul subordonat simultan din tiparul cu verb impersonal este exprimat, de cele mai multe ori, printr-un participiu pasiv sau adjectiv. Privite sub aspect sintactico-semantic, verbele impersonale denotă o apropiere de verbele reflexiv pasive. Această tangență este vădită
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
După cum am observat, cele două structuri (de la nivelul de adâncime și de la suprafață) sunt, din punct de vedere gramatical, la fel de corecte. Facultatea de liberă alegere între construcția de bază și cea cu dublul subordonat simultan evidențiază funcționarea fenomenului de sinonimie sintactică. Faptul că aceasta din urmă se prezintă într-o formă concisă, explică caracterul ei predominant în limbă. În limba română actuală, construcția cu dublul subordonat simultan raportat la un verb impersonal este uzuală și frecvent întâlnită, în special, în limbajul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
urmă se prezintă într-o formă concisă, explică caracterul ei predominant în limbă. În limba română actuală, construcția cu dublul subordonat simultan raportat la un verb impersonal este uzuală și frecvent întâlnită, în special, în limbajul gazetăresc. CAP. V FUNCȚIA SINTACTICĂ CU DUBLĂ SUBORDONARE SIMULTANĂ V.1 Funcția sintactică cu dublă subordonare simultană Afirmam în capitolul anterior că subordonatul cu dublu regent simultan este o parte secundară de propoziție care privește numele, dar este exprimat în același timp prin intermediul verbului însoțit
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
caracterul ei predominant în limbă. În limba română actuală, construcția cu dublul subordonat simultan raportat la un verb impersonal este uzuală și frecvent întâlnită, în special, în limbajul gazetăresc. CAP. V FUNCȚIA SINTACTICĂ CU DUBLĂ SUBORDONARE SIMULTANĂ V.1 Funcția sintactică cu dublă subordonare simultană Afirmam în capitolul anterior că subordonatul cu dublu regent simultan este o parte secundară de propoziție care privește numele, dar este exprimat în același timp prin intermediul verbului însoțit, având, așadar, doi regenți: unul verbal și altul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cu substantivul și deci nu e atribut. Pentru adjectivul așezat după substantiv există o marcă negativă în imposibilitatea folosirii articolului demonstrativ cel, cea, cei, cele. Dacă în exemple ca: Trec zilele voioase și orele surâd. ar exista îndoială asupra funcțiunii sintactice a adjectivului, verificarea se poate face cu ajutorul introducerii articolului demonstrativ ( e evident că nu e vorba de zilele cele voioase,ci de zile care trec voioase). Dintre prepozițiile folosite specifice pentru dublul subordonat simultan sunt drept, de și ca . Celelalte
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
vorbit și despre posibilitatea subordonatului cu dublu regent simultan de a avea, în calitate de regent, un verb impersonal. Regent nominal poate fi substantiv sau construcții echivalente ( sintagme/articol adjectival +adjectiv/ propoziții), apoi pronume și numeral. Regentul nominal poate avea orice funcție sintactică. Uneori acesta este implicit. Așadar conținutul subordonatului cu dublu regent simultan privește numele, dar este exprimat în același timp prin intermediul verbului însoțit; în felul acesta el apare drept o parte secundară de propoziție cu dublă subordonare simultană. Aceste aspecte sunt
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
secundară de propoziție cu dublă subordonare simultană. Aceste aspecte sunt reliefate de către diverșii cercetători ai acestei teme, indiferent de ce denumire are subordonatul cu dublu regent simultan, precum: Mioara Avram, Maria Rădulescu, Silvia Niță etc. . Am realizat o prezentare a relațiilor sintactice în primul capitol, intitulat „Probleme de sintaxă a limbii române actuale - Relații sintactice”, unde am scos în evidență denumirile raporturilor sintactice date de către diverși autori, respectiv, relație de coordonare, subordonare, incidență, apozitivă. Capitolul al doilea continuă cu sublinierea celor mai
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cercetători ai acestei teme, indiferent de ce denumire are subordonatul cu dublu regent simultan, precum: Mioara Avram, Maria Rădulescu, Silvia Niță etc. . Am realizat o prezentare a relațiilor sintactice în primul capitol, intitulat „Probleme de sintaxă a limbii române actuale - Relații sintactice”, unde am scos în evidență denumirile raporturilor sintactice date de către diverși autori, respectiv, relație de coordonare, subordonare, incidență, apozitivă. Capitolul al doilea continuă cu sublinierea celor mai relevante aspecte legate de raportul de dublă subordonare simultană, capitol intitulat „Raportul de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
subordonatul cu dublu regent simultan, precum: Mioara Avram, Maria Rădulescu, Silvia Niță etc. . Am realizat o prezentare a relațiilor sintactice în primul capitol, intitulat „Probleme de sintaxă a limbii române actuale - Relații sintactice”, unde am scos în evidență denumirile raporturilor sintactice date de către diverși autori, respectiv, relație de coordonare, subordonare, incidență, apozitivă. Capitolul al doilea continuă cu sublinierea celor mai relevante aspecte legate de raportul de dublă subordonare simultană, capitol intitulat „Raportul de dublă subordonare simultană”. În capitolul al treilea sperăm
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
capitol intitulat „Raportul de dublă subordonare simultană”. În capitolul al treilea sperăm că am reușit a selecta și sublinia cele mai interesante teorii legate de unele denumiri atribuite subordonatului cu dublu regent simultan, capitolul având titlul de „Teorii privind funcția sintactică cu dublă subordonare simultană - Propoziția dublu subordonată simultan”. Al patrulea capitol, „Dublul subordonat simultan și verbele impersonale” se află sub semnul unei analize aprofundate privind posibilitatea subordonatului cu dublu regent simultan de a avea, în calitate de regent, un verb impersonal. În
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Propoziția dublu subordonată simultan”. Al patrulea capitol, „Dublul subordonat simultan și verbele impersonale” se află sub semnul unei analize aprofundate privind posibilitatea subordonatului cu dublu regent simultan de a avea, în calitate de regent, un verb impersonal. În ultimul capitol, intitulat „Funcția sintactică cu dublă subordonare simultană”, am încercat a reliefa datele concrete despre funcția cu dublă subordonare simultană, și anume, prin ce se exprimă, elemente de relație - la propoziția dublu subordonată simultan -, prepoziții care însoțesc această funcție sintactică, topica și punctuația, precum și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ultimul capitol, intitulat „Funcția sintactică cu dublă subordonare simultană”, am încercat a reliefa datele concrete despre funcția cu dublă subordonare simultană, și anume, prin ce se exprimă, elemente de relație - la propoziția dublu subordonată simultan -, prepoziții care însoțesc această funcție sintactică, topica și punctuația, precum și unele observații. Sperăm ca lucrarea de față să fie un exercițiu dar și un experiment didactic. Ne-am străduit să consemnăm esențialul, să ajungem la unele concluzii și generalizări, fără a putea epuiza întreaga problematică.
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
bază - Învățarea prin acțiuni cu obiecte: (i) cu unul sau mai multe obiecte │ X (v) învățarea prin acțiuni cu obiecte, nespecificată │ │ X - Dobândirea limbajului: (i) cuvinte izolate sau simboluri cu sens │ X (îi) combinarea cuvintelor în expresii │ X (iii) construcții sintactice │ X (iv) dobândirea limbajului, alta specificata │ X (v) dobândirea limbajului, nespecificată │ X - Dobândirea limbajului suplimentar - Dobândirea de concepte: - Învățarea cititului: - Învățarea scrisului: (îi) are deprinderi de calcul matematic (a număra și ordona) │ │ X - Dobândirea deprinderilor: c) Aplicarea cunoștințelor - Concentrarea atenției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246081_a_247410]
-
bază - Învățarea prin acțiuni cu obiecte: (i) cu unul sau mai multe obiecte │ X (v) învățarea prin acțiuni cu obiecte, nespecificată │ │ X - Dobândirea limbajului: (i) cuvinte izolate sau simboluri cu sens │ X (îi) combinarea cuvintelor în expresii │ X (iii) construcții sintactice │ X (iv) dobândirea limbajului, alta specificata │ X (v) dobândirea limbajului, nespecificată │ X - Dobândirea limbajului suplimentar - Dobândirea de concepte: - Învățarea cititului: - Învățarea scrisului: (îi) are deprinderi de calcul matematic (a număra și ordona) │ │ X - Dobândirea deprinderilor: c) Aplicarea cunoștințelor - Concentrarea atenției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246083_a_247412]
-
figurile de stil, versificația; - categorii morfologice specifice părților de vorbire (conform programelor școlare pentru clasele a V-a - a VIII-a): părțile de vorbire flexibile (verbul, substantivul, articolul, pronumele, numeralul, adjectivul) și neflexibile (adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția); relații și funcții sintactice; - elemente de sintaxă a propoziției și a frazei (probleme de acord; funcții sintactice; tipuri de propoziții principale și subordonatele indicate de programa școlară; propoziția regentă, elementul regent, cuvintele și construcțiile incidente; relații �� sintactice; topică și punctuație; valori stilistice ale folosirii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266206_a_267535]
-
pentru clasele a V-a - a VIII-a): părțile de vorbire flexibile (verbul, substantivul, articolul, pronumele, numeralul, adjectivul) și neflexibile (adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția); relații și funcții sintactice; - elemente de sintaxă a propoziției și a frazei (probleme de acord; funcții sintactice; tipuri de propoziții principale și subordonatele indicate de programa școlară; propoziția regentă, elementul regent, cuvintele și construcțiile incidente; relații �� sintactice; topică și punctuație; valori stilistice ale folosirii acestora în textul dat); 1.3 identificarea valorilor - elemente etice și culturale în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266206_a_267535]
-
adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția); relații și funcții sintactice; - elemente de sintaxă a propoziției și a frazei (probleme de acord; funcții sintactice; tipuri de propoziții principale și subordonatele indicate de programa școlară; propoziția regentă, elementul regent, cuvintele și construcțiile incidente; relații �� sintactice; topică și punctuație; valori stilistice ale folosirii acestora în textul dat); 1.3 identificarea valorilor - elemente etice și culturale în texte etice și culturale într-un text, literare și nonliterare și exprimarea cu exprimarea impresiilor și propriei atitudini față de acestea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266206_a_267535]