8,304 matches
-
încercând să pun boala deșertului în slujba și a vanității și a plăcerilor mele, compromis care nu putea dura multă vreme, fiindcă într-o asemenea boală nu poți umbla cu jumătăți de măsură fără să-ți arzi degetele: ori te smulgi din ea, ori te îmbolnăvești și mai rău, devii un mistic al bolii și vezi în fiecare celulă sănătoasă o primejdie. Dar eram prea mulțumit și chiar mândru de priceperea mea de a trăi pe două planuri, și în vis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
cu el, vino, moșule, nu fi prost, să vezi ce n-ai văzut niciodată, un animal nobil și frumos transformat într-o jalnică grămadă de carne înfricoșată”. Dar Vecu e îndărătnic. Nu vrea cu nici un chip. Încearcă chiar să se smulgă din mâna ta. Alunecă și cade, murdărindu-se de mâlul de pe marginea bălții. Râzi din nou, dar, deodată, te oprești din râs uluit: dinaintea ta, acum, nu mai e bătrânul șters, prăpădit; de jos, s-a ridicat un om aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
fi văzuți din azil săriseră asupra Laurei și o trântiseră jos. „Eu, mi-a spus Domnul Andrei, am încremenit. Nu-mi venea să cred. Eram la câțiva pași în urma lor, ascuns de un mărăcine. I-am văzut cum i-au smuls halatul ca s-o lase goală. Fiecare trăgea de ce putea. Laura se zbătea, se lupta cu ei, l-a mușcat pe Nelson de mână, l-a zgâriat pe Dominic și a țipat cerând ajutor. «Taci, putoare, a scrâșnit Mopsul. Destul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
se zbătea, se lupta cu ei, l-a mușcat pe Nelson de mână, l-a zgâriat pe Dominic și a țipat cerând ajutor. «Taci, putoare, a scrâșnit Mopsul. Destul te-ai... cu alții. Acum mai... și cu noi». Filip a smuls o mână de iarbă, i-a vârât iarba în gură și i-a strigat lui Leon: «Așează-i, mă, palma pe gură». Dominic și Mopsul o țineau de picioare, trăgând de ele ca să i le despartă, Nelson o ținea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
gândesc decât la mine însumi, îmi repetam. Celorlalți, să le arunc, ca Martei, o cioară moartă. Mănușa mea, provocarea mea. Așa procedează cei care sunt adevărați vânători și vor să nu devină niciodată vânat! O clipă de ezitare și-ți smulge altul pușca din mână; apoi te împinge înainte și-ți lipește țeava de ceafă. Îmi venea să strig acum: „Mulțumesc, Dinule, că mă ajuți să mă scutur de ultimele sentimente. Complet fără inimă, voi fi de temut”. Deodată, am încremenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
I-am răspuns sec: „Se poate”. După plecarea lui Aristide, am rămas cu ochii pironiți în tavan. Perna udă de transpirație îmi dădea o senzație neplăcută, o simțeam caldă și lipicioasă în ceafă, dar n-aveam putere să mi-o smulg de sub cap. Mi s-a părut că aud glasul ars de alcool al Soniei întrebând ironic: „Și ce-a pățit, dragă?” Îmi venea să arunc cu perna în ușă, să ies în coridor și să latru la ea. Mă purtasem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
fond auriu, iar la dreapta quasarii, mixerul de apă grea, antimateria gravitațional-galactică, În fine, trebuie să fac eu totul? Magician nu-i ăla care nu Înțelegea nimic și-ți arunca praf În ochi, magician e omul de știință care a smuls secretele oculte ale materiei. Să descoperim miraculosul În jurul nostru, să facem lumea să creadă că la Monte Palomar se știe mai mult decât se spune pe față...“ Ca să mă Încurajeze, Îmi mări onorariile, În mod destul de simțitor. M-am avântat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
femei ridicau spre cer, adunate În palme, propriile lor mizerii, adică sperma sau menstra, și apoi le mâncau zicând că era trupul lui Hristos. Iar dacă, eventual, Își lăsau femeile Însărcinate, la momentul potrivit le Înfigeau mâna În pântece, le smulgeau embrionul, Îl pisau Într-o piuliță, Îl amestecau cu miere și piper, și dă-i și mănâncă“. „Ce scârboșenie“, zise Diotallevi, „miere și piper“! „Ăștia sunt deci messalienii, pe care unii Îi numesc stratiotici și fibioniți, alții barbeliți, compuși din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
spirale. Un miros puternic de santal emana din apariția aceea. Am Încercat un simțământ de groază de moarte Închegată ca prin vrajă, În Întregime, În ființa aceea care-mi stătea În față. Și cu toate acestea, nu puteam să-mi smulg privirea de la rotocolul de abur albicios care-i Învăluia umerii și abia reușeam să-i zăresc chipul hrăpăreț ca al unui ibis egiptean, iar În spatele lui o mulțime de chipuri, năluciri ale Închipuirii și ale memoriei mele. Contururile fantasmei, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
sunt evident Împărțiți În două grupuri, cel filo-englez și cel filo-german. Masoneria e copertura exterioară, pretextul pentru care toți acești agenți ai unor grupări diferite - dumnezeu știe unde intră paulicenii și ierusalemiții - se Întâlnesc și se Înfruntă, Încercând să-și smulgă vreun crâmpei de secret unul altuia.“ „Masonerie à la Rick’s Café Americain din Casablanca“, zise Belbo. „Ceea ce răstoarnă opinia curentă. Masoneria nu-i o societate secretă.“ „Da’ de unde, e doar un porto-franco, ca la Macao. O fațadă. Secretul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Eram Îngrijorat“. Băteam cu degetele mari Planul care, ca o pastă moale, se supunea dorințelor noastre fabulatorii. Templierii descoperiseră secretul În timpul acelor nopți de insomnie, strângându-și În brațe colegii lor de șa, În deșertul unde sufla inexorabil simunul. Îl smulseseră bucată cu bucată de la cei ce cunoșteau puterile de concentrare cosmică ale Pietrei Negre de la Mecca, moștenire de la magii babilonieni - pentru că era clar, În această privință, că Turnul Babel nu fusese altceva decât tentativa, din păcate prea grăbită și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
pe care poate s-o nutrească numai cel pentru care sufletul omenesc, de secole, nu are nici un ungher neviolat. — Privește-mă, Îi spun, și eu sunt un Tigru. Dintr-o singură mișcare te Împing pe tine În mijlocul Încăperii, și Îți smulg tricoul, rup cingătoarea acelei cuirase ce ascunde farmecele pântecului tău de ambră. Acum tu, În palida lumină a lunii ce pătrunde prin ușa Întredeschisă, te ridici, mai frumoasă decât șarpele care-l seduse pe Adam, trufașă și fără rușine, fecioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
noi i-am introdus pe evrei În Plan. Dar dacă Diotallevi s-ar fi ocupat de cultura chineză, i-am fi băgat și pe chinezi În Plan?“ „Poate că da“. „Ba poate că nu. Dar nu e cazul să ne smulgem părul din cap, am fost induși În eroare de toți. Eroarea asta au făcut-o cu toții, de la Postel Încolo, probabil. Nutreau convingerea, la două sute de ani după Provins, că al șaselea grup era cel de la Ierusalim. Nu era adevărat“. „Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
mici, În timpul somnului, până În vârful fortăreței, le biciuia nervii cu desfătări, vin, femei, flori, banchete deșănțate, le lua mințile cu hașiș - de unde și numele sectei. Iar când nu mai puteau renunța la deliciile perverse ale acelei născociri de Paradis, Îi smulgea din somnul lor și-i punea În fața următoarei alternative: du-te și ucide; dacă reușești, acest Rai pe care-l lași va fi din nou al tău pentru totdeauna, dacă eșuezi, cazi din nou În gheena de fiecare zi. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
știa. Știe până și cine suntem noi. Iar noi am aflat-o de la el. Trebuie să acționăm În grabă, peste puțin se luminează. În timp ce voi rămâneți aici În meditație, eu acum mă voi retrage Încă o dată cu el pentru a-i smulge revelația.“ „A, nu, domnule conte!“ Pierre ieșise În fața semicercului, cu pupilele dilatate. „Timp de două zile ați vorbit cu el, fără să ne preveniți, și el n-a văzut nimic, n-a spus nimic, n-a auzit nimic, ca maimuțele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
-se și medium-ul, rămânând jos mototol și nemișcat. Olcott, furioasă, se Întorsese către Theo, care rezista cu curaj: „Vorbește Kelley, mă auzi?“ Kelley nu mai vorbea. Încercase să iasă din trupul medium-ului, care acum urla de parcă cineva Îi smulgea viscerele și Încerca să-și ia Înapoi ceea ce produsese, dând din mâini În gol. „Kelley, Urechi-tăiate, nu trișa Încă o dată“, striga Olcott. Dar Kelley, nereușind să se separe de medium, Încerca să-l sufoce. Devenise un fel de chewing-gum, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Pendulului, iar cineva - și aș fi putut să jur că era Ardenti - fu catapultat de ceilalți peste masă, care dispăru literalmente de sub picioarele lui Belbo, se duse cât colo, În timp ce, În virtutea aceleiași Împingeri, Pendulul Începea o oscilare rapidă și violentă, smulgându-și și victima odată cu sine. Funia se Întinsese sub greutatea sferei și se Înfășurase, de data aceasta strânsă ca un laț, În jurul gâtului bietului meu prieten, proiectat În aer, atârnând de-a lungul firului Pendulului și, zburând deodată către extremitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
reușesc să fug, să mai fug Încă o dată, nu voi putea să spun asta nimănui. Trebuie să dau alarma. Un zgomot. Stop, ne Întoarcem la realitate. Un taxi care se apropia În viteză. Am reușit cu o săritură să mă smulg din centura magică, am făcut semne largi cu mâinile, aproape am riscat să fiu trântit, pentru că taximetristul a frânat numai În ultima secundă, ca și cum ar fi oprit cam fără chef - pe drum avea să-mi spună că și lui, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
transportat pe calea aerului la Anchorage, dar furtuna de iarnă Începuse deja și nici un avion nu se putea ridica de la sol. La Început, l-au ținut pe suedezul răposat chiar lîngă unul din corturi, Înfășurat În plastic, dar vînturile au smuls folia aia de plastic și aproape ca au luat leșul pe sus. După asta, au băgat trupul Într-un sac de dormit, l-au legat bine cu funii de nylon și l-au priponit de gheață. VÎntul a smuls și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
au smuls folia aia de plastic și aproape ca au luat leșul pe sus. După asta, au băgat trupul Într-un sac de dormit, l-au legat bine cu funii de nylon și l-au priponit de gheață. VÎntul a smuls și sacul de dormit, și toate celelalte Învelitori ulterioare, așa că primul om care se ducea dimineață la latrină trebuia să acopere din nou leșul cu barbă roșie. După cîteva săptămîni, nu-au mai avut cu ce să-l Învelească, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
cele mai multe ori stăteau pitiți pe undeva, deoarece relația lor părea să fie sub blestemul unei vremi nefiresc de rea. De fiecare dată cînd voiau să iasă undeva, o ploaie din senin sau un vînt neobișnuit Îi strica ei coafura, Îi smulgea lui pălăria sau le Întorcea umbrela pe dos. Aceste Întîmplări deveniseră atît de obișnuite Încît le numiseră momente WZ, după inițialele lor. După cel de-al cincizecelea moment WZ, gluma deja se răsuflase. Pe vremea aceea, Zelda era profesor asociat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
pe Wakefield. O fetiță cu o claie de păr blond Își suge degetul la un capăt al canapelei, absorbită de desenul animat, În timp ce o bătrînă sforăie la capătul celălalt. Maggie sărută copila, care nu-și desprinde ochii de la ecran, apoi smulge cîinii de pe Wakefield. Prezentările sînt scurte; mătușa Greta Își reia sforăitul. Wakefield vede niște scări care duc la etaj și la mansardă și deși simte, cu o anume siguranță, că nu există nici soț, nici prieten, se pregătește să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
acasă și nu ar mai fi nevoit să accepte vreodată slujbe ca asta. Diavolului i-a plăcut chestia cu bastonul. Bastoanele au făcut parte din garderoba lui din vremuri imemoriale. Primul său baston a fost o cracă pe care a smuls-o după căderea lui Înfierbîntată din Paradis pe coastele unor munți din Tracia. Și-a scrîntit o gleznă În cădere și a șchiopătat sprijinit În ramura aceea Înflorită pînă cînd a dat de o peșteră, prima lui peșteră. A ucis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de lemn pentru sare. Urechea unui gargui din cel mai vechi zgîrie-nori din Wintry City! Wakefield Își spune Întinzîndu-i-o lui Satan. Diavolul rîde. Toate garguiele, spune cu mîndrie, sînt reprezentări ale mele. Ce te face să crezi că o ureche smulsă de pe una din imaginile mele mi-ar fi pe plac? Și ce legătură are cu tine, la urma urmei? Wakefield Încă nu știe ce legătură are urechea de garguie cu el, dar știe că este al dracului de greu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
cu o nimfă descreierată Învîrtindu-se morișcă pe burta lui? Primul punct pe ordinea de zi abordat de consiliul demonic este problema reproducerii pe cale sexuală. Este declarată depășită. Motive: nepricepere, ineficiență, excesul de plăcere neproductivă. Asta Îi pune capac. Diavolul Își smulge ecusonul și călcînd peste copite și cozi, Își croiește drum afară din amfiteatru și pornește ață spre peșterea lui, unde fierbe În suc propriu un timp incomensurabil de lung. În cele din urmă, nu va avea altă opțiune decît să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]