6,537 matches
-
Sunt invitat să particip ca specialist în problemele organizării la simpozionul despre sacrificările bacteriologice în masă. Gård foarte morocănos după-amiază (Se teme de concurență?) Sar peste ultima parte a programului, expunerea danezului Hemming despre răspândirea trichinelozei în Scandinavia. Îmi făcusem socoteala să cumpăr ceva pentru copii, dar magazinele s-au închis deja. Duminică dimineață Mă trezesc bine dispus la ora opt. Se confirmă teoria conform căreia poți să stai până la 2 noaptea și totuși să fii în formă a doua zi
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
tributare, negre, spre deosebire de acele libere, nesupuse, albe. Noii stăpâni ai stepelor jefuiesc și ruinează satele rusești, iau robi pe toți locuitorii lor într-un număr de 50 de mari incursiuni, făcute între anii 1067 și 1210, „fără a pune la socoteală nenumăratele razii mici în intervale”, în timp ce ungurii izbutiseră să înfrângă pe români și pecenegi și să ocupe Transilvania. În 1210, comitele Ioachim din Sibiu avea deja o armată alcătuită din români, secui, sași și pecenegi, cu care pătrunde prin pasul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ale lunii iunie, principii ruși nu izbutiseră să aleagă un comandant suprem și nici să cadă de acord asupra unui plan comun de acțiune, când, în a patra zi, o a doua solie trimisă de Subotai veni să le ceară socoteală de uciderea celei dintâi (la Kiev) și să-i avertizeze de consecințele alianței cu Kipciaki: „Iar voi v-ați încrezut în Kipciaki și ați ucis pe solii noștri și ați pornit asupra noastră; porniți, așadar, noi însă nu v-am
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
anul 1247, Cavalerilor Ioaniți, iar în Barz − citit greșit Beserem-bam pe banul de Severin, sau pe Basarab, bunicul viitorului domn, de peste o sută de ani, al Țării Românești, Ivanco Basarab. Dar, aceste afirmații nu sunt argumentate cu nimic. Dacă ținem socoteală de informația lui Rașid-ed-Din și o admitem ca bună, Orda și Baidar, înaintând spre Nord-Vest cu aripa dreaptă, nu puteau pătrunde decât în Lituania, iar Barz nu poate fi decât unul din ducii acestei țări, denumite Ilavut, cum bine a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nu era de fapt român, ci un pârlit de alogen. Vezi bine, un român nu ar fi putut comite împotriva românilor ceea ce a comis Nea Ceașcă. Dacă am lua în serios o asemenea școală de gândire dar am ține și socoteala tuturor ticăloșiilor care au pus bazele „României profunde” de astăzi, am ajunge la concluzia că românii nu sunt români, ci o adunătură de alogeni. Unul din spectacolele halucinante ale zilei este înfruntarea dintre vânătorii de oameni folosind lămpi cu halogen
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
încăpățânării Marianei de a nu ceda. Tentativa securiștilor s-a produs pe când era dactilografă la policlinica "Ana Ipătescu". Presiunile au început prin chemări repetate la Miliție, unde era ținută toată noaptea într-un birou și amenințată că are de dat socoteală pentru "fapte grele", care s-ar traduce în "cel puțin șapte ani de închisoare". Au urmat apoi câteva întâlniri pe o bancă din parcul Kiseleff, cu un securist care după aspect și felul de a vorbi părea țigan ungur. Mereu
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
oferă decât un vals, un fior superficial, o sărutare dată pe ascuns. El "se ține pentru sine, este incapabil de devotament, de abnegație". Departe de a fi un sacrificiu pentru ființa iubită, este "satisfacerea egoistă a vanității ori a unor socoteli ascunse"58. El provoacă fiecăruia din cei doi protagoniști "o ușoară amețeală de amor propriu și de asemenea de desfătare fizică"59. El lingușește eul, sinele atât de "vrednic de ură" al ființelor omenești, precum și senzualitatea acestora, plăcerea trupească "pură
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
scrisori sau chiar poeme de dragoste, în versuri sau în proză, și petreceam nopțile de august pe plajă, unde priveam stelele căzătoare, iar o mână îmi căuta sânii..". Cum se întâmpla adesea în acele vremuri, fata nici măcar nu mai ținea socoteala acestor flirturi acestor săruturi și mângâieri schimbate pe la vreo petrecere-surpriză sau pe bancheta din spate a mașinii. După cum mărturisește astăzi, pentru ea era doar "o distracție trecătoare", un "exercițiu de seducție", un "palid reflex al iubirii"108. Și totuși, acest
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de mareșalul Pétain i se adaugă o interdicție națională: nu se flirtează cu inamicul. Or soldații Reich-ului, chiar dacă stârnesc repulsie, au adesea o ținută falnică, fiind înalți de statură, cu ochii albaștri și părul blond. Fără a mai pune la socoteală faptul că la ei trebuie să te duci pentru a obține fie un permis de trecere, fie o informație despre un prizonier, fie o autorizație pentru redeschiderea vreunei prăvălii ori întreprinderi. Cine se arăta conciliant cu ei putea beneficia de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pentru a putea să le împodobească asemenea unor regine sau să le arate chipul lui Făt-Frumos. Însă le dă binecuvântarea sa pentru a-și încerca norocul, le încurajează în taină. De ce o face? Fără îndoială, pentru că are ea însăși niște socoteli neîncheiate cu viața. Ca atâtea alte femei din perioada aceea, această muziciană fusese educată după moda veche. Pe când era tânără, simțise că se sufocă în familia sa de țărani și institutori de provincie. Căsătoria sa fusese un eșec. "Trista soție
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să-și mai și descarce punga, la tejghea ua celui care l-a creditat. Acasă când ajungea, alt necaz. Începeau certurile cu soția care îi știa salariul și vedea că i se aduce mai puțin, față de cum își făcuse ea socotelile ca să acopere nevoile casei. De unde să se hrănească cei 6-12 copii, plus soțul care trebuia alimentat, asigurat cu cele necesare când pleca de acasă, în șut ? Cu toate că minerul era călit în greutăți și părea că nimic nu-l afectează, până la
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cazul cuiva care i-ar fi cerut evidențele, bilanțurile: „Deăi scrisă, astăzi, clipa cea divină La „Roata Lumii”să mă dau în lanțuri, Tovarășul Butușină Ar zice: „Timpu-i de întocmit bilanțuri!” Să leăntocmim Dar vezi, puțin îmi pasă De țâfne, socoteli, dobânzi, arvună! Tot poezia viețiiăi mai frumoasă Ia să vedem balanțele cum sună!” — Este exploatare burghezoămoșierească, ziceau unii. Zicea și mama. Că ea, în adâncul ei, vorbindu-mi despre realitățile satului, se gândea la mine, la viitorul meu, la faptul
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mine cu un uriaș semn de întrebare în priviri: Care apă? Aceea albastră: rîul sau lacul acela frumos. Vizibilitatea trebuie să fie de vreo 40-50 km, deci, cam într-o oră, ar trebui să fim acolo..., repet cu voce tare socoteala pe care mi-o făcusem în gînd cu cîteva clipe mai înainte. Nu e nici o apă, zice Ganjur și-i spune ceva în mongolă lui Sandan, care-și boțește fața într-un rîs tăcut, în timp ce-și aprinde a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
dus-întors în România, sau cîteva sejururi în Turcia, ca să nu mai amintesc de ofertele Casei de Pensii sau ale Primăriei, care îi plimbă pe pensionari pînă la capătul lumii, pe te miri ce și mai nimic. Recunosc că este o socoteală un pic sordidă, dar în afară de persoanele foarte bogate nu asta facem toată viața? Alegeri cît mai avantajoase, mai lesne de împlinit? Mulțam Domnului pentru ele! Franța este o țară minunată, plină de bogății naturale sau făcute de mîna omului. După
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
seară!”..., la care Ghinea mormăia ceva, si toti, afară de el și Dobrescu, se năpusteau spre noi și Începea numărătoarea; rareori numărul ieșea după primul inventar; de obicei eram ținuți și până la două ore, indiferent de vreme (ploaie, viscol etc.), atunci când socotelile caraliilor se Încăpățânau să nu iasă, mai ales atunci când efectivul lagărului crescuse la 4000, apoi la 6000 și, În sfârșit, la 8000 de oameni În 1952. În câteva zile am făcut cunoștință mai În detaliu cu lagărul, cu activitățile de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de copil iaste, aceeași și dacă se face mare, de iaste învățat din copilărie într-o învățătură cinstită”. Un nou manual didactic, un abecedar impozant a apărut la București în anul 1783, care cuprindea, în afară de litere, silabe, cuvinte, și ,,tabla socotelilor”. Doi ani mai târziu apărea la Iași Alfavita cea sufletească. Răspândirea învățământului în limba română impunea alcătuirea și tipărirea de gramatici românești. Dintre acestea, un loc important îl ocupă gramatica lui Ienăchiță Văcărescu, intitulată Observații sau băgări de seamă asupra
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de la comportamentul onest și de bun simț al românilor autohtoni. El a criticat pe ,,domnișorii cei tineri” care, instruiți în străinătate, manifestă un dispreț față de semenii lor localnici, importând obiceiuri urâte, ,,mode de îmbrăcăminte, umblete strâmbe, vorbitură multă și fără socoteală”, considerând asemenea ,,slăbiri preluate de la străini mult mai de preț ,,decât modestia sau smerenia cea țărănească”. Un principiu pedagogic care se impunea tot mai mult în sistemul de educație al începutului de secol XIX, și pe care și l-a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
înspăimânte : Când izvorăște din oracol/ vreo știre bună pentru oameni ?/ Vestind nenorociri, profeții, ași ai vorbirii înfoiate,/ împrăștie în lume frica. Corul o acuză pe Casandra că e în delir (aiurezi, smintită de un zeu) pentru ca apoi să-i ceară socoteală cu privire la sursa ei de inspirație : Cine-ți dezvăluie aceste/ nenorociri copleșitoare,/ venite de la zei grămadă,/ și te stârnește să ne cânți/ oracole ce înfioară ? Oamenii obișnuiți nu sunt în stare să descifreze corect cuvintele inspirate de o putere supranaturală : Un
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
3). Când află din scrisoarea sosită cu întârziere, misiva prin care Agamemnon încerca să o întoarcă din cale, că nunta s-ar fi amânat, tânăra nu se arată deloc surprinsă și înțelege că orice încercare de a-i cere regelui socoteală e sortită eșecului : Totul e zadarnic (I 3). După cum observă și tatăl ei, Ifigenia pricepe, chiar dacă nu în chip conștient, că va muri, că nunta despre care i s-a tot vorbit e o simplă amăgire : Iphigenia ghicește că nunta
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
I 3). Eroul se știe nevinovat și aruncă întreaga răspundere asupra zeilor capricioși și răi care l-au obligat să comită crime doar pentru a se amuza : Cine alții, dacă nu zeii, m-au adus aici ? [...] vor să petreacă pe socoteala mea (I 1). Ideea implicării divine era prezentă de fapt și la Sofocle. După cum subliniază protagonistul din Oedip la Colonos, vina pentru comiterea paricidului și a incestului aparține zeilor nemiloși și înverșunați împotriva Labdacizilor, iar nu omului supus voinței divine
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ofrandă, oricine ar fi cel ucis, Antigona hulește divinitățile care îi iau în râs pe oameni : Zei blestemați ! Cu adevărat, potrivirile voastre nu sunt decât batjocuri. Într-adevăr, ceea ce voi hotărâți nu hotărâți decât din dorința de a petrece pe socoteala muritorilor. Unde e dreptatea voastră ? (II 4). Cursa pare desăvârșită, însă este dejucată de iscusința omenească : din momentul în care descoperă de unde vine Eumet, Oedip își dă seama că, dacă fiecare va merge pe urmele celuilalt, vor ajunge amândoi la
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de acesta (Vouă, cetățeni ce mă dați morții, vă spun în numele lui Zeus : o pedeapsă cu mult mai grea decât aceea că mă ucideți vă așteaptă curând după moartea mea. Prin această hotărâre credeți că veți putea scăpa să dați socoteală de viața voastră necinstită. Iar cei ce vă vor chema la răspundere sunt mulți și vor fi față de voi cu atât mai neîndurători, cu cât sunt mai tineri - p. 194-195). Chestionată apoi cu privire la declarațiile lui Platon, femeia spune că el
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Puțin nebun am fost întotdeauna. Însă cu rost. De fapt, vă este frică pentru voi sau pentru mine ? [...] Primejdia mi-a făcut totdeauna foame (VI, p. 88). În final, Sextus reapare la execuția publică a conjuraților spre a-și încheia socotelile personale și își înfige pumnalul în pieptul lui Brutus. Ultimele cuvinte ale maleficului și temerarului personaj reprezintă o ultimă sfidare adresată lumii înainte de a fi la rândul lui ucis : Collatinus, să știi că Lucreției i-a plăcut (VII, p. 96
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
peste țară, pururi treaz, când lumea doarme). Atena lui Ștefan Zicher este un stat totalitar în care autoritățile dețin controlul absolut asupra cetățenilor (Noi știm totul. Noi trebuie să știm totul - I, p. 61, 70). Aristofan este chemat să dea socoteală pentru ironiile din piesele sale la adresa lui Cleon întrucât cel care-l desconsideră pe mai marele nostru prejudiciază Atena (I, p. 61). Toți sunt încredințați că cine îndrăznește să-și spună părerea poate liniștit să-și pună singur capul pe butuci
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Nicolae Ionel dezvoltă ideea și insistă asupra orgoliului regelui care ajunge să se creadă invincibil, aidoma zeilor. Mai devreme sau mai târziu, toate celelalte personaje îi reproșează lui Oedip trufia și insolența față de cei de sus. Când cumnatul lui cere socoteală cerului pentru nenorocirile cetății, Creon caută să-l domolească amintindu-i nimicnicia condiției de muritor. El îi atrage atenția că riscă o pedeapsă cumplită pentru nesocotirea locului menit oamenilor în univers (Ai doar răgazul/ cât între-orgoliul sfidător al vorbei/ și-
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]