7,322 matches
-
un demn urmaș al celor ce-au făurit istoria frământată a României în decursul veacurilor. Ca Mircea cel Bătrân, cum spune poetul, a apărat «și nevoile și neamul», ca Mihai Viteazul, a realizat Unitatea poporului, a națiunii, sub un singur steag; ca Bălcescu, are o singură iubită: România! Pornit din popor, se află astăzi în fruntea țării. Istoria a făcut dreptate.“ (Convorbiri literare, ianuarie 1978) CAZAN Gheorghe Al., prof. univ. la Facultatea de Filozofie din București „Contribuția partidului nostru la dezvoltarea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în fiecare spic, Ca un stindard în zare, slăvind-o mă ridic, Cântând republica în fluieraș de os. Lumina țării toată a înflorit în mine, De când mă strigi pe nume, oblu, românește Și sunt ca steaua comunistă ce-nflorește Pe steagul patriei, prin timpul care vine. Sunt lan și soare și chiar pâine sunt Cu aurul dospit în fiecare spic; Când te slăvesc în versuri, eu simt cum mă ridic, Eroii tăi, republică, să-i cânt.“ („Sărbătoarea Republicii“, Astra, Nr. IV
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cuprinse în Tezele pentru Congresul al XIV-lea al partidului.“ („Un lung orizont de cunoștințe cultural-științifice“, Scînteia, 9 august 1989) GRIGORAȘ Dumitru, poet „Că dragostea de Țară ni-i emblema Și apă vie ni-i al ei cuvânt. Și un steag pe care August o să-l poarte În anii care-mbelșugați ne vin Istoric timp, plenar în demnitate Emblema unui comunist destin.“ („În August“, Convorbiri literare, august 1987) GRIGORIU Florin „Și toți în mâini purtându-ne steagul tricolor, cel liber, cel
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ei cuvânt. Și un steag pe care August o să-l poarte În anii care-mbelșugați ne vin Istoric timp, plenar în demnitate Emblema unui comunist destin.“ („În August“, Convorbiri literare, august 1987) GRIGORIU Florin „Și toți în mâini purtându-ne steagul tricolor, cel liber, cel pașnic. Frumos rostim acest nume-flacără, nume-simbol, nume metaforă: NICOLAE CEAUȘESCU.“ („Ideal împlinit“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 25 iulie 1987) GRUNEA Vasile „Ci ne fu dat, ne este nouă dat s-avem o frunte și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
degete sânii materiei », va deveni la poeții de după Eliberare un erou comunist, gândit nu ca un constructor al unei lumi noi în general, ci constructorul unei lumi socialiste.“ (Săptămîna, 29 aprilie 1977) MARAMUREȘEANU Ion Tomoiagă „RIDICAȚI DRAPELUL MUNCII, Că e steagul legendar Al partidului și al țării Din hotar până-n hotar.“ („Drapelul muncii“, în De la străbuni la strănepoți, Editura Eminescu, 1978) MARCU Emil „E comunistă era, viteaz cârmaci de țară, spre care porți prin faptă partidul și poporul. Ești țării primăvară
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
exemplară România să se-nalțe mândră-n comunista stea.“ („Cântec pentru Fiica țării“, Cronica, 10 ianuarie 1986) „Anul care-ncepe este-n sărbătoare Pentru Fiica țării ce-i exemplu drag, Pentru vremea nouă, era viitoare, Luptătoare dârză sub al țării steag. Minte înțeleaptă, mamă bună-n pace Grâul țării este liber de-nflorire, Comunist de frunte-n toate câte face: Patria o are pururea-n privire.“ („Cântec de lumină“, Convorbiri literare, ianuarie 1988) MARCU Gheorghe, prof. univ. „Pornind de la adevărul subliniat
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de beznă și închisoare un ocean de brațe unite, într-un îndemn: partidul. Recoltă fără precedent.“ („Partidul“, Astra, octombrie 1971) „O, Fiu al Patriei precum Ștefan și Mircea Și Mihai Viteazul și Horia și Iancu și Bălcescu Tu ai ridicat steagul încă o dată pe cerul Europei.“ (Luceafărul, 28 ianuarie 1978) NISTOR Virgil, dramaturg și poet „Din recile hrube iviți comuniști, ei falca voinței, putere și faptă și gând luminos spre mai bine. Din stepa rusească risipite în vânturi fasciste armii cuiburi
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
înarmărilor, prin participarea ei activă în organismele internaționale și prin măsurile luate pe plan intern.“ (Tribuna, 4 ianuarie 1979) REU Traian, scriitor „Caratele din sânge dau lumina Acestui timp de rodnicii plenar Eroica baladă-a vârstei Voastre E împlinire sub steag proletar Și piscuri carpatine azi salută Partidul comunistelor zidiri Pe care le-ați visat de când vi-e visul.“ („Efigie comunistă“, Luceafărul, 6 ianuarie 1979) ROMAN Ileana „El are în cuvânt pământ Străromânesc cu râuri reci Din Burebista izvorând Râurile țării
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
-ați dârză n comunista stea Și azi, lângă Bărbatul demn al țării, Vegheați cu munca rod bogat să dea.“ („Cu inima și gândul“, Contemporanul, 6 ianuarie 1984) SELEJEAN Radu, poet „Și am scrâșnit Și am luptat Și-am izbăvit, Sub steagul tău, Partid, conduși de tine.“ („Cântec“, în Cântece și Descântece de piatră, Editura Cartea Românească, 1972) „Gorunul lui Horia. Gorunul lui Avram Iancu. Gorunul lui Nicolae Ceaușescu. Trei simboluri vii ale viețuirii noastre pe aceste meleaguri carpatine, cel mai tânăr
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
trecu maiestuos și înalt Carpații, Învălui ape și gânduri, lăsându-și temelia pe miriștea vie, în loc binecuvântat, sacru nouă: Alba-Iulia! Născut în anul Unirii, revoluționar român, comunist român, de-o vârstă cu țara unită, Nicolae Ceaușescu duce în sine un steag din arcul acela ivit din fântână de suflet peste câmp, peste patrie, peste națiunea română.“ („Destin de țară“, Tribuna, 8 decembrie 1983) „În 1987, la 22 de ani de la istoricul Congres al IX-lea, în anul Conferinței Naționale a partidului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
secretarului său general, tribun al omeniei și păcii, tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ („Columnă în August“, Tribuna, 27 august 1987) „Nicolae Ceaușescu, erou între eroi Pe locul stângei cresc în luptă Elena Ceaușescu, amândoi comuniști, Pereche de luptători, sub roșul pal, Sub steagul tricolor.“ („Balada Revoluționarilor“, Radio București, 2 ianuarie 1988) „Ne-am recâștigat istoria, trecutul, marile adevăruri ale acestui popor, fără care, cum releva expresiv secretarul general al partidului, ne-am simți asemenea unor copii care nu își cunosc părinții. E o
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
între ei aflându-se și un milițian străin de sat, știau că dacă acești oameni vor fi convinși să semneze cererea de intrare în colectiv, pe urmă restul satului n-o să mai facă rezistență. Atunci în 25 ianuarie au plecat steagul acei săteni care aveau copii cu munci de răspunderi pe la orașe, la București, la Brașov, la Sibiu, la Făgăraș sau la Orașul Victoria. După ce au fost șantajați cu eliminarea din viața social-civilă a copiilor lor de la orașe, Emilian Grovu, Gheorghe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
începuturile noastre literare: „Este plăcut și deconectant pentru noi, ajunși la vârsta bilanțului, să ne amintim lucruri care ne-au însoțit anii tinereții când, abia ieșiți din adolescență, ne avântam pe pieptișul abrupt, dar atrăgător, al publicisticii, la ziarul bârlădean Steagul roșu. El, junele din Priponeștii Tutovei care încă nu-și pusese pirostriile, descifra alfabetul ziaristicii și hălăduia pe coclaurile fostei regiuni Bârlad în căutarea de date și fapte pentru știri și reportaje. Eu, dascăl începător, cu responsabilitatea conducerii unei școli
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de numele său, tragedia sufletească în care biruit datoria în cea mai frumoasă și mai înaltă expresiune a ei. I s-ar mai fi putut spune "Ferdinand cel viteaz", cum se spune de obicei suveranilor care au dus oștile și steagul țării lor pe drumul gloriei. I s-ar mai fi putut spune încă "Ferdinand cel drept" pentru actul de imensă dreptate, în curs de îndeplinire, față de cei care luptă apărând un pământ, din binefacerile căruia până acum, nu s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de expoziție unde aveam eu vernisajul. Și totuși aveam în suflet o presimțire că se va întâmpla ceva... Eram peste câteva zile la ultimul etaj de la magazinul Unirea și mă uitam afară, se vedea de acolo Casa Poporului, cu un steag uriaș deasupra pe un catarg, care era fluturat de vântul rece de decembrie. La un moment dat, am văzut că steagul coboară, era dat jos de niște persoane, nu știu cu ce scop. Am avut în sufletul meu o tresărire
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
zile la ultimul etaj de la magazinul Unirea și mă uitam afară, se vedea de acolo Casa Poporului, cu un steag uriaș deasupra pe un catarg, care era fluturat de vântul rece de decembrie. La un moment dat, am văzut că steagul coboară, era dat jos de niște persoane, nu știu cu ce scop. Am avut în sufletul meu o tresărire, oare se întâmplă ceva....? Sigur că știam de Germania, știam ce se întâmplase acolo cu zidul Berlinului, mai știam și ce
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
un asteroid care să devieze Terra de pe orbită, ci o ninsoare ceva mai consistentă), intră cu toții în frenezia pe care leo dă dezastrul. Transmisiuni alarmiste dintre troiene, disecarea ca zurilor tuturor mașinilor înzăpezite, enumerarea de mai multe ori - ca la steagurile lui Pristanda - a drumurilor blocate și, bineînțeles, găsirea gravidei necesare, în drum spre maternitate. Întrebarea care e pusă obsesiv este de ce stau autoritățile cu mâinile în sân și nu opresc ninsoarea. Drumurile trebuie să fie „la negru“, sărmanii care se
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Tot înainte!. Întro vreme, mă uitam la ea pentru că eram îndrăgostit de fata blondă și cu codițe care prezenta. (Să fi fost Cristina Țopescu? - ea cred că era.) Înghițeam toate tâmpeniile cu pionieri care plan tau copaci, făceau careuri, ridicau steaguri și salutau cu cra vatan vânt, doar ca so văd pe prezentatoare, în scurtele mo men te în care introducea materialele filmate. Mai târziu, fata a încetat să apară și astfel am fost scutit de porția matinală de cravate roșii
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
la Roma În Settecento.) Nu voi crede niciodată, exclama el, că sufletul zeilor locuiește În plante. Dar raporturile noastre cu natura n-au nevoie de zei, ci de un Împărat. Iar acest Împărat este omul. Nu vreau să Înalț aici steagul lui Rousseau, al reîntoarcerii la natură, ci să-mi strig pur și simplu bucuria de a redescoperi această dragoste În mine. Ulise Versul celebru al lui Du Bellay „Hereux qui, comme Ulysse, a fait un beau voyage” nu exprimă decît
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
constituie tot atâtea chei de înțelegere a pericopelor evanghelice propuse spre meditare, pe de o parte, și a propriei situații în lumina lor, pe de altă parte: este vorba despre contemplația „Chemării Regelui” (nr. 91-99) și aceea a celor „Două Steaguri” (nr. 136-148) și, respectiv, despre meditarea celor „trei perechi de oameni” (nr. 149-157) și a celor „trei feluri de umilință” (nr. 164-168). În Săptămâna a doua sunt contemplate scenele Întrupării și ale Nașterii Fiului lui Dumnezeu, ale vieții Sale ascunse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
a dușmanului firii omenești; și cum trebuie să ne dispunem pentru a ajunge la desăvârșire în oricare stare sau fel de viață pe care Dumnezeu, Domnul nostru, ne-ar da-o să o alegem. 136. ZIUA A PATRA. MEDITAȚIA CELOR DOUĂ STEAGURI, UNUL AL LUI CRISTOS, CEL MAI MARE CĂPITAN ȘI DOMNUL NOSTRU, CELĂLALT, AL LUI LUCIFER, DUȘMANUL DE MOARTE AL FIRII NOASTRE OMENEȘTI. Rugăciune. Rugăciunea pregătitoare obișnuită. 137. Prima introducere este istorisirea, care aici va fi cum Cristos îi cheamă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
MAI MARE CĂPITAN ȘI DOMNUL NOSTRU, CELĂLALT, AL LUI LUCIFER, DUȘMANUL DE MOARTE AL FIRII NOASTRE OMENEȘTI. Rugăciune. Rugăciunea pregătitoare obișnuită. 137. Prima introducere este istorisirea, care aici va fi cum Cristos îi cheamă și îi vrea pe toți sub steagul Său; și, din contră, cum Lucifer îi cheamă pe toți sub al său. 138. A doua introducere. Compunerea vizuală a locului; aici va fi să văd o tabără șmilitarăț care se întinde în întreagaregiune a Ierusalimului, unde cel mai mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
treia, umilința opusă trufiei; și, de la aceste trei trepte, să fie conduși către toate celelalte virtuți. 147. Dialog. Se va purta un dialog cu Stăpâna noastră, ca să-mi dobândească de la Fiul și Domnul său harul de a fi primit sub steagul Lui, în primul rând în cea mai mare sărăcie spirituală, iar dacă Maiestatea Sa dumnezeiască ar fi astfel slujită și ar binevoi să mă aleagă și să mă primească, și în sărăcie materială; în al doilea rând, șsă mă întăreascăț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
a putea sluji mai bine lui Dumnezeu, Domnul nostru, să o miște să ia sau să lase ceva1. 156. Trei dialoguri. Se vor purta aceleași trei dialoguri care s-au purtat în contemplația de mai înainte, cea a celor două steaguri. 157. Notă. Trebuie ținut seama că, atunci când simțim înclinație sau repulsie față de sărăcia materială, când nu suntem indiferenți față de bogăție sau sărăcie, este de mare folos, pentru a stinge o astfel de înclinație neorânduită, să cerem în dialoguri (chiar dacă ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
m (11 m statuia și 6 m soclul). „Am conceput personajul central ca pe o victorie și, în același timp, ca pe o eroină a noastră, ca pe o femeie care întruchipează țara și care poartă mai departe, spre secole, steagul izbânzilor noastre... prin eșarfă am încercat să fac o trimitere la conturul țării, fără a fi o hartă, ci mai mult o sugestie“ afirma Gabriela ManoleAdoc. În 1981 sculptorița a primit Premiul „Ion Andreescu“ al Academiei Române pentru această lucrare. O
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]