8,296 matches
-
că În curînd o să ardă iar Sodoma, o arsese Tatăl, degeaba, s-a făcut la loc, s-a lățit cît tot pămîntul, zice mereu Antonia, o pacoste, bătrîna - cînd o apucă -, pentru că poate să declanșeze cine știe ce serie mizerabilă de nenorociri, strică un echilibru, fie el și instabil, dar totuși un echilibru, acrobație pe sîrma existențială, tot pică fiecare pînă la urmă, ce rost mai are focul Judecății de pe urmă. Doar dacă oamenii ar fi fost nemuritori ar fi fost cu adevărat
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
știa nebuni mereu cu zîmbetul pe buze, Într-un nesfîrșit extaz, de ce erau socotiți nefericiți de către cei, așa-ziși, cu mintea Întreagă? Avea, deseori, impresia că Își Întinde singur o cursă și că Își este inferior sieși, un alt Thomas strica totul, judecînd anapoda, ce-i trebuiau copii care nu-i erau copii, nu Îi era bine acum? Nu se regăsea. GÎndul se Întorcea tot mai des spre fii neștiuți, spre fiice nevăzute; uita complet de ei la aproape două sute de
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
armate de ucenici vrăjitori vroiau să deslușească particula lui Dumnezeu! Începutul lumii. Big-Bang-ul! Antonia aflase asta și chiar se bucura: Or să se Întoarcă toate Împotriva voastră! Voi o să aprindeți lumea! Chiar a fost sigură că Însuși Dumnezeu le a stricat petrecerea, oprindu-le brusc instalația diavolească! Focul trebuie să vină din cer! Nu din adînc! Sodoma așa a ars! Îl asigura, convinsă, pe Thomas. Acesta nu o contrazicea: Pămîntul tot avea să sfîrșească odată! Dar asta peste milioane de ani
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
viitorul acesteia, despre climă, despre Amsterdam. Helga, binevoitoare, elegantă, frumoasă - Îi plăcuse lui Thomas de cum o văzuse -, s-a oferit să Îi arate acestuia, dupăamiază, orașul. Maricrisa mergea În vizită la părinți, Într-o suburbie; Helga nu era primită, Îi stricase Mariei viața, era convins tatăl acesteia; nici mama ei nu era de altă părere, dar, uneori, În oraș, Își Întîlnea, la o cafea, nora. Ann avea cursuri intensive de limba engleză În ziua aceea, apoi mergea la cinema. Thomas i-
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
niște margini, dar lumea se schimbase, probabil Își dăduse și el seama, n-o fi fost un tont. Grijile nu și-au avut rostul; Thomas, deși a avut o anume reținere sau poate doar a mimat, pentru a nu părea stricat de tot, s-a lăsat sedus, da, nu rezistase ademenelii, uitînd că motivul vizitei sale era cu totul altul; Thomas, de fapt, gîndise În mai multe rînduri - privindu-le pe cele două femei și, mai ales, știind cum conviețuiesc - cum
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
motiv să plece așa, și-ar fi zis surprinse acestea; bărbatul se comportase normal pînă atunci, adică pe măsura locului. O cas ă blestemată, ar fi zis Rusoaica, dacă ar fi știut de cele petrecute. Pulbere fă-o, Doamne, cu stricați cu tot! Cu Thomas primul, nu l-ar fi iertat. Sub aproape fiecare acoperiș, oamenii se Împreunau căutînd plăcerea, nu trebuia, pentru asta, distrus orașul, țara, lumea. Multe nu-i conveneau bunicii. Programele TV, de la zi la zi tot mai
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
rămas. Thomas putea să o ia razna o zi-două, chiar trei, atunci cînd Ingrid avea curse speciale spre Japonia sau Argentina; una spre Lună, dacă ar fi fost, i-ar fi lăsat timp suficient pentru a se dezmetici de tot, stricînd culcușul pe care, neabătută, Ingrid se tot străduia să Îl Încropească. Dar, În răstimpul cîtorva zile de respiro, Thomas nu lua nici o hotărîre, lăsa totul În seama timpu lui, simțea că acesta lucrează pentru el. Poate se Înșela, pentru că nu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
a Întors capul pentru a-l mai zări o dată. Pentru că s-ar fi putut ca Juan să facă la fel, și atunci Thomas nu ar fi fost sigur că nu ar fi alergat spre el, Îmbrățișîndu-l: SÎnt tatăl tău! și stricînd astfel totul. Liniștit cum nu mai fusese de mult, a intrat iar la Vinales și a cerut un whisky dublu. Thomas iarăși nu a putut să adoarmă. Din nou a ieșit pe stradă, era aproape ora două; cerul era numai
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
au ieșit pe mal, au crescut și, după ce au Învățat să vorbească, s-au prefăcut În oameni, știau și copiii. Dar undeva scria că omul era făcut de Dumnezeu, Antonia era sigură, fără să fi citit atîta: prea multă carte strică, cine spusese cîndva asta nu fusese chiar prost. Dar nici prea deștept, de vreme ce Thomas, cel de douăzeci de ani, pentru a-și mai trage sufletul și liniști mintea, după tot felul de zburdălnicii, ajungea iarăși În bibliotecă. CÎteva zile, o
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
soră-doctor. Nepotul nu era de soi bun, au zis și alții, la vremea aceea, dar nici de soi prea rău, consideraseră totuși unii. Apucăturile acestuia deveniseră nepotrivite, s-ar fi putut mai degrabă spune. Antonia era convinsă că Jesper Îl stricase pe Thomas, părinții lui Jesper erau siguri că, de fapt, Thomas le făcuse fiul să o ia razna de tot. Nepotul Își iubea bunica, o adora oarecum bolnăvicios, o socotea cea mai importantă ființă de pe pămînt, dar la vîrsta lui
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
pentru Antonia era un semn că știa să prețuiască dăruirea, nu era un profitor; se simțea În stare, pentru bunica lui, să facă orice; chiar se schimbase În bine, după multă vreme, e drept. Dacă nu cumva și el o stricase nițel pe bunică, urcînd-o prea des pe motocicletă și coborînd-o, uneori, prin cine știe ce bar de noapte, pivniță sau pușcărie cîndva, cocoțînd-o acolo, alături, pe un scaun Înalt, să vadă și ea că viața de noapte nu era chiar ușoară. Cu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
cînd avea prilejul! Și cha-cha-cha, rumba, Îi plăceau ritmurile latino. De ziua lui Thomas, chiar cu sărbătoritul! Chiar ea Îl Învățase; acesta nu știa nici vals! Ce vremuri fuseseră cîndva! El, mai tîrziu, se revanșase, arătîndu-i Rusoaicei cum poate fi stricat un om bătrîn, nu doar tinerimea: o Învățase rock! Antonia dansa și cazaciocul, ca un bărbat, dar, exagerînd puțin, cazaciocul putea fi socotit, comparativ, un dans de caracter; rock-ul și vărul lui twist-ul erau pentru nebuni, schimbaseră fața
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
li se dăduse cu țîrÎita. Unele chestii, acum, le rămîneau În gît. Dar nu se lăsau. Mulți tineri era tatuați mai ceva decît corsarii, plini de inele În sprîncene, nas, buze, buric, cu urechile numai sîrme, dădeau buzna peste tot, stricau reguli. Unii dintre ei - nu furaseră destul Înainte - spărgeau acum apartamente, case de schimb, bancomate, goleau cutia milei din fața bisericilor, jefuiau și altarul cînd era posibil, loveau pe internet, nu scăpa nimic. Nu toți făceau prăpăd, Însă pentru Thomas era
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
direct În iad pe dezmățații din oștirea sa, ar fi putut; nu era el trimisul lui Dumnezeu printre muritori? Dar se vedea bine că Antonia nu era Casandra, Într-o Troie bîntuită de armate de Elene aproape despuiate vara; ele stricaseră mai toate rînduielile, momindu i pe proștii de bărbați, parcă nu-l vedea ea pe Thomas? Doamne, ce Îngeraș fusese acesta odată, pe la trei-patru anișori, bun de pictat pe tavanul tuturor bisericilor din lume, ce mai, era chiar cristic; Rusoaica
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
caz, vorbele astea fățarnice, doar ceva nelămurit, pot să scap... Nu. Dimpotrivă, Thomas era tot mai nerăbdător să ajungă - doar cît să-i privească măcar - În preajma fiilor săi; a fiicelor, mai puțin; deloc; episodul Ann fusese de ajuns, trebuia uitat, strica totul. Nimic din ceea ce ar fi putut Întina relația părinte-urmaș nu avea să se mai interpună, asta Își dorea. Dacă ar fi fost multimiliardar, s-ar fi străduit să Îi cunoască pe toți, i-ar fi făcut moștenitorii săi. Ar
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Un basm, nu mai sperie pe nimeni, vine Antonia cu Sodoma ei, te apucă rîsul, e bătrînă, mă omor singur cu gînduri imbecile, asta cu urmașii, ce tîmpenie, să-i văd, să-i cunosc, pentru ce, glasul sîngelui, de unde? Îmi stric viața, ce dacă nu o să-i cunosc, o știu pe Ann, și cum o știu, de ce ar fi ei mai buni, dintr-un tată ca mine, mamele lor au fost niște sfinte? Chiar dacă au fost, am adus răul În trupul
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
aibă nevastă; să le dea liber la Însurătoare Biserica, dacă așa ajunseseră lucrurile! Destui dintre aceștia, În lipsă de copii, se Împreunau Între ei ori cu alți barbați, mireni. Mai Încerca Papa să dreagă nițel lucrurile, dar mai mult le strica, ferindu-i de justiție, lăsîndu-i mai departe soldați ai Domnului, ascunzîndu-le, prin omisiune, numele; În Anglia fuseseră proteste de stradă cînd ajunsese Pontiful acolo; Antonia putea fi socotită Înger, fie și unul al apocalipsului, Îngerul negru, chiar Îi zicea, de la
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
simțea vinovată și aspectul acesta o întărâta foarte mult. „Dar ce s-a întâmplat, cu adevărat? Părea atât de pătruns de problema aceea, că mă cutremur și acum! Ufff! Ce impresie bună mi-a făcut și acum, colac peste pupăză, strică armonia cu nimicuri... Nici acum numi vine să cred că el... Dar de ce oare îl iubesc atât de mult?... Doamne! Ce înseamnă teama și durerea asta? Parcă Tainicele cărări ale iubirii încep să mă sufoc”, șopti ea și se ridică
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
femeia mea, nu este iubita mea... Dar tu? Îmi amintesc eu așa..., cum că tu..., prietenul meu bun, m-ai invitat cândva... chiar la nunta ta. Care este situația? - Ei, na! Asta-i bună, să știi ! O mică aventură nu strică omului, domnule... Te revigorează și este foarte bine. În plus, această colegă-doamnă este tare bine făcută, trebuie să recunoaștem... dar, să trecem la ale noastre. Ce face băiatul? Merge bine? Dar cu sora... cum îți merge? - Ha, ha, ha! Treci
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
și îl ține strâns cu mânuțele pe după gât. Planul nu prevăzuse întâlnirea de pe hol și era oarecum descumpănită. Era sigură că fusese o idee a Marianei. Nu știa ce se întâmplase, ce își vorbiseră. Era derutată și temătoare să nu strice ceva din acest tablou, care părea mai frumos decât a îndrăznit ea să-și imagineze vreodată. „Doamne, Dumnezeule, mare este puterea ta, Doamne! Nu, nu puteai să lași acest copil fără tată și acest tată fără să știe că... Îți
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
reaminti vag. Știa că avusese părul lung, înnodat în panglici, până la vreo trei-patru ani, și că purtase adesea rochie. - Ce caraghios! râse Otilia și se pregătea să facă cu uncreion chimic mustăți ipostazei sale din fotografie. - De ce vrei s-o strici? îi reproșă Felix. E o amintire. - Ah! privi Otilia curios, și tu ești sentimental? Felix tăcu. - Nu știi că onorații noștri părinți aveau intenția să necăsătorească? Ca la chinezi, mi se pare! Cum Felix lăsase capul în jos încurcat, Otilia
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
vizită. N-am chemat pe nimeni. - Ei, frate, preciză Stănică cu aer jignit, domnul doctor nuia nici un ban, l-am adus eu ca pe un prieten, să-l cunoașteți și dumneavoastră, dar ar fi bine să vă examineze puțin, nu strică, e mai cuminte să chemi doctorul când ești sănătos. Nu e așa, Vasiliad, ce zici? În loc să se arate jenat, ca o cântăreață căreia i se cere să cânte la vizite, doctorul răspunse hotărît: - Se-nțelege, se-nțelege! - Ce spui, Vasiliad
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
are să se-ntîmple, nu-ți fie teamă, o mîngîiePascalopol, Costache e sănătos, trăiește mai mult decât noi toți; dar trebuie să fii prudentă. Spionajul e cam rușinos, dar uneori e sănătos. Domnul Felix merge des prin casa cocoanei Aglae, n-ar strica să tragă cu urechea. Trebuie să țină și el la dumneata (am văzut eu că ține, nuanță Pascalopol cu o ironie bonomă), cum țiu și eu, și moș Costache... ca la o ființă gingașă, care merită ocrotirea, ca la o
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
om inofensiv. Ce primejdie pot reprezenta eu, om bătrân, față de tinerețea dumitale? Banii, ah, banii! Când o femeie iubește, ia banii de la cel bătrân și-i dă celui tânăr. Domnule Felix, mi-ai întunecat existența, îți spun drept, mi-ai stricat niște nevinovate tabieturi de celibatar. Am nevoie de domnișoara Otilia, ea e micul meu vițiu sentimental. Dacă nu pot fi un amant, rămân totdeauna un neprețuit prieten și părinte. Pentru voi amândoi. Așa să mă crezi. Zicând acestea, Pascalopol își
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și, dacă se hotăra să facă ceva, mergea în bucătărie îmbrăcată ca în oraș, apuca alimentele cu vârful degetelor, ca pe niște impurități. Frigea la repezeală ce-i trimitea Aglae (conservele, lucrurile mai greu de preparat le lăsa să se strice, le arunca la gunoi), dar apoi, gustând din propria-i mâncare, o mânca de-a binelea. Intra prin bucătăria bătrânilor, se apropia în picioare de masa fraților, ciugulea, de la toți, vorbind și râzând cu gura plină, și apoi, când sosea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]