6,018 matches
-
în jos, luceafăr blând, Alunecând pe-o rază, Pătrunde-n codru și în gând, Norocu-mi luminează!” Surprins plăcut, în loc de salut, îi răspund: Dragule, ai început să reciți poezia „Luceafărul” cam de pe la coadă. Mai precis cu strofa a 95-a. Păi strofa a 13-a o știe tot natul. Bine, bine, dar vreau să-mi spui care strofă e scrisă pe soclul monumentului. Uite colo. E scris mare și citeț. E strofa a 95-a din Luceafărul. Acum te-aș ruga să
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Surprins plăcut, în loc de salut, îi răspund: Dragule, ai început să reciți poezia „Luceafărul” cam de pe la coadă. Mai precis cu strofa a 95-a. Păi strofa a 13-a o știe tot natul. Bine, bine, dar vreau să-mi spui care strofă e scrisă pe soclul monumentului. Uite colo. E scris mare și citeț. E strofa a 95-a din Luceafărul. Acum te-aș ruga să-mi spui ce scrie pe basorelieful inspirat din poezia „Doină”? Unde vezi tu versuri pe acest
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de pe la coadă. Mai precis cu strofa a 95-a. Păi strofa a 13-a o știe tot natul. Bine, bine, dar vreau să-mi spui care strofă e scrisă pe soclul monumentului. Uite colo. E scris mare și citeț. E strofa a 95-a din Luceafărul. Acum te-aș ruga să-mi spui ce scrie pe basorelieful inspirat din poezia „Doină”? Unde vezi tu versuri pe acest relief? Păi vezi că nu vezi? Tare te mai pricepi să întorci vorbele în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
despre Ion Creangă, că fusese poznaș în copilărie și-n tinerețe, dar învățător de prima mână. Știa despre Mihai Eminescu, poetul firav la constituție dar viguros și delicat prin scrisul său, despre Coșbuc din care avea să rețină cu drag strofe multe. Se gândea că acei oameni deveniseră nemuritori. Lumea vorbea mereu despre ei, cărțile lor se găseau în biblioteci, așa că, dacă cineva ignora secvența de timp prezent, n-avea cum bănui că ei nu mai existau fizic. Avea să hotărască
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
fericirii matrimoniale, care nu este infidelitatea, ci insatisfacția sexuală sau plictiseala. Amenințarea îngrozitoare pe care o reprezintă frustrarea sexuală pentru sănătatea și fericirea matrimoniale este bine exprimată de Robert Graves, marele poet occidental care a cântat de dragoste, în următoarea strofă din poezia sa Call It a Good Marriage: Să zicem că era o căsnicie bună - Căci nimeni nu a pus vrodată sub semnul întrebării Căldura ei, masculinitatea lui, Viziunile lor întrepătrunse... Deși puțini ar mai adera La axioma monogamistă Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
fiind unul dintre domeniile cele mai devas tate de trecerea timpului și accidentele transmiterii textului. Din ce a supraviețuit, rareori (cu două excepții, Theognis și Pindar) se găsește cîte o poezie Întreagă; mai adesea avem de-a face cu o strofă sau cu un vers sau cu un cuvînt (citat de un grămătic). Pentru felul În care a operat selectivitatea anticilor, poate fi relevantă o comparație sumară: opera lui Pla ton s-a păstrat În Întregime (sau chiar mai mult decît
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
calitativ la unul cantitativ. Însă chiar și așa, prezența mai multor informații despre efectele minciunii minime sau excesive ne-ar putea ajuta să limităm aria controverselor. Știința socială are însă scopuri modeste. Ca epigraf pentru această carte am folosit prima strofă din poezia lui Robert Browning, "Nobilul Roland a venit la turnul întunecat", cu referință la minciunile rău-voitoare. Titlul poemului este inspirat dintr-o remarcă enigmatică a lui Edgar, care "se preface nebun pentru a înșela și a-și ascunde identitatea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pus întrebări în legătură cu poemul care se sfîrșește oarecum brusc, Browning a spus că nu-i cunoștea semnificația (Pettigrew 1981:1117). În 1974, ziarul New Statesman a lansat un concurs de week-end în care participanților li se cerea să adauge două strofe care să încheie poemul. De aceea, mi se pare potrivit să-mi închei încercarea de a analiza fenomenul minciunii, temă care apare frecvent în poemele lui Browning, prin retipărirea uneia dintre versiunile care au cîștigat concursul. Această variantă poate ilustra
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
foarte diversă. De pe la mijlocul perioadei Heian (aproximativ 1000 e.n.), odată cu apariția poemelor-În-lanț (renga) preocuparea pentru referința sezonală crește. Prin secolul XIII, se stabiliseră reguli foarte stricte pentru scrierea unui poem renga și structura sa formală preciza că aproape jumătate din strofe/legături, depinzînd de locul pe care strofa Îl ocupa În poem, trebuie să includă o referință la un anume anotimp. În acord cu aceste reguli, hokku (strofa de Început) trebuia să includă o referință la anotimpul În care a fost
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
1000 e.n.), odată cu apariția poemelor-În-lanț (renga) preocuparea pentru referința sezonală crește. Prin secolul XIII, se stabiliseră reguli foarte stricte pentru scrierea unui poem renga și structura sa formală preciza că aproape jumătate din strofe/legături, depinzînd de locul pe care strofa Îl ocupa În poem, trebuie să includă o referință la un anume anotimp. În acord cu aceste reguli, hokku (strofa de Început) trebuia să includă o referință la anotimpul În care a fost scrisă acea renga. Este de Înțeles că
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
scrierea unui poem renga și structura sa formală preciza că aproape jumătate din strofe/legături, depinzînd de locul pe care strofa Îl ocupa În poem, trebuie să includă o referință la un anume anotimp. În acord cu aceste reguli, hokku (strofa de Început) trebuia să includă o referință la anotimpul În care a fost scrisă acea renga. Este de Înțeles că, avînd În vedere faptul că asemenea poeme erau scrise cu ocazia unor sărbători și festivaluri desfășurate la curțile princiare sau
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
dar kigo-urile, În particular, sînt forme cristalizate ale imaginației. SÎntem capabili, de pildă, să cutreierăm liberi prin universul conținut Înlăuntrul kigo ului hana (floare, În special de cireș).” Trebuie să includă haiku-ul un kigo? În poemele renku jumătate dintre strofe nu conțin cuvinte cu referință sezonală. Deși sînt Înșiruite după scheme riguroase, jumătate din strofe au precizate alte teme. Strofele de Început, hokku, conțineau Însă această referință. Astfel, din cele o mie de hokku dintr-o culegere a lui Bashō
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
liberi prin universul conținut Înlăuntrul kigo ului hana (floare, În special de cireș).” Trebuie să includă haiku-ul un kigo? În poemele renku jumătate dintre strofe nu conțin cuvinte cu referință sezonală. Deși sînt Înșiruite după scheme riguroase, jumătate din strofe au precizate alte teme. Strofele de Început, hokku, conțineau Însă această referință. Astfel, din cele o mie de hokku dintr-o culegere a lui Bashō, doar zece nu aveau kigo. Shiki, cel care a lansat haiku-ul ca un urmaș
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
kigo ului hana (floare, În special de cireș).” Trebuie să includă haiku-ul un kigo? În poemele renku jumătate dintre strofe nu conțin cuvinte cu referință sezonală. Deși sînt Înșiruite după scheme riguroase, jumătate din strofe au precizate alte teme. Strofele de Început, hokku, conțineau Însă această referință. Astfel, din cele o mie de hokku dintr-o culegere a lui Bashō, doar zece nu aveau kigo. Shiki, cel care a lansat haiku-ul ca un urmaș al strofelor de Început, hokku
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
precizate alte teme. Strofele de Început, hokku, conțineau Însă această referință. Astfel, din cele o mie de hokku dintr-o culegere a lui Bashō, doar zece nu aveau kigo. Shiki, cel care a lansat haiku-ul ca un urmaș al strofelor de Început, hokku, a păstrat regula referinței sezonale și, din cele cîteva mii de haiku-uri scrise de el, doar cîteva sute n-au kigo. La Începutul secolului XX, o serie de poeți japonezi precum Kawahigashi Hekigoto, Ogiwara Seisensui, Noguchi
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
superlativă, oglinda esenței noastre de ființe iubitoare: Înaintarăm pînă-n zăpezi, prin amară vreme, și Încă nu știm că iubim. Dar apa, dar apa În care de sus de pe pod ne-oglindim, o știe de astă-vară. (Atoștiutoarele) Este În această ultimă strofă un tulburător apel la imaginea grăitoare văzută În apă care ne comunică miraculos și instantaneu, aproape ca Într-un haiku, misterul propriei noastre vieți. Într un anume fel, Blaga resimte că, urmîndu-și, În manieră individualist-occidentală, destinul de individualitate creatoare, trădează
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și poate, și o sublimă răzbunare a soartei, poetul Încearcă să-și ia revanșa prin procură asupra imaginii ființei adorate “răsfrîntă-n iezerul de munte” și spartă brusc de zborul razant al unei rîndunele. Intenția compensatoare este limpede exprimată În ultima strofă: “Dacă eu nu, atuncea cel puțin această apă să te frîngă, această undă să te sfarme, să te stîngă, să te stîngă.” Cele de mai sus pot reprezenta cadrul necesar pentru a Înțelege mai bine gustul pentru schiță pe care
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
această apă să te frîngă, această undă să te sfarme, să te stîngă, să te stîngă.” Cele de mai sus pot reprezenta cadrul necesar pentru a Înțelege mai bine gustul pentru schiță pe care poetul Îl mărturisește deja din prima strofă: “Îmi place să te văd În cuvenitul cadru. Sub, ruginii și roșii, frunzele de viță: În asfințit, cînd lucrurile toate se desăvîrșesc, făcînd un pas, și Încă unul, Înapoi spre schiță.” În rama asfințitului și-a toamnei, poetul resimte și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
sugereze. Alăturările sînt, În această perspectivă, doar aparent Întîmplătoare și nevinovate, diferențele fiind mai degrabă Încercări la care e supusă perspicacitatea cititorului, provocată să realizeze singură Înlănțuirea verigilor și unitatea prezumată a sensului. Dacă pentru cititorul de factură occidentală părțile (strofele, versetele, verigile) poemului rămîn doar niște inele fără fisură, Încuiate și impenetrabile, cititorul nipon versat le simte ca pe niște carabiniere, niște toarte care posedă pe undeva o deschidere virtuală pentru a se Îmbuca cu celelalte zale Într-un Întreg
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
contra, tocmai disjuncția imaginilor. Astfel, kireji, ca un fel de ironie formală, pune accentul pe ruptură, pe cezură. Spiritul poeziei nipone este Însă, În ciuda acestor indicii formale, dedicat profund legăturilor (verigilor). Tocmai de aceea, În compunerea poemului-În-lanț, ceea ce noi numim strofă este botezat legătură. Pauza dintre versete și denumirea lor drept legături ilustrează unitatea antitetică dintre diferență și legătură. Diferență și legătură Poemul-În-lanț progresează prin diferență. Există o continuitate, un sens delicat și firav care Înaintează sinuos prin succesiunea secvențelor. Maeștrii
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de puf de păpădie a celor ce, cu altă expresie, au fost doar carne de tun, si despre efectul real, destul de Îndoielnic, al acestor festivisme pompoase. Ziua Eroilor - salve de tun risipind păpădiile (Mă bucur să pot aminti aici o strofă a lui Blaga dintrun poem intitulat 1917, amintind ororile primului război mondial printr-o aluzie la fragilitatea acelorași flori: Eu singur le zic: Fiți liniștiți! Odată cu zorile cădea-vor Întîi nu oameni, ci florile! Dedițeii aceștia cu bluze albastre, păpădii
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
prilej de amăgire statornică este. Te ispitește. Vrea-n stăpânire s-o iei. Deși e departe de tine ca o poveste." Toată tensiunea și Încrîncenarea poemului este prinsă În tristețea remarcii: doar o monedă, tristețe asemănătoare cu aceea din altă strofă alegorică a poetului amintit: "Aceasta-i tristețea cea mare a spicelor / că nu sunt tăiate de lună, / că numai de fierul pămîntului / li s-a menit să apună." (CÎntecul spicelor) Dar, În haiku-ul românesc există și un alt poem
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Într-o etimologie poate Închipuită, are un nume predestinat stînjenelii. (Nu e oare ciudat că o lungime și zveltețe excesive fac ca și de la stînjen, și de la stinghie să derive calități la fel tulburătoare ca stînjeneala și stinghereala?) Într-o strofă de demult, pe care n-o mai găsesc acum nici În minte, nici prin hîrtii, notam așezarea plină de un tîlc greu de deslușit a irișilor (alt nume al stînjeneilor) „la un stînjen de cruda otavă”. Stînjenelul are pentru mine
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
acestuia către Iacob Negruzzi: „Pre Sărmanul Dionisie mi l-a citit în Viena. Vorba d-lui Maiorescu: Bizar etc. Dar etc.” Maniera de gândire a lui E. era una de largă cuprindere, era cosmică. O spunea chiar el în prima strofă din Memento mori (Panorama deșertăciunilor), din care face parte fragmentul Egipetul, pomenit mai sus: „Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur, Când a nopții întunerec - înstelatul rege maur - Lasă norii lui molateci înfoiați în pat ceresc, â
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și-o reamintească și că acest nume se întâlnește și pe parcursul poeziei: "Ear cănd mě sileam sa-mi amintesc numele, îmi concentram atențiunea asupra feței din Convorbiri, pe care se afla poesia (fața intăia, coloana paremi-se, a doua și o strofă pe a doua față), par'că aș fi avut-o înaintea ochilor și cercam să věd scris acest nume. Dar răndurile și caracterele îmi apăreau confuse și nu puteam descifra nimic. Atăta numai îmi apărea clar: pe fața cea mare
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]