5,297 matches
-
un loc ușor de identificat? Mai precis: de unde apare "producția", în creștere, de oameni care au ca dominantă a felului lor de a fi nepăsarea, chiar nesimțirea față de ceilalți, semenii lor? De unde vine, adică, din ce surse se hrănește disprețul suveran al unora pentru oricine are convingeri morale elementare? Și, mai exact: ce face, de pildă, ca valori precum, altruismul și bunătatea, curajul și compasiunea, să apară, în anumite suflete, drept semne de slăbiciune, de neadaptare sau chiar de prostie? La
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a capta atenția, de aceea vânează ipostaze valorizante, funcții etc. Sunt persoane aflate în derivă existențială, fără credință în divinitate, incapabili de a se proiecta în viitor și care cred că au defecte de fabricație ireversibile. Trăiesc într-o ambiguitate suverană, care oscilează între groaza de a fi avortați, marginalizați, excluși fizic și psihic, și cea de a-și dori cu patimă acest lucru. Când sunt confiscați de acest din urmă pol, pot recurge la tentative suicidare fantasmatice sau chiar reale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu trebuie să ne surprindă din moment ce plăcerile respective evocă esența dulce-amară a traumei lor prenatale: dulce, pentru că angajarea în asemenea activități, prin combustia înaltă pe care o generează, reprezintă o celebrare a vieții, și, amară, întrucât pericolul morții planează totuși suveran. Similar copiilor abuzați care pot deveni abuzatori, la rândul lor, supraviețuitorii avortului, își conservă frecvent tendința de a realiza un avort, în sens larg (inclusiv psihic). Destinatarii pot fi propriii copii, alte persoane din anturaj sau ei înșiși. Când se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lor psihologic. Majoritatea acestor caracteristici sunt comune tuturor pacienților, indiferent de maladia care i-a mutat în marginea vieții, fiind inerente însăși condiției de muribund. Deoarece integritatea unei asemenea persoane se află într-un pericol major și iminent, suferința domină suveran tabloul său psihologic. Este o suferință imensă, care invadează fără milă întreaga lui ființă, iar suferința celor din anturajul apropiat (mai ales a familiei), nu face decât să o fertilizeze suplimentar. Realizând o remarcabilă sinteză în literatura de spacialitate a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în derularea acestui proces: etapa inițială, etapa intermediară și etapa de depășire (recuperare). Prima fază, extinsă pe o perioadă de săptămâni, din momentul tragicului eveniment, este impregnată cu sentimente depresive și însingurare. Se plânge frecvent, iar tristețea și melancolia domină suveran. Există cazuri când persoana se îndoiește chiar de existența divinității, după cum uneori se poate refugia într-o virulentă negare a celor întâmplate. Atunci se comportă bizar, ca și cum cel drag ar mai trăi încă. în următoarea secvență, cea intermediară, supraviețuitorul dezvoltă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la faptul că Europa de Est cunoaște, În această perioadă, dezintegrarea teritorială a trei state, Iugoslavia, Cehoslovacia și URSS, și că, În cinci ani de zile de la dezintegrarea blocului comunist, regiunea cunoaște două războaie și, În total, formarea a 13 noi state suverane: Cehia, Slovacia, Slovenia, Croația, Bosnia-Herțegovina, Iugoslavia, Macedonia, Ucraina, Moldova, Letonia, Lituania, Estonia și Rusia. În aceste condiții de mare instabilitate, situația geopolitică și de securitate a României pe parcursul anilor ’90 a fost una precară, În raport cu puterile din jur. Amenințările de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
dreptului internațional comandamentele sale de bază, apar în multe cazuri ca fiind concluzii teoretice desprinse din evoluțiile pe care le-a înregistrat dreptul intern (ex. proiectarea principiului suveranității naționale pe plan extern ca principiu al integrității teritoriale, neamestecului sau egalității suverane). Însăși apariția unui principiu de drept internațional al protecției drepturilor omului își găsește, în ultimă instanță, originea în dreptul intern, în declarațiile de drepturi care au premers documentelor constituționale prin care drepturile omului au fost consacrate și garantate. 2. În prezent
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
înfățișează ca un corp de reguli constituit în decursul unei îndelungate perioade istorice și verificat de o practică milenară. Dreptul internațional nu dispune de aceleași mecanisme de constrângere pe care le are dreptul intern; el este creat prin consensul statelor suverane și exprimă convergența voințelor acestora 5. În dreptul internațional exisă două categorii de norme: norme supletive, unde voința părților este decisivă, și normele imperative, care impun respectul cu strictețe al unor prevederi de la care nu sunt admise derogări norme de jus
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sunt admise derogări norme de jus cogens. După cum s-a arătat într-o monografie consacrată acestui subiect, "Sunt considerate norme imperative, în primul rând, principiile fundamentale al dreptului internațional, cum sunt nerecurgerea la forță și la amenințarea cu forța, egalitatea suverană, neintervenția în afacerile interne, dreptul popoarelor de a dispune de ele însele, pacta sunt servanda. Statele nu pot deroga de la aceste principii în acordurile dintre ele, în crearea și formularea normelor dreptului internațional, în relațiile bilaterale sau locale"6. În
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
semnificativ că și astăzi prestigioși autori moderni de drept internațional aderă la acest punct de vedere. Așa, de pildă, profesorul Pierre-Marie Dupuy (Universitatea Paris II), deși remarcă "o indiscutabilă diversificare a actorilor relațiilor internaționale", constată că, în pofida acestui fapt, "statele suverane rămân astăzi subiectele originare sau fundamentale ale dreptului internațional"8. Profesorii Jean Combacau și Serge Sur (de la aceeași universitate) apreciază și ei că "dreptul, care este calificat în prezent ca superetatic (sau supraetatic), este un ansamblu spațial de aplicație limitată
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în primul rând, cele mari, nu sunt dispuse să se supună unei autorități mondiale, decât în condițiile în care ar putea eventual să o monitorizeze. Pe de altă parte, ideea unui cod constituțional internațional încalcă, în mod direct, principiul egalității suverane a statelor principiu care postulează o egalitate deplină între toate țările, indiferent de opțiunile lor politice, sociale sau de formele de guvernământ. Există, desigur, și nu se poate contesta de nimeni, o anumită influență crescândă a principiilor democratice ale dreptului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
precum și propria sa capacitate de reprezentare pe plan internațional, și mai ales puteri reale provenind tocmai dintr-o limitare a suveranității țărilor membre sau din transferul de puteri de la țările membre către Comunitate, statele membre și-au limitat drepturile lor suverane și au creat astfel un <corp de legi care unește, atât statele membre, cât și cetățenii lor>". În decizia menționată, Curtea a mai subliniat că "obligația unei țări membre, potrivit Tratatului CE, care nu este supusă nici unor condiții, și nici
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se arată că statele părți la Convenție "sunt conștiente de principiile de drept internațional încorporate în Carta Națiunilor Unite, cum ar fi principiile privind egalitatea în drepturi a popoarelor și a dreptului lor de a dispune de ele însele, egalitatea suverană și independența tuturor statelor, neamestecul în afacerile interne ale statelor, interzicerea amenințării cu forța sau a folosirii forței și respectarea universală și efectivă a drepturilor omului și a libertăților fundamentale pentru toți". În textul "Declarației asupra principiilor dreptului internațional", din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în mod expres că nici una din dispozițiile Convenției nu va fi interpretată ca implicând dreptul de a se angaja într-o activitate sau de a comite un act contrar principiilor fundamentale ale dreptului internațional, mai ales a celor privind egalitatea suverană, integritatea teritorială și independența politică a statelor; sunt vizate relațiile dintre persoane, între care trebuie promovat spiritul de înțelegere și toleranță, relațiile dintre state, precum și raporturile dintre fiecare persoană sau minoritate și statul respectiv, în sensul că nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
statelor; sunt vizate relațiile dintre persoane, între care trebuie promovat spiritul de înțelegere și toleranță, relațiile dintre state, precum și raporturile dintre fiecare persoană sau minoritate și statul respectiv, în sensul că nu trebuie să se angajeze în activități contrare egalității suverane, integrității teritoriale și independenței politice a statelor; Principiul auto-identificării, în baza căruia orice persoană va avea dreptul să aleagă în mod liber să fie tratată sau nu ca membru al unei minorități naționale și nici un dezavantaj nu va decurge din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Convenție-cadru, sunt desigur vizate și de clauza conform căreia nici o prevedere a Convenției nu va fi interpretată ca implicând dreptul de a se angaja în activități sau de a comite acte contrare principiilor fundamentale ale dreptului internațional, mai ales egalității suverane, integrității teritoriale și independenței politice a statelor Secțiunea a 2-aProblema noilor minorități Prezentare generală In legătură cu aplicarea acestei Convenții, ca și în general în legătură cu protecția drepturilor persoanelor care fac parte din minorități, s-a ridicat problema dacă aceasta vizează
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ireversibile în Europa și în lume, de democratizare și afirmare a libertății, a independenței statelor noi, concepute ca state de drept, și de trecere la economia de piață; d) nou stat, care la 27 august 1991 a decis liber și suveran "să-și hotărască prezentul și viitorul, fără nici un fel de amestec din afară, în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului din spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale", este acum un membru respectat al O.N.U. și face
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
latin, din 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1991 stema de stat, din 23 mai 1991; PORNIND de la Declarația suveranității Republicii Moldova, adoptată de Parlament, la 23 iunie 1990, și de faptul că populația Republicii Moldova, exercitând dreptul său suveran, nu a participat la 17 martie 1991, în ciuda presiunilor exercitate de stat ale URSS, la referendumul asupra menținerii URSS; ȚINÂND SEAMA de procesele ireversibile ce au loc în Europa și în lume, de democratizare, de afirmare a libertății, independenței și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
al săvârșirii unui act de justiție, în concordanță cu istoria poporului nostru, cu normele de morală și de drept internațional, PROCLAMĂ solemn, în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populații a Republicii Moldova și în fața întregii lumi: REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ȘI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ȘI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ȘI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ȘI NĂZUINȚELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAȚIUL ISTORIC ȘI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAȚIONALE În calitatea sa de STAT SUVERAN ȘI INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ȘI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ȘI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ȘI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ȘI NĂZUINȚELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAȚIUL ISTORIC ȘI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAȚIONALE În calitatea sa de STAT SUVERAN ȘI INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA: SOLICITĂ tuturor statelor și guvernelor lumii recunoașterea independenței sale, astfel cum a fost proclamată de Parlamentul liber ales al Republicii și își exprimă dorința de a stabili relații politice, economice, culturale și în alte domenii de interes
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
client, și anume după ce criterii se determină dacă partea procurată de client este importantă (valoric, funcțional, cantitativ) și de la ce cotă sau nivel urmează a fi considerată "importantă". Câtă vreme Convenția tace în această privință, rămâne instanțelor sesizate deplină și suverană libertate de apreciere, fiind în prezența unei quaestio facti dacă partea revenind clientului va fi apreciată ca importantă, contractul va intra sub incidența Convenției, ca vânzare; dacă nu va fi apreciată ca importantă, contractul va scăpa incidenței Convenției, fiind o
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de drept comunitar și nu legea română, în caz de concurs de reglementări nearmonizate. Asemenea competențe arătate mai sus se află înscrise însă și în Constituția României. În art. 1 alin. (1) și (5), se prevede că România este stat suveran și independent; respectarea Constituției, a supremației ei este obligatorie; suveranitatea națională aparține poporului român care o exercită prin organele sale reprezentative și nici un grup nu poate exercita suveranitatea în nume propriu (art. 2); Parlamentul este organul reprezentativ al poporului român
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în privința angajamentelor internaționale, care, în caz de contrarietate cu regulile comunitare, trebuiau să înceteze. Nu se stabilește durata pentru care se încheie Tratatul. Caracterul de ireversibilitate care li s-a dat tratatelor comunitare (subliniindu-se caracterul definitiv al limitării drepturilor suverane ale statelor decizia Curții de Justiție, 15 iulie 1964, Costa c. E.N.E.L, cauza nr. 6/64, Rec. p. 1160) concordă (cu excepția Tratatului C.E.C.O. Paris), cu practica încheierii lor pentru o durată nedeterminată și cu aceea a omiterii procedurii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Dacă mai ținem seama și de faptul că principiului atribuirii de competențe i s-ar fi adus o serie de ajustări, care-i îngustează aplicația (principiul competențelor implicite clauza de flexibilitate etc.), avem o imagine despre dinamica transferului de atribute suverane ale statelor, care trec cu titlu de competențe la Uniunea Europeană 30. O serie de competențe rămân încă, pentru un timp nedefinit, în competența exclusivă a statelor membre. *** Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
actuale. Națiunea a apărut pe calea luptei popoarelor pentru recunoașterea culturii, istoriei, limbii și identității lor specifice. Conceptul de națiune este preluat din teoriile referitoare la contractul social dezvoltat de revoluția franceză. Sieyes definește națiunea ca fiind o persoană juridică suverană care adună la un loc toți cetățenii statului fără nicio distincție de ordin etnic. Națiunea este considerată în acest sens ca o asociere de oameni liberi și raționali, determinată de o serie de raporturi de solidaritate și interese. Unii autori
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]