6,584 matches
-
adaptată cerințelor economice "viitoare". Această sarcină deci, de revenire la vechile tradiții, și-o asuma românismul, iar forța socială capabilă să impună "noua" ideologie nu putea fi decît țărănimea. Statul român aprecia el trebuia să se așeze pe adevărata lui temelie populația țărănească. În noile condiții, urma să se acorde prioritate ridicării satelor, dar nu imitîndu-se orașele, ci numai din inițiativă țărănească. Nu se poate spune că multe critici ale lui Motru la adresa capitalismului nu erau întemeiate; el idealiza însă relațiile
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1940. Pornind de la concepția școlii psihologice clujene privind dezvoltarea ființei umane, tînărul cercetător se ocupa în lucrarea sa de două aspecte: a) individualitatea, cu tot ceea ce viza "echipamentul său nativ" și b) învățarea (53). Se impune precizarea că, pe lîngă "temelia" biologică a educației, autorul avea în vedere și o "temelie" sociologică. Iată dar un alt experimentalist român care nu se închista în limite biologiste. Pentru a se distinge de modul tradiționalist de înțelegere a teoriei despre educație, el propunea înlocuirea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
umane, tînărul cercetător se ocupa în lucrarea sa de două aspecte: a) individualitatea, cu tot ceea ce viza "echipamentul său nativ" și b) învățarea (53). Se impune precizarea că, pe lîngă "temelia" biologică a educației, autorul avea în vedere și o "temelie" sociologică. Iată dar un alt experimentalist român care nu se închista în limite biologiste. Pentru a se distinge de modul tradiționalist de înțelegere a teoriei despre educație, el propunea înlocuirea termenului de pedagogie considerat ca depășit cu acela de știință
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o cultură specifică, originală, dar cu un caracter închis, refractară oricăror influențe externe. Depozitarul culturii specific românești este satul; acesta, spre deosebire de oraș, aprecia geograful și pedagogul Mehedinți, păstrează încă vechea cultură tradițională, proprie națiunii române. De aici și afirmația sa: "Temelia națiunii țăranul" (66, p. 133). În consecință, toate eforturile oamenilor de stat și ale educatorilor trebuie să se îndrepte spre păstrarea nealterată a vieții rurale, ca o condiție a păstrării culturii naționale. Întemeindu-se tot pe datele etnografice, autorul Terrei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sa O. Ghibu. Înaintea lui cu puțin timp încercase, cum s-a văzut, Simion Mehedinți, care pusese la baza construcției sale etnografia! Pedagogul transilvănean aprecia însă că istoria este capabilă în mai mare măsură decît oricare altă disciplină să constituie temelia pe care să se clădească pedagogia națională, căci, adăuga el, "numai istoria va arăta ce este în sufletul unui popor și ce au făcut din acesta vremurile trecute, în diferitele epoci" (68, p. 345). După opinia sa, constituirea unei pedagogii
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
noi spiritualități, ed. I, 1936; ed. a II-a, București, 1939; b. Personalismul energetic, București, 1927. 37. Cf. I. C. PETRESCU, Școale de experimentare, Editura Institutului pedagogic român, București, 1935. 38. I. C. PETRESCU, Contribuții la o pedagogie românească, vol. I, Satul temelia statului, Ramuri, 1938. 39. Problema regionalismului a fost tratată de I. C. Petrescu în mai multe lucrări: Regionalismul educativ, Editura Institutului pedagogic român, București, 1931, ed. a III-a, 1933; "Școale de experimentare" și în Contribuții la o pedagogie românească, unde
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mai merită tronul de rege pe care a fost așezat de către Dumnezeu. Tocmai acest om îl preocupă pe Cehov și luptă cu toate puterile sale pentru a-l reașeza pe treapta care i se cuvine. Dar, într-o societate cu temelii șubrede și viciate, oamenii suferă de o oribilă boală, al cărui virus pătrunde în orice inimă și lupta se dovedește a fi extrem de grea. în schițele sale, Cehov urmărește să elibereze omul de constrângerile exterioare și să facă posibilă întâlnirea
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
că acolo am găsit puse într-un loc uscat câteva pachete de țigări Carpați, iar pe o sfoară chiar niște cârnați puși la uscat, pentru un eventual călător rătăcit care poposește în acest loc. Din păcate cabana a ars până la temelie după câțiva ani și chiar am ajuns în acel loc când încă mai fumegau ruinele cabanei. De altfel la coborâre m-am întâlnit cu doi pădurari care auziseră că a luat foc cabana și urcau să constate distrugerile, întrebându-ne
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
al materiei prima ce trebuie să sufere transmutația și imolarea, apoi Mysterium Coniunctionis, căutând Piatra Filosofală și aspirând către Marea Operă? Minunile Curții-de-Argeș Se văd trei, însă există dispute între arheologi cum că ar fi mai multe monumente construite pe temeliile celor preexistente. Sunt celebrări în piatră ale dorului de Dumnezeu al românilor: ruina Bisericii Sân Nicoară, Biserica Domnească Sf. Nicolae și Biserica episcopală, numită și Mănăstirea Curtea de Argeș. Acestea sunt monumentele de care se leagă începuturile statului feudal al Țării Românești
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
râu. Despre biserica epicopală se știe că a fost ctitorită de către Neagoe Basarab, între 1512 și 1517, când a fost târnosită cu mare fast, după cum relatează Gavriil Protul, martor al evenimentelor, care consemnează că Neagoe „sparse mitropolia din Argeș den temelia ei și zidi în locul ei altă Sfântă biserică din piatră cioplită și netezită și săpată cu flori”, cu nimic mai prejos precum Sionul, carele îl făcu Solomon, nici ca Sfânta Sofia, care o făcu marele împărat Iustinian, dar cu frumusețea
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
fusese adus din Sfântul Munte pentru a consacra noul lăcaș de cult prin importanța actului religios oficiat la 16 august 1517 canonizarea sfântului de către Teolipt I, patriarhul Constantinopolului, împreună cu ecumenii Muntelui Athos care au participat la neobișnuita ceremonie. Reconstrucția din temelie a monumentului, finalizată in anul 1885, urmată de sfințirea bisericii la 12 octombrie 1886, ne conduce spre certitudinea că monumentul pe adresa http:.//saraca.orthodoxphotos.com/biblioteci/viata sf nifon patriarhul.htm a pierdut din valoare după restaurarea făcută de arhitectul francez André
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
conotații meteorologice terifiante ( simbolismul furtunii), demonii din Tehom, Leviatanul, amplifică reacția adversă din mediul de receptare ortodox. Tot astfel, domnitorii români realizau o resurecție politică urmată de o renaștere spirituală, atât a sinelui, cât și a neamului lor. Ctitorii „de la temelie” ai mănăstirii mitropolitane de la Curtea de Argeș aveau, cu smerenie, știința că Scara Raiului ce nu se poate urca decît luptând cu Răul. Bestiarul folcloric românesc, „Fiziologul latin”, canoanele biblice și pasiunea medievală pentru simbologie Față de cel occidental, ce răspunde precumpănitor misticii
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
local nu a fost în mâinile unor funcționari publici tocmai remarcabili sau perspicace. Descoperirea acestor lucruri a fost deopotrivă interesantă în sine și extrem de prețioasă legislației ulterioare. Nu s-a ordonat nicio investigație asupra condițiilor structurale care au stat la temelia activităților lui Poulson, probabil atât datorită costurilor, cât și pentru a evita intersectarea cu anchetele poliției, deși alții au văzut în aceasta o motivație conspiraționistă. În orice caz, guvernul a autorizat două ample investigații, cea a Comisiei primului ministru privind
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
decretului, iar după asta, în ovațiile frenetice ale mulțimii, fiecare țăran a început să-și bată temeinic copilul. Explicația era simplă. Copilul era prea mic pentru a înțelege importanța decretului de împroprietărire care urma să-i schimbe și lui din temelii modul de viață, dar bătaia primită în acea măreață zi, avea să o păstreze negreșit vie în memorie, tot restul vieții și asta va fi pentru el un serios punct de referință pentru a-și aminti de ziua în care
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
rezidenții slavi și cuceritorii bulgari turanici. Locuitorii Principatelor Române erau descendenții dacilor, romanilor, slavilor și ai altor popoare. Și Imperiul Bizantin, a cărui limbă oficială era greaca, avea o populație amestecată. Spre sfîrșitul perioadei medievale, nu numai că fuseseră puse temeliile națiunilor moderne, dar regiunea era împărțită de o îndelungată separare culturală, ale cărei granițe erau aproximativ cele ale imperiilor romane de răsărit și de apus. Fundamentală pentru această separare a fost divizarea celor două biserici creștine. Cea mai mare parte
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de apărarea lor, ducîndu-i pe drumul cel drept întru atingerea marilor obiective ale Islamului. Una dintre principalele îndatoriri ale sultanului era să vegheze la respectarea preceptelor religiei și a legilor civile. Dat fiind că justiția și echilibrul social constituiau teoretic temeliile sistemului otoman, legea și impunerea ei prin forță erau de o importanță vitală. Două coduri principale de legi erau în vigoare. Primul ca importanță era sheriat-ul, legea religioasă a Islamului, bazată pe textele ecleziastice. Coranul, izvorul primar, era considerat ca
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
care conținea o apreciere sau o interpretare relativ la faptul dacă activitatea prestată de ocîrmuirea conformă principiilor musulmane. El nu-și putea impune deciziile, dar părerile lui aveau un impact important asupra opiniei publice, putînd și uneori chiar hotărînd soarta sultanului. Temelia morală a acestui sistem a fost descrisă de mulți autori, atît otomani cît și din zilele noastre. Scopul și idealurile acestuia a fost poate cel mai bine exprimate în "cercul echității" alcătuit din următoarele opt principii, în care ultimul are
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
efectele marilor nenorociri abătute asupra țării ca urmare a proastei guvernări și a războiului. Reforma fanariotă. După încheierea păcii, ambele principate erau în stare de haos. Deosebit de disperată era situația de la sate, unde fuga în masă a țărănimii zdruncinase din temelii întregul sistem fiscal. Dat fiind că aici nu fusese niciodată instituită direct administrația otomană, pămînturile românești nu fuseseră incluse în sistemul timarelor. În schimb, terenurile rămăseseră sub controlul aristocrației autohtone. Boierii își păstraseră moșiile și puterea politică fără să se
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a existat o opoziție mai mică decît ar fi fost de așteptat. Hasan a apelat și el la experții francezi și a luat drept model marina franceză și cea britanică. Prin 1784, Imperiul Otoman avea o forță navală reconstruită din temelii. Generalul Gazi Hasan era preocupat în egală măsură de instruirea ofițerilor și a marinarilor, dar aici nu a reușit să impună modificări fundamentale; rangurile ofițerești erau în continuare cumpărate. Marele reformator al secolului a fost următorul sultan, Selim al III
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și garanta același statut tuturor locuitorilor din teritoriile săsești. Ca și germanii, românii și ungurii puteau acum achiziționa proprietăți și să devină membri ai breslelor. Deși intenționa să introducă limba germană ca limbă a administrației, acțiunea aceasta, care zdruncina din temelii privilegiile sașilor, a demonstrat că împăratul nu era un naționalist german. Joseph al II-lea a trecut în 1784 la reorganizarea radicală a structurii politice a Transilvaniei. Ca și în alte părți, el a desființat comitatele, care constituiau baza puterii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
problemele majore. Otomanii au pus accentul pe reforma armatei, care ar fi permis statului să dețină controlul asupra pașilor locali rebeli și să respingă invaziile din afară. Monarhii austrieci, mai ales Joseph al II-lea, au încercat să reorganizeze din temelii sistemul de guvernare. Așa cum am văzut, o mare parte a acestor reforme introduse de sus au eșuat. Spre sfîrșitul războaielor napoleoniene, forțele conservatoare își reafirmaseră dominația. Problemele majore erau tot nerezolvate. Poarta încă se confrunta cu pericolul unor agresiuni externe
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
politică a locuitorilor peninsulei. Prima sarcină a lui Miloš era organizarea unei administrații centrale. El moștenise o singură instituție de stat, Curtea Supremă Națională de Justiție, care era cea mai înaltă istanță judecătorească; în afară de aceasta Miloš nu dispunea de nici o temelie pe care să poată clădi ceva. Cneazul nu era un om educat, nu știa să scrie sau să citească. Nu avea nici experiența vieții din afara Imperiului Otoman, astfel că era firesc să adopte modelele otomane în administrarea statului; în fond
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
conform tratatului puterea protectoare, nici ea, nici oricare altă mare putere nu putea exercita tipul de dominație politică care, așa cum vom vedea, era încă în vigoare în statele învecinate. Pe lîngă aceasta, Miloš stabilise cadrul administrației interne. Erau puse deci temeliile statului birocratic. Către sfîrșitul domniei lui, numărul oficialilor se ridica la 672, din care 201 făceau parte din poliție. Oamenii aceștia aveau să formeze pe viitor un grup influent și să înființeze organizații proprii întru apărarea intereselor lor. Sub primul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și cele ale militarilor. Spre deosebire de situația din Serbia și din Principate, în Grecia nu s-a ridicat o personalitate puternică capabilă să preia conducerea revoltei. Cele mai multe succese au fost obținute de Ioannis Capodistrias, care a reușit cel puțin să pună temeliile viitorului stat. Fiind un administrator experimentat, el s-a străduit să formeze un guvern bazat pe respectul față de lege. Asemeni altor politicieni ai epocii, idealul lui era un stat puternic centralizat, cu puterea principală în mîinile executivului. După hotărîrea celor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cu noul regim. Ca și în alte părți, grupurile acestea alcătuiau diverse aliniamente și partide politice, al căror scop era recîștigarea influenței sau înlocuirea adversarilor lor. Am menționat deja că relațiile dintre familii și cele bazate pe relații familiale constituiau temelia sistemului social și politic de pe tot cuprinsul Balcanilor. În Muntenegru, episcopii au trebuit să facă față opoziției clanurilor și familiilor rivale. O situație asemănătoare exista și în Serbia, unde Karagheorghe și Miloš erau nevoiți să se războiască cu liderii locali
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]