9,719 matches
-
vedem, vom discuta de toate. Dragi, dragi salutări de la vechiul dumitale prieten, Imre Kertész. Nu eram mirat de amestecul de germană și engleză din ultima epistolă, doar de referința la timiditatea de a scrie În germană. Kertész era un exersat traducător din germană În maghiară. Vorbisem În germană, cu câțiva ani În urmă, la Budapesta. O scrisoare primită În iulie 2000 de la Imre Kertész debuta cu vorbe În engleză și continua, Într-o germană perfect articulată, nu fără a se scuza
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
manuscriselor. Deși autorul Îl situează, din prima frază, În centrul romanului („Să numim omul nostru, eroul acestei narațiuni, Keseru”), el Îndeplinește, mai curând, un rol de intermediere, am spune. Adevăratul personaj central al cărții va rămâne, de fapt, și aici, traducătorul și scriitorul B., cunoscut din Kaddish. Tocmai Întâlnirea cu B. Îl somase, până la urmă, pe Keseru să-și asume riscurile existenței Într-un stat totalitar și, astfel, să se definească. Între manuscrisele de pe masa sa se află și piesa de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mea și a profesoarei de germană Susan Bernofski, o reputată traducătoare. Rămăsesem visător, auzindu-l pe oaspetele nostru menționând numărul limbilor În care au fost traduse cărțile sale, dar mai ales vorbind despre relația de prietenie și complicitate stabilită cu traducătorii. Mulți petrecuseră o vreme la Trieste, cu autorul! Un mod cordial de a experimenta ceea ce susținuseră marii romantici, anume că traducerea este, Înainte de toate, o formă esențială de critică literară. Nimic nu arată mai limpede, o știam, unde textul este
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
critică literară. Nimic nu arată mai limpede, o știam, unde textul este incert sau infirm. În același timp, știam și asta, Încă mai bine, traducerea diletantă, neinspirată poate ucide textul și răni definitiv autorul. Povestindu-și experiențele de conlucrare cu traducătorii, Magris a menționat „echivalentul dialectic”, adesea ridicol, al translării imposibile a unor termeni, pericolul uzurpării textului de ambiguitate, eliminarea grăbită a piedicilor sau Încăpățânarea de a le rezolva cu orice preț. N-am putut să nu mă aud, parcă, pe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
alte coduri lingvistice, mai ales anglo-saxone. Eroarea mortală de a accentua caracterul „informativ” al unui text literar, În detrimentul echivocului, ironiei, densității de sensuri o confruntasem nu o dată, stupefiat, deprimat, furios. Mi-am amintit, fără să vreau, urgența cu care unii traducători sau editori reduc amploarea textului sau Îl „purifică”, simplificându-l didactic, abolind viața frazei, modulațiile, rafinamentele, vulgaritățile ei. Speriați de elasticitatea, obscuritătile, anomaliile, argoul, asperitățile, surprizele stilistice ale autorului, intermediarii Îl și uită, nu o dată, pe acesta, grăbiți doar să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
asperitățile, surprizele stilistice ale autorului, intermediarii Îl și uită, nu o dată, pe acesta, grăbiți doar să-l „Încetățenească” În propria lor limbă. Nu puteam decât să admir, din nou, curtoazia generoasă a lui Claudio și În buna colaborare cu buni traducători. „Fidelitatea trebuie să fie, ca toate fidelitățile, absolut liberă”, Încheiase Claudio seminarul nostru tripartit. „Toate infracțiunile sunt permise pentru a păstra, În limba-țintă, esența originalului. Opțiunile Îndrăznețe, aparent infidele, sunt importante dacă păstrează spiritul originalului În conlucrarea complice dintre cei
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ca toate fidelitățile, absolut liberă”, Încheiase Claudio seminarul nostru tripartit. „Toate infracțiunile sunt permise pentru a păstra, În limba-țintă, esența originalului. Opțiunile Îndrăznețe, aparent infidele, sunt importante dacă păstrează spiritul originalului În conlucrarea complice dintre cei doi scriitori, autorul și traducătorul său.” * Marți, 8 octombrie 2002, la finele șederii sale la Bard, și Înainte de a lua Împreună obișnuita cină la restaurantul italian vizavi de colegiu, am avut o discuție cu Claudio despre „tema autorului”, cum ar spune Marin Preda. Am reluat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
engleza noastră, a Cellei și a mea, dar curând aveam să constat că franceza „minimalistă” pe care o mai posedam, după anii de Încetățenire anglo-saxonă, ajunge pentru comunicarea de rutină. Și nu numai, s-ar zice... Programasem, la cererea musafirului, traducători pentru toate Întâlnirile cu studenții: În clasa despre Pessõa traducerea urma să se facă din portugheză, de către o audientă din afara colegiului, o doamnă de origine cehă (doctorandă la Columbia University În opera lui Kundera), care trăise mulți ani În Brazilia
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
l-a determinat pe medicul vulnerabil la literatură să intre În vorbă, recitându-i un vers din articol („Mă doare capul și universul”), reprodus din unicul volum În italiană al marelui poet portughez, pe care medicul tocmai Îl cumpărase. Tabucchi, traducătorul, de fapt, În italiană al poetului, părea stupefiat să afle că, În realitate, colaboratorii revistei ascundeau, sub pseudonime literare, conspiratori Înarmați, a căror deviză era: „Pedepsește unul pentru a educa o sută”. Consecința Întâmplării fusese cina consumată În doi la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Moraru, în discursul său, reprodus în F., susține că „proletcultul înseamnă schematism” și dispreț față de învățătură. Traducerile se fac cu preponderență din literatura rusă și sovietică (Cehov, Maiakovski, Tihonov, Lermontov), dar și din Arthur Rimbaud, Pablo Neruda, Louis Aragon. Principalii traducători sunt Veronica Porumbacu, Petre Solomon, Mihnea Gheorghiu, George Lesnea. Ilustrația revistei, foarte bogată, este tributară artei figurative de tip realist-socialist. Alți colaboratori: Mihai Novicov, Ion Frunzetti, Alfred Margul Sperber, Al. Rosetti, Paul Cornea, Marcel Breslașu, Emil Isac, Harry Brauner, Pericle
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
FLORESCU, Bonifaciu (14.V.1848, Budapesta - 18.XII.1899, București), publicist și traducător. Era fiul nelegitim al lui N. Bălcescu și al Alexandrinei (Luxița) Florescu, fiica marelui logofăt Iordache Florescu. Asupra legăturii fiicei lor, pe care o considerau o mezalianță, Floreștii ascund adevărul, în timp ce Bălceștii recunosc paternitatea copilului. Luxița Florescu și-a adoptat
FLORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287029_a_288358]
-
, Ioan (20.XII.1950, Satu Nou, Republica Serbia și Muntenegru - 3.II.2005, București), poet și traducător. Este fiul Vioricăi (n. Balnojan) și al lui Ioța Flora, țărani. Face liceul la Vârșeț, urmând, din 1969, Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității din București. În studenție, frecventează cenaclul literar Junimea și editează revista-manuscris „Noii” (1971-1973), împreună cu Gheorghe
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
, George (22.II.1912, Gogoșu, j. Dolj - 29.X.1957, București), poet și traducător. Orfan de tată (căzut în luptele din Ungaria), F. urmează, la Craiova, gimnaziul și apoi, neavând alte posibilități, liceul militar. Este ofițer în garnizoana din Craiova până în 1934, când intră în Școala Specială de Infanterie din Sibiu, după a cărei
FONEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287067_a_288396]
-
, Sándor (7.XII.1927, Șumuleu-Ciuc, j. Harghita), traducător. Face studii secundare la Liceul Romano-Catolic din Miercurea Ciuc. Dându-și bacalaureatul în 1946, urmează, până în 1950, Facultatea de Filologie, secția română-germană, la Universitatea din Cluj. După un an petrecut ca profesor la Sânnicolau Mare, lucrează, între anii 1951 și 1956
FODOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287061_a_288390]
-
redacția clujeană a Editurii pentru Literatură, apoi devine colaboratorul intern al revistei pentru copii „Napsugár” din Cluj. Din 1990 este redactorul responsabil al revistei romano-catolice „Keresztény Szó”. Preocupările de prozator ale lui F. sunt secondate de o prodigioasă muncă de traducător din proza română și germană. Din literatura română transpune predilect autori contemporani, îndeosebi din proza și dramaturgia lui Dumitru Radu Popescu. A realizat, de asemenea, versiuni în limba maghiară din proza lui Fănuș Neagu, Alecu Ivan Ghilia, a tălmăcit romanele
FODOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287061_a_288390]
-
, Petru (4.X.1944, Sighetu Marmației), traducător și eseist. Este fiul Piei-Letiția (n. Hondog), bibliotecară, și al lui Emil Forna, medic. Va absolvi Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția germană-română, cu o teză de licență privind conjugarea slabă în saxona veche. Cadru didactic universitar
FORNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287069_a_288398]
-
F. elaborează numeroase studii de analiză a fenomenelor lingvistice, apelând la metoda comparatistă. Pe de altă parte, literatura medievală germană îl provoacă să dea o versiune în românește a poeziei lui Walter von der Vogelweide, text dificil, ale cărui probleme traducătorul le rezolvă cu ingeniozitate și rigoare lexicală. F. transpune în română și romane moderne, între acestea Opiniile unui clovn (1975), Destinul unei cești fără toartă (1986) și Fotografie de grup cu doamnă (1988) de Heinrich Böll, autor pretențios prin oralitatea
FORNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287069_a_288398]
-
, Ion (11.X.1887, Vlahoclisura, Grecia - 1946), poet, prozator, publicist și traducător. Este fiul unui comerciant aroman. A urmat liceul la Bitolia (Macedonia), apoi Facultatea de Filosofie și Litere din București. Debutează editorial cu un volum scris în dialectul aroman, Cântițe și-ndoauă isturii aleapte, apărut în 1912. Este corespondent al ziarului atenian
FOTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287075_a_288404]
-
, August (13.XII.1845, Mülheim an der Ruhr, Germania - 1925, Gdansk, Polonia), traducător german. După terminarea cursurilor liceale la Essen, studiază filologia la Bonn și Berlin, unde obține titlul pro facultate docendi. În 1871 este numit profesor consultant la Liceul „Sf. Petru și Pavel” din Gdansk. Face temeinice studii de romanistică la Paris
FRANKEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
Originaldichtungen übersetzt und erläutert [Cântece și balade românești, traduse în metru original și explicate], tipărit în 1899. Baladele Miorița (Das Schäfchen) și Mănăstirea Argeșului (Negru Vodă und Manoli) sunt modele de referință în privința strădaniei de a respecta prozodia populară românească. Traducătorul a avut la dispoziție și colecția lui Alecsandri din 1866, apreciată drept tezaur al poporului român. Transpune în germană doine și hore și, alături de balade ca Soarele și luna (pe care o compară cu versiunea tălmăcită de Fr. W. Schuster
FRANKEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
, Valentin (20.X.1643 - 27.IX.1697), poet și traducător. Născut probabil la Sibiu, într-o familie de nobili sași, învață până în 1663 la Liceul Reformat din oraș, unde se împrietenește cu Mihail Halici. Urmează dreptul la Universitatea din Altdorf, de lângă Nürnberg (pe când studia acolo și Leibniz), susținându-și doctoratul
FRANCK VON FRANCKENSTEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287076_a_288405]
-
, Zoltán (30.VII.1887, Marghirița, Șerbia - 29.XII.1978, Timișoara), traducător. După studii liceale la Arad, Timișoara și apoi la Șopron (Ungaria), termină în 1907 Academia Militară din Budapesta. După înfrângerea revoluției maghiare din 1919, se refugiază la Viena. A condus publicațiile „Vörös Lobogó” (Budapesta) „Front” (Viena), „Kultúra”, „Jövő”, „Genius”, „Új
FRANYÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287079_a_288408]
-
Tűz”, „Jövő”, „Kultúra” și „Genius”. Din poezia lui Eminescu va tâlmaci în germană și maghiară mai multe volume: Der Abendstern (1943) Luceafărul - Az esticsillag - Der Abendstern (1972). Reeditate, aceste volume nu reproduc prima versiune, ci sunt sensibil revăzute, din dorința traducătorului de a se apropia cât mai mult de individualitatea paginii pe care o transpune. S-a aplecat deopotrivă asupra poeziei românești clasice, în volumul Rumänische Lyrik (1969), cât și asupra poeziei contemporane, în Földi üzenet (1979). Cu toate ca F. este prin
FRANYÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287079_a_288408]
-
FOARȚĂ, Șerban (8.VII.1942, Turnu Severin), poet, eseist și traducător. Este fiul Yvonnei Foarță (n. Bürger), profesoară, și al lui Nicolae Foarță, medic. Urmează, la Turnu Severin, clasele primare și Liceul „Traian” (1949-1960). A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1965). Și-a luat doctoratul în filologie în
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
Sporadic, la începutul activității publicistice, a semnat cu numele Dan Cornavin. Editorial, debutul său îl constituie aparatul critic la Povestea vorbei de Anton Pann, ediție apărută în 1967. Continuă cu traduceri din Paul Valéry și Francis Carco. Fidel muncii de traducător, propune o versiune complex elaborată a poemelor lui Stéphane Mallarmé. Mai mult decât o simplă tălmăcire, Album de versuri (1988), cu secțiunile ei artistic asamblate, este o poveste despre Mallarmé și opera sa. Limeriks (1992), antologie a „stihurilor fără noimă
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]