5,174 matches
-
mânecă și schimbă lista de priorități: - Ți-a trimis profesorul un ficat! Salon de chirurgie, opt paturi. Tot timpul se deschide furtunos ușa. Femeile de serviciu își caută teul rătăcit, infirmierele caută ploști să le redistribuie altor bolnavi. De sub perfuzii, tresar corpuri cu diverse organe lipsă. Pacientele din stânga salonului nu mai dorm nici sub narcotice. Își rumegă gemând durerile, contemplând pânzele de păianjen din colțurile opuse ale tavanului. Se simt bine unele cu altele. Au nume, identitate, istorii personale, se asistă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și vocația indiscutabilă a tinerei politiciene: turnătoria și intriga. Îi rămâne să aleagă dacă își mai exercită vocația în trufandaua bicefală sau și-o mută la un partid mai sastist, dar plini de oameni față de care fibra morală nu-i tresare prin nici o dezvăluire: PSD, de exemplu. (versiune inegrală) Text publicat în România Liberă, 3 februarie 2007 Privilegiați de și din toate partidele, uniți-vă! Obiceiul extins de a personaliza opțiunile politice este, cred, deosebit de infantil. Toate aceste discuții antiși proBăsescu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
sunt în general ființe omnivore și își iartă păcatul de a ucide ca să mănânce, după cum ni se iartă uciderea din autoapărare, dacă oamenii sau animalele ne invadează teritoriul și ne pun viața în pericol. Nimic din „fibra” noastră morală nu tresare atunci când, femei fiind, ne dăm cu rimeluri pentru care au fost orbiți mii de iepurași pentru ca firmele producătoare să testeze gradul de nocivitate al cosmeticelor pentru ochi. Probabil că cele mai multe nici nu avem habar de aceasta și consimțim din ignoranță
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
publică. Cheamă pe nume câțiva Slujitori Săraci. Le face o dojenire canonică și îi amenință cu pedepsele prevăzute. În fine, se îndreaptă spre episcopie pentru a-l informa pe monseniorul Girolamo Cardinale de dispozițiile luate. Episcopul, auzind numele celor pedepsiți, tresare de uimire și afirmă că preoții aceia sunt «toți exemplari și că i-ar primi în dieceză cu brațele deschise, dacă i-ar cere-o». Suferințele lui don Calabria nu încetează, chiar dacă vizita apostolică clarifica și punea ordine în Operă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
4) Scrie câte patru cuvinte care denumesc: a) ființe; b) lucruri; c) fenomene ale naturii. 5) Scrie , în câteva propoziții, ce-ți dorești să faci în vacanța mare. Creionul - Au! Mă doare! Fii atentă pe unde calci! Maria se oprește. Tresare. E singură în cameră. Atunci, cine a vorbit? Privește în jur. Nimeni. Face încă un pas. Glasul supărat se aude din nou: După ce că nu ai grijă să mă așezi frumos, în penar, mă arunci pe unde se nimerește, mă mai
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
în marea înghețată a iernii. - Noapte bună, omule de omăt! Mă duc la culcare. Sunt obosită. Pe mâine! În patul cald, mirosind a busuioc și a levănțică, somnul o cuprinde pe nesimțite. Deodată, o atingere ușoară îi mângâie fruntea. Fetița tresare. Privește în jur. Omul de zăpadă e lângă ea. - Ce faci aici, uriașule alb? - Am venit să mă încălzesc puțin, îi răspunde un glas gros și răgușit. Te superi dacă stau puțin lângă sobă? Uite ce frumos arde focul! - Nu
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
luat zborul spre înaltul cerului. - Mi-ar fi plăcut s-o pot păstra! și-a spus, în gînd, băiatul. Știu însă că așa e mai bine. Locul ei e în libertate, printre celelalte vrăbiuțe. Cip- cirip! Cip- cirip! Băiatul a tresărit. Era oare Ciripitoarea? EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Formulează trei întrebări în legătură cu textul citit. 2) Răspunde la întrebările formulate.. 3) Scrie câteva propoziții în care să-ți exprimi părerea ta despre modul în care s-a comportat Ciprian. 4) Desparte în silabe
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Cu- cu! Cu- cu! Fetița deschide ochii. - Ai auzit, Ioana? întrabă bunica, intrând în cameră.A cântat cucul. Aruncă un ban ca să ai noroc și să-ți meargă bine tot anul. Hai, grăbește-te! Ce stai împietrită la fereastră? Fetița tresare. Vraja se împrăștie ca un fum. Ia o monedă și-o aruncă pe fereastră, așa cum spusese bunica. Dintr-o dată , un zâmbet cât o primăvară timpurie, îi înflorește pe chip. - Îți mulțumesc, GÎNDULE înțelept! Acum știu, nimic nu e întâmplător
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
din această carte și, dacă nu-ti place, poți să nu mai vii niciodată in regatul meu.Te rog, nu mă refuza! Am luat cartea și-am început să citesc: o pagină, două, trei... Glasul bunicii m-a făcut să tresar. - Ce faci, somnoroaso? Nu răspunzi? Sună telefonul. Ramona vrea să știe dacă mergi și tu în parc, la joacă. Am privit în jur. Eram în camera mea, în patul meu și în mână aveam cartea de povești pe care mi-
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
îmbrăcat în haine scumpe, în loc de pâine i-a aruncat micuței făpturi o privire disprețuitoare și câteva vorbe urâte. Mânuța tremurândă s-a-ntins și către noi: - Dă-mi și mie... - Cecilia? Ce faci tu aici? Ce-ai pățit? Fetița a tresărit și-a încercat să o ia la fugă.Am prins-o de mână: - Stai! Ce faci?De ce fugi? Sunt eu Andreea, colega ta. De ce n-ai venit anul acesta la școală? Doamna a întrebat de tine. Lacrimi mari s- au
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
după chipul și asemănarea fiarei. Mărturisirea te iubesc în fenomenalitatea îndrăgostirii Chipul persoanei iubite mă întâmpină, precum un vis ce se așează vestitor în mijlocul potecilor nocturne ale somnului, preschimbându-l din locaș al odihnei în sălașul imaginilor revelatorii. Privindu-l, tresar, fiind atins de fiorul unei modulări răscolitoare ce-mi luminează interiorul, transformându-l într-o minusculă lumină stelară care palpită naufragic în talazuri de noapte existențială. Este visul din care nu îți dorești trezirea deși inevitabilul acesteia plutește precum umbra
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
o Comedie divină ce avea să pună pe scenă "toate duhoarele infernale răsculîndu-se asupra genurilor și virtuților cerești", pe care de n-ar fi putut-o sfârși, aveau s-o continue discipolii săi spre satisfacția lui postumă: "Oasele mele vor tresări din mormânt la versurile lor, și sufletul meu plin de urgia divină va deveni muza lor inspiratoare". GR. PLEȘOIANU Un cirac al lui Eliade este Gr. Pleșoianu (1808-1857), profesor la Craiova și traducător din Marmontel (Aneta și Luben), Fénelon (Întîmplările
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
într-o febră nebună, cu o orchestrație de tipul Berlioz, aproape genială: Mihnea încalecă, calul său tropotă, Fuge ca vântul. Sună pădurile, fâșie frunzele, Geme pământul; Fug legioanele, zbor cu cavalele, Luna dispare; Cerul se-ntunecă, munții se cleatină; Mihnea tresare. Fulgerul scânteie, tunetul bubuie; Calul său cade; Demonii râseră; o, ce de hohote! Mihnea jos sare. Însă el repede iară încalecă, Fuge mai tare; Fuge ca crivățul; sabia-i sfârâie În apărare. Aripi fantastice simte pe umere, Însă el fuge
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a ftizicului: Privește!!... Cerul semănat cu stele - Chip purtător de zâmbet și de vise - Înseninează pământești abise, De mult ce caută cu drag la ele; Și toată fericirea lui senină O-ntipărește pe pământ și moare - Și iarăși lutul omenesc tresare, Tinzîndu-și dornic brațele-n lumină... Surâzi, șoptești, tot sufletul aieve-i - S-a risipit cu mirosul din floare. ORESTE Poeziile lui Oreste Georgescu (1891-1918) sunt niște versificații corecte și solemne (ecou sacerdotal din lirica lui Macedonski), cântând marea, stepa, florile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trecând muzical: O, marile pasionate, O, tragicele Magdalene, Femei etern îndurerate Ca niște triste cantilene. Pe urmele îndepărtatului Radu Ionescu, poetul se cutremură de acordurile pianinelor funerare: Acorduri murmurate de negre pianine Atinse-ncet și dulce de mâini ce-au tresărit Sub visul care, palid, o clipă-a răsărit, Sub lacrimi neștiute în tainice suspine. Și mâna diafană ce lunecă pe clape Trezind din somn de veacuri dulci visuri din mormânt E tot minunea veche mai sus de orice cânt, Iar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a unui diluviu ce izbește cu valuri de apă pe adormit: De-atîtea nopți aud plouând, Aud materia plângând... Sunt singur, și mă duce-un gând Spre locuințele lacustre. Și parcă dorm pe scânduri ude, În spate mă izbește-un val - Tresar prin somn și mi se pare Că n-am tras podul de la mal. Un gol istoric se întinde, Pe-aceleași vremuri mă găsesc... Și simt cum de atâta ploaie, Piloții grei se prăbușesc. De-atîtea nopți aud plouând... Tot tresărind, tot
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
val - Tresar prin somn și mi se pare Că n-am tras podul de la mal. Un gol istoric se întinde, Pe-aceleași vremuri mă găsesc... Și simt cum de atâta ploaie, Piloții grei se prăbușesc. De-atîtea nopți aud plouând... Tot tresărind, tot așteptând... Sunt singur, și mă duce-un gând Spre locuințele lacustre... și viziunea apocaliptică a unei ploi negre, de cărbune: Carbonizate flori, noian de negru... Sicrie negre, arse, de metal, Vestminte funerare de mangal, Negru profund, noian de negru
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dudului. De sus mi se părea că se scutură o ploaie albastră. - Ei, ce mai vrei, îmi zicea bunica. Surâsul ei mă gâdila în creștetul capului. - Să spui... Glasul ei dulce mă legăna; genele mi se prindeau și adormeam; uneori tresăream și o întrebam câte ceva; ea începea să spuie și eu visam înainte. Și niciodată nu va isprăvi basmul”. ( Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) caier - mănunchi de lână, in, de cânepă sau borangic, care se pune în furcă pentru a fi tors
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
I. Citește cu atenție textul următor: ̋Caietul se terminase, nu încăpea nicio îndoială. Mă uitam la coperțile uscate, ca niște aripi jumulite, fără puteri... și, în timp ce căutam să dezleg misterul, auzii chiar lângă mine un clinchet de bicicletă. Am tresărit. - Cine a intrat cu bicicleta în clasă? - Eu. Vorbea o foaie de caiet. Ciudat! O foaie cu pătrățele exact ca cele din caietul ce-l aveam în mână. - Mă plimb de alaltăieri, continuă foaia. Și nu sunt singură, căci n-
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
a trimis la Neamț și nu s-a interesat nici unul de boala lui, care chiar de nu se suia la creier și totuși era pierdut. De șederea în Tătăraș l-a frapat așa de tare, de a strigat... de am tresărit! Ei au voit să facă practică cu dânsul, cu siguranță! Doctorul Isac a plecat azi la Viena. Mi-a promis că, cum va ajunge, mi-a scrie cu care doctor l-a consultat și ce rezultat a luat. El pe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Blândului Nazarinean. Aceasta am mărturisit și am încercat să transpun în faptă, după puterile mele trupești și sufletești. Sabia mea a fost cuvântul cel bun și jertfa. Acum aștept să sune ceasul și dangătul de clopot când inima-mi va tresări o clipă, apoi peste ochii stinși aici pe pământ se va așterne veșnicia și acolo în ceruri lumina lor transformată în alte forme va deveni flori albe și pururi nestinse. Frământările și durerile pământești vor înceta! Camarazilor mei: „Noi suntem
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mireasmă de grădină Ne miruim, sub zâmbet de icoane. Culegem din mormântul tău lumină Și ne spălăm obrajii de prigoane. Luăm un pumn de lut din groapa sfântă Și-l punem pe vechi răni de închisoare; Și rănile din noi tresar si cântă, Se fac medalii si zâmbesc în soare... Dar de-or veni, cândva, cu pași ușarnici, La groapa ta, mișeii și viclenii, Și se vor bate-n piept cu pumni fățarnici, Slăvind lumina sfintelor vedenii, Mormântul tău, gemând, să
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mă plimb. Pasul mi-i ușor dar fruntea tot mai grea. Nu știu pentru ce sunt adus, aceasta-i întrebarea ce stăruie și năruie liniștea mea. Deodată, se aud mișcări la lacăt. Se trag zăvoarele. Era pe la cântatul cocoșilor. Eu tresar și îmi îndrept privirea către ușă. Ușa se deschide! În prag îmi apare un sfânt aureolat de contrastul luminii de pe sală și întunericul dinlăuntru. Fața lui palidă, fruntea brăzdată ușor și obrajii supți, zăbovind în prag pentru a se orienta
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Fii bărbată... Zoe: (înecată) Nu mai pot, nu mai pot. Vorbele lui Dandanache mi-au luat toată puterea, mi-au frânt inima... A! Înnebunesc de frică. (își ascunde obrazul.) Pristanda: (venind repede din stânga) Coană Joițico! Coană Joițico!... Tipătescu: Ghiță! Zoe: (tresărind) Ghiță... Ce e? Spune! Pristanda: (oprindu-se) Coană Joițico, voiam să... Zoe: (fierbând) Spune, nu mă chinui! Ce e? A publicat-o? Dămi-o s-o văz! (foarte agitată) Dă-mi-o, s-o văz! Tipătescu: Zoe! Ești nebună! Pristanda: (aparte
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
iubesc pe omul ăsta! (cade pe gânduri. Pristanda urmărește pe Tipătescu până la ieșire și se uită după el până se depărtează.) SCENA VI Zoe, Pristanda Pristanda: (după ce s-a asigurat că Tipătescu s-a depărtat, coboară degrab') Coană Joițico! Zoe: (tresărind) Ai! Ghiță! Iar m-ai speriat... Ce e? Ce vrei? Du-te! Lasă-mă-n pace! Pristanda: Sărut mâna, coană Joițico, nu vă supărați. (foarte cu binișorul.) Este cineva,... cineva, pe care-l știți d-voastră bine,... așteaptă aici... ar
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]