6,447 matches
-
Articolul 1 Se grațiază pedeapsă aplicată condamnatului Călin Ilie. Articolul 2 Se grațiază restul rămas neexecutat din pedeapsă aplicată următorilor condamnați: - Birhoata Angela-Clementina - Birhoata Ion - Ciuberea Ion - Comorod Florian - Stoian Ion - Ungur Gheorghe. Articolul 3 Se grațiază cu 1/2 pedeapsă aplicată următorilor condamnați: - Cernat Floricel - Matache Elenă - Muți Florea - Rusu Elenă. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU
DECRET Nr. 52 din 21 aprilie 1995 privind aprobarea unor gratieri individuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112093_a_113422]
-
la împăratul Austriei, iar în 1643, delegat în Transilvania la Curtea lui Rakoczy. A tratat cu Levakovic, trimisul Papei Urban al VIII-lea. Era la curent cu propaganda protestantă, căci avea în bibliotecă un exemplar din Catehismul Calvinesc, tipărit de unguri la Alba Iulia, în 1642, pentru convertirea românilor din Transilvania. A avut convorbiri cu Mitropolitul Varlaam al Moldovei. A scris versuri în limba slavonă pe Pravila de la Govara (1640) și a tradus Evanghelia (1642) "scrisă și premenită de pre limba
Un boier luminat – by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12578_a_13903]
-
fi mereu prezent în centrul atenției. Situația este de altfel specifică și pentru alte țări est-europene cu excepția, poate, a Ungariei ,care la ora actuală dispune de autori bine mediatizați, foarte apreciați în Apus. D.S.: Mi se pare nedrept acest lucru. Ungurii, care au aparținut odinioară monarhiei austro ungare, dispun de legături mai puternice cu Europa centrală. Popularitatea lor are de-a face și cu o falsă evaluare a țărilor. Ungaria se bucură oricum de un prestigiu sporit, după "89. Românii au
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
doresc moartea, singura necunoscută fiind doar clipa în care își vor pune în aplicare neîntrecuta lor mîrșăvie. Și uite-așa, cătinel-cătinel, am început să vorbim latina vulgară și să ne rugăm în slavonă, am învățat cîte ceva despre turci, despre unguri și despre leși, oferind, totodată, lumii pe cea mai înspăimîntătoare construcție mentală, pe chiar stăpînul împărăției nocturne, sursă inepuizabilă de angoase pentru multe generații de occidentali halucinați, și anume pe nesățiosul aspersor de vieți fragede, pe veșnic însetatul de sînge
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]
-
fragede, pe veșnic însetatul de sînge proaspăt , adică pe contele Dracula însuși. Cum această atribuire putea aduce mari daune imaginii noastre cvasiangelice, de păstori lirici și mereu cutremurați de credința într-un Dumnezeu cum nu mai are nimeni, am pasat ungurilor, cu multă generozitate, privilegiul de a-l fi moșit pe Dracula, lăsînd-o pe Elisabeta Bathory să furnizeze toate informațiile despre ceremonialurile sangvinare de la rădăcina mitului. }epeș a fost doar patriot și drept, am spus noi în cor, chestia aia cu
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]
-
Maghiar din Cluj Miklos Bacs, Jozsef Biro, Zsolt Bogdan, Aron Dimeny aflați la prima colaborare cu Purcărete și la primul lor spectacol non-verbal. Ei, slujitori extraordinari ai cuvîntului rostit impecabil Un ritm năucitor și solicitant pentru o trupă multiculturală francezi, unguri, români. Îi regăsim și pe doi dintre actorii cu care Purcărete a lucrat în Franța. Jacques Bourgaux este nelipsit aproape în toate distribuțiile, în roluri precum Verșinin, Lefaimur în De Sade, Laverdure în Labiche, Oberon și Teseu în Visul unei
Despre starea oamenilor sau cum tălmăcește Purcărete regizorul cuvîntul lui Rabelais by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13667_a_14992]
-
Polonia au știut să-și pună în evidență potențialul, mai ales cel uman, renunțând la fantasmagoriile "independenței economice" a țării - un concept valabil, eventual, în Europa pașoptistă, dar cu totul ridicol în lumea globalizată de azi! Ce e drept, și ungurii, și cehii, și polonezii au știut când să se opună forței agresive a exteriorului. Budapesta 1956, Praga 1968, Gdansk 1970 sunt momente istorice care explică prosperitatea de azi a foștilor noștri camarazi de suferință comunistă. Comparați "Mondo Cane"-le dâmbovițean
"Mondo cane" cu epoleți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16623_a_17948]
-
că se poate intra în NATO, creație tutelată de America, și în același timp să se ridice statui lui Antonescu, care a fost în război cu America? Franța ridica statui lui Petain, ori îl considera, în fundul inimii, martir? Pînă și ungurii sînt suficient de abili ca să nu ridice statui lui Horthy ori Salasi. Cred românii că moralitatea postbelică nu li se aplică? Trăim într-o lume în care, moral, Holocaustul e un parametru cheie, ceea ce se bate cap în cap cu
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
de ani în urmă, în toamna lui 1956, izbucnea la Budapesta revoluția. Eram student în primul an de facultate. Părinții mei, abia întorși de la închisoare și rămași fără casă, locuiau, la Sibiu, într-o cameră închiriată de o familie de unguri. Aveam, așa dar, știri despre ce se petrecea în țara vecină dintr-o sursă foarte precisă. Cu ocazia unei scurte călătorii la ai mei, am ascultat eu însumi, la radioul proprietarilor, ultimele cuvinte ale crainicului de la radio Budapesta, înainte ca
Pulsul istoriei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16656_a_17981]
-
vizitat județul Timiș, pentru deschiderea oficială a vămii de la Cenad - Kiszombor. E vorba de punctul de trecere spre Ungaria inițiat încă din 1997, dar abandonat din binecunoscuta indolență națională, deși finanțarea proiectului se făcea cu fonduri oferite de comunitatea europeană! Ungurii terminaseră lucrările încă de acum un an și jumătate (după cum se angajaseră!), așa încât a fost nevoie de toată energia d-lui Isărescu pentru a impulsiona lucrările pentru deschiderea vămii. în felul acesta, se scurtează drumul românilor ce călătoresc dinspre sud-vestul
Magul și ciomagul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16657_a_17982]
-
țării spre Europa cu mai mult de-o sută de kilometri. în fine, a venit și ziua inaugurării oficiale. Strângeri de mână între premierii celor două țări, flori, felicitări, șampanie. Totul părea idilic, mai puțin construcția de pe teritoriul românesc. în timp ce ungurii făcuseră, cu exact aceleași sume provenind de la U.E., o adevărată bijuterie, un loc de care să-ți aduci aminte cu plăcere, românii au înalțat, de mântuială, un fel de baracă boită strident pentru că, nu-i așa, "oricum e o clădire
Magul și ciomagul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16657_a_17982]
-
umilințe europene de genul celor în care francezii au sugerat într-o emisiune de înaltă audiență că salutul românilor este cel al cerșetorilor, cu mâna întinsă și glas rugător, de genul britanicilor care ne-au numit „romanian gypsies” sau a ungurilor au avut neobrăzarea de a spânzura o păpușă care l-ar fi întruchipat pe Avram Iancu. În lipsa oricărei poziții oficiale, hackerii de România au spart site-ul cotidianului „Le Monde”, postând un articol semnat R.N.S. - Romanian National Security, în care
HACKERII DE ROMANIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349731_a_351060]
-
Să ne creați o imagine cu totul alta față de cea reală numindu-ne „romanian gypsies”, difuzând emisiuni de tot căcatul gen Top Gear. Daca ați avut tupeul să enervați o țară întreagă, aflați că nu ne vom opri aici!” Pentru unguri, s-a rezervat surpriza spargerii site-urilor publicațiilor și televiziunilor TV2, Budapest Times, Magyarhirlap si EchoTV, fiind transmis extremiștilor următorul mesaj: „V-ați înșelat crezând că o palmă dată istoriei și poporului român va întoarce și celălalt obraz. Conștiința națională
HACKERII DE ROMANIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349731_a_351060]
-
la secolul al VII-lea e.n. din care rezultă existența în Transilvania a «Țării Ardil», adică a țării Ardealului, termen curat românesc, apărut cu două secole înainte de invazia triburilor migratoare războinice ungare în Bazinul mijlociu al Dunării, ceea ce dovedește că ungurii au fost aceia care au împrumutat termenul de Ardeal din limba română, după topica limbii maghiare, Erdely" (3). - descoperirea în Biblioteca națională din Budapesta a lucrării lui Lukacs Karoly, preot romano-catolic și arheolog, care a păstorit peste zece ani în
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
la secolul al VII-lea e.n. din care rezultă existența în Transilvania a «Țării Ardil», adică a țării Ardealului, termen curat românesc, apărut cu două secole înainte de invazia triburilor migratoare războinice ungare în Bazinul mijlociu al Dunării, ceea ce dovedește că ungurii au fost aceia care au împrumutat termenul de Ardeal din limba română, după topica limbii maghiare, Erdely" (3).- descoperirea în Biblioteca națională din Budapesta a lucrării lui Lukacs Karoly, preot romano-catolic și arheolog, care a păstorit peste zece ani în
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
sârbilor, croaților și slovenilor"), și al Cehoslovaciei lui Masaryk. În loc să respectăm condițiile impuse de sprijinitorii noștri dinafară, am purces, chiar de-a doua zi, la o politică a abuzurilor și persecuțiilor, răspunzând prostește abuzurilor și persecuțiilor de până atunci ale ungurilor. Spun prostește pentru că n-am sesizat că între timp politică lumii se schimbase, iar noi eram tocmai beneficiarii acestei schimbări. A doua jumătate a secolului al douăzecilea avea să fie dominată de cu totul alte principii decât fusese istoria secolului
Meningopolitica by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17637_a_18962]
-
sunt vizibile zi de zi și ceas de ceas. E suficient să deschizi Adevărul (cel mai citit cotidian al României, nu?) pentru a descoperi, practic, de ce se feresc occidentalii de noi că de râie. Provocatoare până la isterie la adresa occidentalilor și... ungurilor, multe din articolele acestui cotidian par comunicatele unei țări aflate în prag de război, si nu de integrare europeană. Un exemplu absolut la întâmplare: în ultimele zile, ministrul maghiar de Externe, Janos Mártonyi, a pledat la Paris în favoarea suprimării obligativității
Meningopolitica by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17637_a_18962]
-
de Externe, Janos Mártonyi, a pledat la Paris în favoarea suprimării obligativității vizelor în țările Uniunii Europene pentru români și bulgari. Nu știu care a fost reacția ziarelor bulgare la această știre, dar știu care a fost cea a Adevărului. În loc să le mulțumim ungurilor pentru ajutorul nesperat pe care ni-l dau, ziarul numărul unu al țării, după ce reproduce pe scurt, sec (că doar e de la sine înțeles că ungurii sunt obligați să ne ajute, desi noi îi spurcam în fel și chip!) această
Meningopolitica by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17637_a_18962]
-
la această știre, dar știu care a fost cea a Adevărului. În loc să le mulțumim ungurilor pentru ajutorul nesperat pe care ni-l dau, ziarul numărul unu al țării, după ce reproduce pe scurt, sec (că doar e de la sine înțeles că ungurii sunt obligați să ne ajute, desi noi îi spurcam în fel și chip!) această știre, pe aceeași pagina, dar cu litere mult mai mari, titrează: "Hajdu Gábor îi amenință cu pușcăria pe profesorii care încep școală la 1 septembrie"! Legătură
Meningopolitica by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17637_a_18962]
-
mult mai mari, titrează: "Hajdu Gábor îi amenință cu pușcăria pe profesorii care încep școală la 1 septembrie"! Legătură nu e greu de făcut și în mintea unor români probabil că s-a și făcut: iată, domnilor, cine ne sunt ungurii: pe de o parte ne duc cu vorba la Paris, iar aici la noi în țară ne bagă în pușcării! Dacă mai ținem seama de faptul că relatarea despre demersurile ministrului ungur era paginata deasupra unei informații cu titlul " Un
Meningopolitica by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17637_a_18962]
-
a și făcut: iată, domnilor, cine ne sunt ungurii: pe de o parte ne duc cu vorba la Paris, iar aici la noi în țară ne bagă în pușcării! Dacă mai ținem seama de faptul că relatarea despre demersurile ministrului ungur era paginata deasupra unei informații cu titlul " Un infractor căutat din 1991 a fost extrădat ieri din Germania", spectacolul manipulării e complet! Nu are nici o importanță că ministrul Hajdu Gábor, un ungur, se comportă ca un bun român, atrăgând atenția
Meningopolitica by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17637_a_18962]
-
seama de faptul că relatarea despre demersurile ministrului ungur era paginata deasupra unei informații cu titlul " Un infractor căutat din 1991 a fost extrădat ieri din Germania", spectacolul manipulării e complet! Nu are nici o importanță că ministrul Hajdu Gábor, un ungur, se comportă ca un bun român, atrăgând atenția asupra pericolului la care se supun copii de români (nu știu câți unguri trăiesc în județele vizate de ministrul Sănătății, Bacău, Constantă, Iași, Neamț, Suceava și Constantă). Nu are importanță că el, spre deosebire de atâția
Meningopolitica by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17637_a_18962]
-
din 1991 a fost extrădat ieri din Germania", spectacolul manipulării e complet! Nu are nici o importanță că ministrul Hajdu Gábor, un ungur, se comportă ca un bun român, atrăgând atenția asupra pericolului la care se supun copii de români (nu știu câți unguri trăiesc în județele vizate de ministrul Sănătății, Bacău, Constantă, Iași, Neamț, Suceava și Constantă). Nu are importanță că el, spre deosebire de atâția români, respectă legea, care prevede lucruri limpezi în cazul unor epidemii de genul nefericitei (și rușinoasei: semn indubitabil de
Meningopolitica by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17637_a_18962]
-
ședințe, cu lecturi de manuscrise, cu dezbateri. Dintre cei vechi Al. Rosetti, Camil Petrescu, Cicerone Theodorescu, Sorin Graur, eu - dintre cei noi: N. Moraru, Zaharia Stancu, Ion Călugăru, D.I. Suchianu, L. Răutu dimpreună cu Miron Constantinescu și G. Gabor, scriitor ungur, dela Cluj - iată chiar comitetul revistei, cum a apărut și la gazeta (p. 603). Doamne, îi aveam în fine pe N. Moraru, dimpreună cu Leonte Răutu și Miron Constantinescu! Criticul Perpessicius scrisese un articol, care: n-a fost acceptat în
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
mai vorbim,... cu Bosnia și Kossovo.., Câmpia Mierlei,... istorică... unde a luptat lîngă sîrbi și Mircea al nostru cel bătrîn și unde creștinii adunați mîncară o bătaie zdravăna înrobindu-se Șerbia pe sute de ani. Așa aveau să pățească și ungurii, după lupta de la Mohaci pe la 1500 și ceva. Noroc cu ei însă că otomanii aveau să fie biruiți mai tîrziu și respinși, prilej fericit pentru vecinii noștri, maghiarii, de a se reface și de a reintră, încă de pe atunci, de-abinelea
"Iar noi, a Turchiei floare..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18157_a_19482]