6,856 matches
-
discretizări a problemei continue din logica vagă având posibilitatea utilizării acestor structuri algebrice logice, ce abordează atât rezolvarea unor probleme de matematică și fizică, dar și a unor cuantificări ale unor stări sufletești/simțuri umane. Descoperirea mulțimilor vagi sau sistemelor vagi a fost făcută de către matematicianul L. A. Zadeh publicate în revista "Fuzzy Sets information and control" [vol. 8, 1965], iar pentru cunoașterea medicală, cel puțin reprezintă un mod de explicare într-un fel accesibil, singurul și acceptabil până în prezent, să facă
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
însumează în acest fel unui ideal comun, cel al salvgardării sănătății semenilor printr-o integrare viabilă. Teoria cunoașterii senzoriale și extrasenzoriale Botez-Donțu.același model roto-translator de această dată pe axul anamneză. b) Cunoașterea senzorială/extrasenzorială (structură :5D/3D) Teoria sistemelor vagi are la bază structuri fine ce permit, ca prin intermediul acestora, să se studieze componente dintr-un limbaj imprecis (inclusiv semiologic), dar cu posibilitatea flexibilității gândirii umane în așa fel, încât se pot lua decizii diagnostice și terapeutice în compensație orientându
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
se studieze componente dintr-un limbaj imprecis (inclusiv semiologic), dar cu posibilitatea flexibilității gândirii umane în așa fel, încât se pot lua decizii diagnostice și terapeutice în compensație orientându ne după calculele făcute pentru modele elaborate pe baza sistemelor fuzzy (vagi), în cazul nostru este vorba de simțurile umane, când sunt prezente impresiile da și/sau (sau/și) nu definind spre extreme cele doua modele de cunoaștere propuse: senzorial sau/și (și/sau) extrasenzorial, eventual o combinație, cum se întâmplă, când
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
definește între domeniile activității celorlalte metode de tratament menționate mai sus (prin fler, inspirație, talent etc.); același cu cel de diagnostic și profilaxie, al terapiilor asociate și al medicinii alopatice/ecologice în general. Și în terapie se concep aceleași sisteme vagi pentru vindecări senzoriale și extrasenzoriale, eventual în complementaritate integrală a celor două metode de diagnostic și tratament. Diagnosticarea prin metodele extrasenzoriale (care presupun metode senzoriale de tratament, excepțional extrasenzoriale și invers) aparține medicinii ecologicee și se face prin: relaxare-autorelaxare, masaj
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
numai la structurile formale, pierzându-le din vedere pe cele informale. Lucrările mai noi sugerează posibilitatea clasificării structurilor organizatorice în funcție de mai multe criterii, din a căror combinare rezultă varietatea structurilor. Cum însă multiplicarea numărului de criterii conduce la o analiză vagă și lipsită de interes, extrem de importantă devine reperarea criteriilor dominante ale structurilor organizatorice. Un economist francez considera că trei elemente esențiale ar putea fi luate în calcul în clasificarea structurilor organizatorice, și anume: constrângerile (strategie, mărime, tehnologie, mediu); motivațiile și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de obiectivele, scopurile care urmează a fi realizate, omul trebuie considerat ca având o conduită rațională, însă limitată și constrânsă de circumstanțe. Oamenii au cunoștințe, capacități, motivații nu numai diferite, dar și limitate; informațiile lor despre alternativele acționale pot fi vagi, neclare, nedisponibile, incomplete sau chiar eronate; criteriile de evaluare a alternativelor pot fi adeseori nesigure sau neacceptate de toți decidenții; timpul și energia celor ce iau decizii sunt limitate, cel mai frecvent insuficiente; căutarea soluțiilor bune se poate întinde nepermis
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
decidenților. Astfel, ei influențează modul în care decidenții recunosc într-o temă o problemă sau o nouă oportunitate. De exemplu, decidenții se servesc de ceea ce unii autori numesc „al șaselea simț”, cu ajutorul căruia ajung să definească problemele și prin intermediul informațiilor vagi, să creeze un gestalt plin de înțeles. De asemenea, recurg la o hartă a realității sau la o structură cognitivă personală care îi ajută să filtreze, să selecteze obiectele din realitate și să-și legifereze propriul mediu intern. Un manager
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
elementele oponente sau incompatibile. Surprinderea acestui aspect este, fără îndoială, importantă. Numai că formulările păcătuiesc printr-o prea mare generalitate. Neconținând suficiente informații referitoare la contextele sociale în care apar conflictele, la încarcătura lor psihologică și la funcțiile, ele răman vagi și neoperante. Considerăm, de aceea, că dacă dorim să ne formăm o imagine corespunzătoare asupra conflictelor este absolute necesar să vedem cum au fost ele definite din perspective disciplinelor socio-psihologice. Chiar dacă fiecare dintre aceste discipline (sociologia, psihologia socială, psihologia individuală
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
adaptare depind de echilibrul stabilit între acești trei factori. Toate acestea îl determină pe Selye să propună mai multe definiții ale stresului: „stresul este dominatorul comun al tuturor reacțiilor de adaptare ale organismului” (definiția este simplă, apreciază el, dar prea vagă); „stresul este starea exprimată manifest printr-un sindrom specific comportând orice schimbare nonspecifică intervenită într-un sistem biologic” (definiția este considerată operațională, deoarece arată că o stare nu poate fi cunoscută decât prin manifestările sale); „stresul este o stare manifestată
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Ingrid refuză. În discuția cu delegatul întreprinderii și cu delegatul sindical i se aduc noi învinuiri. O lună mai târziu, Ingrid este transferată într-un serviciu îndepărtat de sediu, aflat într-un alt cartier al orașului, noile ei sarcini fiind vagi. Este izolată, fără contact cu colegii, fapt care o duce pe Ingrid în pragul depresiei. Și-a luat nenumărate concedii medicale. Ea a devenit temătoare, cârcotașă, permanent în defensivă. În această stare de spirit, și fără sacini precise, Ingrid avea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
un cod care poate fi „descifrat” numai dacă ambele părți (emițătorul și receptorul) conferă aceeași semnificație simbolurilor pe care le utilizează. Cuvintele sunt doar simboluri care reprezintă lucruri și idei. Noi le atribuim diferite înțelesuri, mai mult sau mai puțin vagi, atunci când le auzim sau le folosim. Înțelesul pe care noi îl dăm cuvintelor rezultă din modul în care fiecare dintre noi interpretează lumea înconjurătoare, pentru că fiecare dintre noi o vede și o înțelege în mod diferit. În familie, în colectivități
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
o acțiune multifuncțională. El joacă un rol esențial atunci când comunicați tandrețe, dorință, dragoste, amenințare sau sprijin, sau când vreți să accentuați un mesaj. Simțul pipăitului se dezvoltă mai devreme decât toate celelalte simțuri. Deși amintirile dumneavoastră din acea perioadă sunt vagi, prima oară ați simțit limbajul trupului în uter. Copii se dezvoltă și cresc dacă sunt stimulați, astfel încât atingerea este vitală pentru ei. Limbajul tactil al trupului este o componentă esențială a capacității copilului de a înțelege lumea în care trăiește
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
în stabilirea și menținerea relațiilor sociale având în vedere dificultățile de menținere prin telefon. Un alt obicei al persoanelor cu deficiență de auz este preferința de a discuta deschis și sincer, fără introduceri diplomatice. Sunt inadecvate sau chiar ofensatoare discuțiile vagi folosite de anumite persoane pentu a părea politicoase. Persoanele cu deficiență de auz se adună în cluburi înființate de ei, conduse de persoane alese din rândul lor și finanțate din venituri proprii sau cu sprijin din partea unor organizații de stat
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
nu facă nimic care să nu fie diferit de ce-a făcut anterior (Montaigne, Eseuri, III, 13). Această uimire ține de ceea ce Hannah Arendt va numi „miracolul”, iar Emmanuel Lévinas „miracolul exteriorității”. Totuși, pentru a evita reducerea la o categorie vagă, vom disocia această alteritate a celuilalt de simpla diferență. Jocul care există, Încă de la Platon, Între Același și Celălalt ca genuri ale Ființei (Sofistul, Timaios) apare la Moderni ca joc Între „eu” și „non-eu”. Se intersectează aici trei perspective, trei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
directă și mai puțin frecventă). Această distincție poate fi nuanțată prin alta, calitativă, care nu depinde de scara avută În vedere, Între comunitate (grup de strânsă asociere În cadrul căruia sentimentul de apartenență este intens) și grup (grup de asociere mai vagă sau chiar mulțime de indivizi În cadrul căreia acest sentiment este slab ori inexistent) (Lipiansky, 1998b, p. 148). Mai remarcăm și că, În cazul precedent, noțiunea de apartenență culturală nu este menționată În mod explicit, fie pentru că acoperă toate apartenențele menționate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
până la socialiștii utopici (Etienne Cabet, Robert Owen sau Wilhelm Weitling), avem o listă foarte lungă a celor care au folosit această expresie, În accepțiuni ă este drept ă dintre cele mai diverse și, cel mai adesea, Într-un mod destul de vag și de imprecis. Recunoscând, Într-o celebră scrisoare adresată lui Joseph Weydemeyer la 5 martie 1852, cât le datorează celor mai mulți dintre gânditorii pomeniți mai Înainte, autorul Manifestului partidului comunist dezvoltă totuși o concepție originală, bazată, prin punerea În evidență a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
diversitatea și calitatea articolelor sale, relația dintre drept și cultură rămâne totuși destul de nebuloasă. Această incertitudine are cu siguranță drept cauză dificultatea definirii, dar și punctul de vedere adoptat, pentru că fiecare civilizație are concepții greu de comparat asupra acestui domeniu vag și cu frontiere nesigure. ν Dacă ne situăm În domeniul interculturalității, simplificările care constau În a vorbi doar despre experiența occidentală modernă și despre o viziune normativă (ceea ce trebuie sau ar trebui să fie), fără a aduce În discuție practicile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe lista unor asemenea crime. În continuare, termenul s-a regăsit În procesele mai multor criminali de război naziști. La 11 decembrie 1946, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat rezoluția 96 (I), În care se dădea o definiție destul de vagă: „Genocidul este refuzul de a recunoaște dreptul la existență al unor grupuri Întregi de oameni, la fel cum omuciderea este refuzul de a recunoaște dreptul la existență al unui individ”. La 9 decembrie 1948, aceeași adunare adopta În unanimitate o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
legitimeze eventuale intervenții În treburile lor interne. Așa se face că referința la genocidul armenilor a trebuit ștearsă la cererea anumitor state membre, În vreme ce alte state, printre care și URSS, obțineau excluderea dintre beneficiarii convenției a „grupurilor politice”, concept adesea vag ce a permis excluderea mai multor tipuri de grupuri. Au fost excluse, de asemenea, grupuri cu caracter economic, cultural, social și sexual. Unii specialiști, ca Pieter Drost, au propus definiții mai cuprinzătoare, care să țină seama de „distrugerea deliberată a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fel de umbrelă atotcuprinzătoare. Simțim despre ce este vorba, dar, În același timp, ne este foarte greu să definim cu precizie la ce anume ne referim. N-o fi oare un efect al gândirii unice a „vremurilor democratice”: o noțiune vagă asupra căreia toți sunt de acord, deși este cât se poate de confuză („incivilitățile”, trebuie să ne opunem acestora, dar ele sunt oricum ... fără consecințe, așa că ar fi mai bine să „Închidem ochii”)? Privit mai Îndeaproape Însă, acest termen ă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
doresc autonomie individuală și se prefac că acceptă În mod abstract constrângerile emancipatoare ale reciprocității, dar fără a se supune probei limitării și interdicției, singurele care pot să garanteze conlucrarea, și nu doar simpla juxtapunere, a celor două sfere. Termenul vag și comod de „incivilitate” maschează această contradicție. Or, ideea de civilitate, ca dispoziție favorabilă coeziunii sociale, ne pregătește tocmai pentru această articulare, În cadrul normelor juridice, a sistemelor de valori și a simbolurilor comune. O problematică dificil de delimitat Pentru a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
domnește „o atmosferă toxică”, impregnată de „o violență care se banalizează și sfârșește prin a se legitima”. Lucrurile se petrec ca și cum dreptul nu mai poate reglementa situația, utilizările recente ale cuvântului instaurând o retorică a estompării, care produce un discurs „vag”, și a eufemismului, pe care Îl putem defini drept un „procedeu prin care Îndulcim exprimarea unei idei brutale sau prea amare” (Morier, 1989, pp. 167-168). Estomparea creează un climat eufemistic care face posibilă instrumentalizarea politică și mediatică. Așadar, termenul poate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
respingere care nu recurg neapărat la biologie pentru a declara inferioritatea unora, ci absolutizează originea etno-culturală pentru a discrimina, a segrega sau a expulza. Însă această noțiune poate fi ea Însăși interpretată ca semnificând fie un rasism numit instituțional (concept vag, care de fapt diluează rasismul În funcționarea societății), fie un rasism popular, categorie dificil de utilizat, chiar și atunci când se bazează pe anchete asupra modurilor de stigmatizare și asupra practicilor discriminatorii (Wieviorka et alii, 1992). Categoria descriptivă a „rasismului popular
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este atunci respinsă ca fiind o utopie abstractă. Rămâne de schițat o critică metodologică a „rasismului instituțional” În calitate de model de inteligibilitate susceptibil de a fi funcțional În cercetările din științele sociale. Să mergem direct la esențial: referința acestui concept este vagă și globalizantă. Ea cuprinde, Într-adevăr, toate excluderile, segregările sau discriminările, precum și toate dezavantajele care afectează minoritățile sau grupurile deviante, bachiar toate formele de dominație și exploatare considerate nedrepte sau ilegitime. În plus, utilizările explicative curente ale expresiei „rasism instituțional
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și la Întreținerea conștientizării rasismului care acționează Într-o societate democratică presupus exemplară, ea nu s-a transformat În instrument de cunoaștere. Armă a criticii, instrument polemic, dar nu modalitate de obiectivare a unei porțiuni a realității sociale. În ciuda caracterului vag al conceptualizării sale, această categorisire revine periodic În literatura antirasistă savantă, precum și În producția jurnalistică Înveșmântată În retorică „științifică”. Așa se face că judecătorul MacPherson, În raportul său din februarie 1999 cu privire la ancheta asupra morții lui Stephen Lawrence, tânăr britanic
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]