15,959 matches
-
e inițial din aceste pronume, deși se rostește ie se scrie e, potrivit cu tradiția literară. Pentru a înțelege scrierea formelor neaccentuate ale pronumelui personal, folosind liniuța de unire, atunci când se pronunță cu verbul, am făcut multe exerciții de delimitare a verbului prin raportarea lui la subiect, separând pronumele. Exemplu: El mi-a împrumutat cartea. Ce a făcut el? Ăa împrumutat) Cine a împrumutat? Ăel) Cui a împrumutat? Ămie, mi) Elevii au constatat că între forma mi a pronumelui și a Ăintră
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
lui la subiect, separând pronumele. Exemplu: El mi-a împrumutat cartea. Ce a făcut el? Ăa împrumutat) Cine a împrumutat? Ăel) Cui a împrumutat? Ămie, mi) Elevii au constatat că între forma mi a pronumelui și a Ăintră în componența verbului a împrumutat) s-a pus liniuță de unire pentru că cele două cuvinte s-au rostit într-o singură silabă. În scopul consolidării automatismelor ortografice am creat exerciții de dificultate sporită de tipul celor de recunoaștere a pronumelui, de disociere de
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
încercuind pronumele: Pe el l-a pus la ora de muzică să cânte nota la. În același scop creez și introdc exerciții structurale diverse. Am început cu exerciții structurale de repetiție simplă pentru scrierea pronumelui personal, persoana I Ăașezat înaintea verbului): Dan mi-a vorbit de munca sa. El arătat o carte. Ea povestit despre munca tipografilor. Mihai ne-a vorbit despre munca sa. El arătat o carte. Ea povestit despre munca tipografilor. Continui cu exerciții structurale de repetiție simplă pentru
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
de substituire a pronumelui personal la persoana I, dativ formele persoanei a II-a. a spus a spus mie, mi a arătat ție, ți a arătat a scris a scris În alte exerciții folosesc substituirea când pronumele este așezat înaintea verbului, după verb și pronume. mia spus spunândumi spunândumise a arătat arătându arătându a scris scriindu scriindu Le cer copiilor să dea exemple de propoziții în care să se afle pronumele personal, formă neaccentuată sub următoarele forme: ne, ne-, ne: Ortografia
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
a pronumelui personal la persoana I, dativ formele persoanei a II-a. a spus a spus mie, mi a arătat ție, ți a arătat a scris a scris În alte exerciții folosesc substituirea când pronumele este așezat înaintea verbului, după verb și pronume. mia spus spunândumi spunândumise a arătat arătându arătându a scris scriindu scriindu Le cer copiilor să dea exemple de propoziții în care să se afle pronumele personal, formă neaccentuată sub următoarele forme: ne, ne-, ne: Ortografia pronumelui reflexiv
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
un cuvânt. Dispunând de un înalt grad de abstractizări și generalizări elevii clasei a IV-a motivează ortografierea formelor neaccentuate astfel: și-au imaginat au imaginat, sieși și - pronume personal, formă neaccentuată, persoana a III-a, nr. singular, au imaginat - verb, timp trecut, se rostesc în aceeași silabă și de accea se scriu cu liniuță de unire. Pentru a evita greșelile precizez elevilor că pronumele își, la fel ca și pronumele personale îmi, îți, îl, îi, care au pe î ca
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
vor ajunge la răspuns mai târziu decât colegii lor mai buni la învățătură și cu un ritm mai rapid de lucru. De obicei rămân pasivi așteptând răspunsul la colegi sau la mine. Dacă unii copii confundă unele sunete finale ale verbului cu pronumele și folosește greșit cratima, sunt necesare exerciții prin care aceștia să fie puși în situația de a argumenta de ce e corect să nu se folosească liniuța de unire în exemple ca: scrieți Ătu), mergeți, făcuse, privise. Elevii trebuie
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
să fie puși în situația de a argumenta de ce e corect să nu se folosească liniuța de unire în exemple ca: scrieți Ătu), mergeți, făcuse, privise. Elevii trebuie să observe că ți și se nu sunt pronume, ci sunete ale verbului. Greșeala de ortografie, dacă nu e un accident, reprezintă psihologic fie lipsa de reacție corespunzătoare la un stimul, la o regulă încă nefixată, fie o deprindere negativă. Factorul psihologic poate crea condiții de apariție sau de persistență a greșelilor. Învățarea
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
este simplă. Totodată se scoate în evidență importanța virgulei. Însușirea altor părți multiple de propoziție ca atributul și complementul, în clasa a-IV-a favorizează consolidarea cunoștințelor de punctuație implicate de acestea. Atributul și complementul se despart prin virgulă de substantivul sau verbul pe care îl determină, când sunt așezate în ordine inversă celei normale. Pentru a le demonstra acest lucru, le dau elevilor următoarele exemple: a) Grijuliu, șeful de atelier își controlează mașinile. b) Pe stradă, aerul rece m-a înviorat. Procedeul
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
unde își formulează categoric și tranșant viziunea asupra propriei ars poetica și, mai ales, pe frontul experimentării lirice, unde sondează dimensiunea amorală (în sensul etimologic al termenului) a limbii, lăsându-se "posedat", cum inspirat a remarcat Nicolae Balotă, de magia Verbului viu. Discursul programatic, ca metatext prescriptiv, performativ și explicativ al discursului poetic propriu-zis, are, în primul rând, o funcție de accesibilizare a acestuia din urmă, cu toate că el însuși poate fi citit în dublă cheie: ideologică și estetică. Atunci când vom dezbate problematica
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
artistice în orice luptă de condeie. Călinescu exprimă plastic acest lucru, invocând "duelul" nobil ca metaforă a polemicii literare de înaltă ținută, în care latura spectaculară derivă nu atât din soliditatea raționamentului cât din strategia discursivă de a combina eficient (verbele construiesc dinamic un climax al strategiei ofensive: frâng, dobor, împung, sângerez) dimensiunea intelectivă (argument, definiție) cu cea afectivă (imagine, spirit): "Să-ți frâng mijlocul cu un argument, să te dobor în țărână cu o imagină, să te-împung cu un
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
puncte vulnerabile în discursul adversarului, sugerează tactic lectorului o posibilă evaluare comparativă, înfluențându-l în actul deliberării. Polemistul, în ipostaza descriptorului, face dovada unei triple subiectivități: deictică (se referă la mărci deictice proprii descrierii: în pasajul selectat de noi, ele sunt: verbele impersonale, prezența participiilor și a gerunziilor, enumerația etc.), modală (traduce atitudinea locutorului față de cele enunțate) și retorică (se referă la caracterul epidictic al expunerii și la dimensiunea ei afectivă)81. Secvențe de mică întindere, narative și/sau descriptive dau consistență
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
o gravă amărăciune"84). Totodată, afirmația la unison a congenerilor preocupați de scrisul său, după care poetul a fost, într-o primă fază, boicotat de gazetar, pentru a deveni, apoi, celebru printre literații epocii tocmai prin campaniile de presă și verbul său caustic, a constituit o altă barieră mentală tradusă prin prejudecata cvasigenerală conform căreia producția publicistică nu poate primi drept de accedere în cetatea literelor. Găsim, astfel, îndrituită constatarea lui Cornel Munteanu referitoare la indecizia și lipsa de consens, în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
plan secundar-auxiliar, "sentimentul vindictei sau al reparației morale"105. În ceea ce privește magia actului artistic, imanentă unui spirit posedat de energiile Cuvântului, ea este concretizată în scenarii ritualice purificatoare. Balotă se va lăsa sedus de forța imagistică a textelor în care obsesia Verbului cu efect letal devine artă, prin catarsis-ul produs în imaginarul agresivității necenzurate. Un studiu de relativă actualitate dedicat pamfletului arghezian aparține lui Ștefan Melancu 106, un autor care își propune "o înțelegere mai cuprinzătoare a pamfletului arghezian, vizând atât
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
dezumanizate. În acest sens, cartea lui Ion Tudor Iovian, Gherla imaginarului arghezian (eseu despre pamfletul arghezian)107, vine să confirme, încă o dată, faptul că dimensiunea agresiv-deformatoare a pamfletului polemic reprezintă o inepuizabilă sursă interpretativă pentru toți cei seduși de magia verbului arghezian. "E semnul indubitabil că e viu, că nu e un "capitol de istorie literară" clasat în formule definitive, oricât de pertinente și exacte ar fi ele". În efortul său, autorul mizează pe spectacularul aceluiași univers în alcătuirea căruia intră
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
particular al corespondenței, argumentația sa vizează un destinatar personalizat, pe care intelectual îl domină conștient, deși afectiv îi e subjugat. În plan sintactic, concizia (ca trăsătură manifestă a virilității stilistice) este obținută printr-o topică directă, deseori simplificată până la elipsa verbului. Această tendință parcimonioasă a scriiturii, deseori semnalată de exegeză, poate fi considerată, pe drept cuvânt, marcă a stilului polemic arghezian. Când însă desenează arabescuri ideatice, paragraful se dilată până la prolixitate, etalând un narcisism al expunerii ce trădează intenția de a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
etalând un narcisism al expunerii ce trădează intenția de a se singulariza și de a domina schimbul de idei. În planul argumentativ, avem de-a face cu argumente punctuale (uneori chiar numerotate, pentru a facilita coerența ideatică), aserțiuni categorice cu verbe verdictive și comportative (J.L. Austin), enunțuri cu caracter axiomatic, strategii proleptice etc., dublate de o juvenilă gesticulație retorică. Astfel, tonul capătă accente patetic-imperative sau retoric-interogative care simulează efortul persuadării. De fapt, avem de-a face cu piruete gratuite, executate condescendent
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de un demon care-i denunța emotivitatea drept slăbiciune și-l făcea să se împotrivească propriei lui naturi. Ironia, sarcasmul, deriziunea, grotescul erau tot atâtea arme cu care el se apăra de sine însuși. Lacrimii interioare îi opunea virulența unui verb corosiv, menit s-o strivească"124. Un episod capital al biografiei argheziene, de care se leagă ombilical o importantă parte a literaturii polemico-pamfletare, este, fără îndoială, cel legat de colaborarea la Gazeta Bucureștilor și de prizonieratul de la sfârșitul anului 1918
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
definiție consacrată a stilului, Arghezi practică o polemică implicită, pentru că instaurarea propriei teorii (nemetodice și nesistematice) presupune excluderea sau demolarea celor existente. E limpede că, pentru poetul cu vocație de întemeietor, discursul de tip manifest este unul agresiv-asertiv, în care verbul "a defini" înseamnă a personaliza sau valoriza subiectiv caracteristicile obiectului sau noțiunii la care se referă. Această redefinire presupune o conceptualizare nouă, iar în jurul ei se înfiletează structura argumentativă a textului. Refuzul de a asimila idei și accepțiuni prefabricate e
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
etc. se sustrag sancționabilului pentru a deveni figuri predilecte ale unui scandal ritualic. Cicero, în De republica, îl numea printr-un termen arhaic occentatio, referindu-se la respingerea ritualică a unui individ pe temeiuri incerte, prin ofensă și ultragiu 185. Verbul arghezian îndeplinește această funcție magică: instrument de asanare simbolică a unui teritoriu perceput ca imund de sensibilitatea sa. Teoretician atipic al pamfletului, Arghezi, asemenea lui Paul Louis Courier, îi legitimează agresivitatea în calitate de semnal avertizor, socialmente vorbind, dar și ca provocare
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
iritat de râvna de stăpânire a stupidității". Arghezi trimite de nenumărate ori la un simbolism al torturii fizice, ca o pedeapsă extremă, dar justificată aplicată lumii descentrate, aici rolul fiind al satiristului, dar și ca o intervenție ludică, prin care verbul magic transfigurează realitatea, demontând-o și remontând-o în imaginarul poetului și, în egală măsură, al pamfletarului. În spațiul publicistic arghezian, poetica agresivității, ca expresie fundamentală a unui reflex polemic funciar, se înscrie într-o configurație elastic-încăpătoare, traversând grade diferite
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
frază, atrage atenția, prin tăcere semnificativă, tocmai asupra obiectului incriminat. Nu raționamentul în sine stârnește râsul, ci semnificația vidă (de vacuitate, de nulitate absolută) a premisei sale, care generează concluzii mai mult decât ilare. Iată-le: "Prefixul arătând că acțiunea verbului se produce de cel puțin două ori, eventual de trei-patru-cinci ori pe rând, dacă separăm verbul de particula domnului Motru, constatăm că acțiunea verbului se produce o singură dată, indiferent de modulațiunile în semitonuri sau de scăpărarea ei bruscă într-
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ci semnificația vidă (de vacuitate, de nulitate absolută) a premisei sale, care generează concluzii mai mult decât ilare. Iată-le: "Prefixul arătând că acțiunea verbului se produce de cel puțin două ori, eventual de trei-patru-cinci ori pe rând, dacă separăm verbul de particula domnului Motru, constatăm că acțiunea verbului se produce o singură dată, indiferent de modulațiunile în semitonuri sau de scăpărarea ei bruscă într-un ton întreg". De aici încolo, râsul e de nestăvilit, fiecare paragraf speculează aceeași idee, o
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a premisei sale, care generează concluzii mai mult decât ilare. Iată-le: "Prefixul arătând că acțiunea verbului se produce de cel puțin două ori, eventual de trei-patru-cinci ori pe rând, dacă separăm verbul de particula domnului Motru, constatăm că acțiunea verbului se produce o singură dată, indiferent de modulațiunile în semitonuri sau de scăpărarea ei bruscă într-un ton întreg". De aici încolo, râsul e de nestăvilit, fiecare paragraf speculează aceeași idee, o întoarce pe toate părțile, îi exploatează sensul, prin
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și albastru-ardezie, care-l străfulgeră ca o Judecată de Apoi, are această revelație: literatura lui n-a fost la înălțime. "Se rostogoli de pe canapea pe dușumea și toți vizitatorii și paznicii se năpustiră spre acel loc"*. De secole întregi furnicile verbului se târăsc pe sub carul de luptă al inventatorilor vizuali, care au, ca să spunem așa, triumful înnăscut. În fața eternității mute a "celui mai frumos tablou din lume"**, Bergotte era învins dinainte, iar moartea lui, o mărturie a neputinței de a ne
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]