KorAP: Find »[drukola/base=veronică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...203 204 205 ...209 >

5,224 matches

Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

și Evadarea de Alexandru Jar, Lumina primăverii de Ion Călugăru, Negura de Eusebiu Camilar, a unor nuvele ca ale lui Sergiu Fărcășan, Petre Dragoș, Nagy Istvan, Petre Vintilă, V.Em. Galan, a poemelor lui Eugen Jebeleanu, Radu Boureanu, Victor Tulbure, Veronica Porumbacu ș.a. care sunt semnele indiscutabile ale unui reviriment literar, ale unei noi direcții pe care literatura noastră nu a avut-o. (Ă). (Ă). (Ă)”. Alt eveniment care i-a solicitat pe scriitori, de astă-dată nu numai la nivel de

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Victor Russu. Săptămânal apare, apoi, cunoscutul Supliment de Duminică girat de Sergiu Fărcășan, unde publică doar numele verificate, de notorietate și perspectivă: Maria Banuș, Ada Gregorian, Lucia Demetrius, Elisabeta Luca, Petru Dumitriu, Dan Deșliu, Aurel Baranga, Traian Șelmaru, (cronica teatrală), Veronica Porumbacu și alți câțiva. Iată, de pildă, ce conținea primul Supliment de Duminică 9 (dedicat, se-nțelege, planului economic al anului): Maria Banuș (Planul, scriitorii și o istorioară), Sergiu Fărcășan (Brigada cântă pe mai multe voci) și o epistolă a

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Închinate Uniunii Sovietice, Armatei Sovietice și genialilor conducători ai oamenilor muncii din lumea Întreagă, Lenin și Stalin. Privind spre trecutul de lupte și jertfe al clasei muncitoare, spre suferințele Îndurate, spre eroii Partidului, asasinați În Închisorile burgheziei și moșierimii, poeta Veronica Porumbacu a scris poemul Mierla lui Ilie Pintilie. Dan Deșliu a izbutit, Îndeosebi În Cântece În cinstea lui 7 Noiembrie să ne dea un poem de largă respirație, străbătut de un elan revoluționar. (Ă). Marcel Breslașu, pe lângă un volum de

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Scutul păcii; Radu Boureanu - Aripile albe ale păcii; Victor Eftimiu - Drapelul păcii; Victor Tulbure - Așa cum ucizi lupii; Szemler Ferenc - Patrie nouă; Jozef Attila - Versuri. Continuare, În note23. În Scânteia 24 publică puțini poeți, de obicei numele consacrate: MariaBanuș, Dan Deșliu, Veronica Porumbacu, Nina Cassian, A.Toma. În Contemporanul 25 cel mai frecvent publicat este A.E. Baconsky, dar și majoritatea numelor care dădeau viitor și substanță poeziei din vreme. Cu insesizabile diferențieri, aceleași semnături și În Flacăra: George Dan, Suzana Delciu

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
veleat Să ne facem viața/Cum Îi dimineața Traiul să-l trăim/ Nu În țintirim Care-i pentru voi/ Dacă vreți război Ani na-vi-s-ar/Funia-n stejar!». (Ben CORLACIU. - Doină) Radu Boureanu ( În Sângele popoarelor), Aurel Baranga (În Vocea Americii), Veronica Porumbacu, Adrian Rogoz, George Dan, A.E. Baconsky și foarte mulți alții au aflat un izvor fertil de inspirație În lupta lagărului antiimperialist și democratic În frunte cu Uniunea Sovietică Împotriva imperialiștilor anglo-americani neguțători de războaie. (Ă) «Pacea lumii e-

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
anului, cu diferite prilejuri: de 1 mai, de 23 august, de Ziua Scânteii. Bunăoară, de 1 mai sunt distinși cu Medalia Muncii: Sergiu Natra, Dan Deșliu, Ovid S. Crohmălniceanu, Petru Dumitriu, Nina Cassian, Radu Beligan, Hary Brauner, Cik, Laurențiu Profeta, Veronica Porumbacu ș.a.96. Steaua RPR cl.V se acordă lui: Ion Călugăru, Horia Liman, Al. Finți, ș.a. Ordinul Muncii cl. II, pentru Mihail Davidoglu, Lucia Demetrius, Camil Petrescu, Mauriciu Vescan, ș.a.97. Tot În acest scop să citim bilanțul 5

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
nr. 1384, 25 mart. x x x Spre un nou avânt al creației literare. Stenograma prescurtată a raportului tov. Zaharia Stancu la Conferința Scriitorilor din RPR. lbidem, nr. 1386, 27 mart. 23. (selectiv); În nr. 5-6: Vera Hudici. - Ion Asaftei; Veronica Porumbacu. - Tovarășul Matei a primit „Ordinul muncii”; Miron Radu Paraschivescu. - Uneoriăiarna; Iosif Nedelcu. - Unde este unireă; Otilia Cazimir - Îndemn; Virgil Teodorescu. - Versuri; Mihu Dragomir. - Versuri; Ben Corlaciu. - Nelegiuirea; Nina Cassian. - Istorie. În nr. 9: Mihu Dragomir. - Scânteia noastră; Virgil Teodorescu

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
un sat pe dâmb; M.R. Paraschivescu. - N-am terminat; Vintilă Ornaru. - Mesaj; Mihu Dragomir. - S-a mișcat valea Cara-su; A.E. Baconsky. - Poeme pentru pace. În nr. 10: Versuri pentru 7Noiembrie de Nina Cassian, Ștefan Popescu și Radu Teculescu; Veronica Porumbacu. - Nu bate! În nr. 11: Poeme pentru I.V. Stalin de C. Leoneanu-Brateș, Ion Serebreanu, Virgil Teodorescu, Radu Boureanu, Alfred Sperber, Horvath Istvan, Bardos B.Arthur, Marki Zoltan; Ion Călugăru. - Portretul; Otilia Cazimir. - Bădița Stalin; Maria Banuș. - Se-apropie ziuaă

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Horvath Istvan, Bardos B.Arthur, Marki Zoltan; Ion Călugăru. - Portretul; Otilia Cazimir. - Bădița Stalin; Maria Banuș. - Se-apropie ziuaă. Ion Caraion. - Întâlnirea apelor. 24. Din poezii publicate În Scânteia În 1949: Victor Tulbure. - Mama Zoiei, În nr. 1425, 14 mai; Veronica Porumbacu - Cântec (de spus cu o armonică În nr. 1492, 31 iulie; Victor Tulbure. - Ostașilor sovietici pururi slavă, În nr. 1510, 21 aug.; Dan Deșliu. - Poem pentru Scânteia luptătoare, În nr. 1539, 25 sept.; Veronica Porumbacu - Ține minte, În nr.

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
În nr. 1425, 14 mai; Veronica Porumbacu - Cântec (de spus cu o armonică În nr. 1492, 31 iulie; Victor Tulbure. - Ostașilor sovietici pururi slavă, În nr. 1510, 21 aug.; Dan Deșliu. - Poem pentru Scânteia luptătoare, În nr. 1539, 25 sept.; Veronica Porumbacu - Ține minte, În nr. 1545, 2 oct.; Nina Cassian. - Frunză roșă, frunză-aprinsă, În nr. 1545, 2 OCL; Maria Banuș. - Vatra inimii (lui Stalin - n.n.), În nr. 1613 (număr festiv, 21 dec, dedicat celei de-a 70-a aniversări a

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Mircea - Schiță pentru un poem; nr. 122, 7 febr.: Poeți maghiari din RPR: poezii de Kiss Jeno, Solomon Erno, Solomon Laszlo, Szemler Ferencz, Horvâth Istvan; nr. 123, 11 febr.: A. Torna. - Vive la Commune, Cântul vieții; nr. 124, 18 febr.: Veronica Porumbacu. - Noaptea răsvrătiților; nr. 125, 25 febr.: Petru Vintilă - Primăvara timpurie; nr. 126, 25 febr.: Maria Banuș. - Din Maramureșă; nr. 127, 11 mart.: Dumitru Corbea. - Doftana; nr. 128, 18 mart.: Alexandru Sen. - Poem despre douăsprezece milioane de copii; Petre Solomon

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
B. Arthur - De pe culme; Aurel Baranga - Cântecul soldatului căzut la Dunkerque, Cântecul mamei rămase fără feciori, Cântec muncitoresc; - nr. 132, 15 apr.: Nina Cassian. - Poetul negru; Margareta Aligher - Femeilor de pretutindeni; - nr. 135, 6 mai: A. E. Baconsky. - Locomotiva 40070; Veronica Porumbacu - Adevărul fără viză; - nr. 136, 13 mai: Petru Vintilă - Fiecare cu visul lui; - nr. l37, 20 mai: Petre Solomon. - Schimbarea la față; - nr. 138, 27 mai: A.E. Baconsky - Cuvântare la o noapte senină; - nr. 140, 10 iun.: Petre

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
poeților de serviciu. Să Începem cu Viața românească: În nr. 3: Balada fetei de la Poarta Albă (Cezar Drăgoi)• Cântecul țesătoarei (Suzana Delciu)• Odă ciocanului, Portret de atelier, La moartea unui tovarăș (Cristian Sârbu)• Politehnica muncitorească, La verificare, Suim cu toți (Veronica Porumbacu)• Eleva Ana luptă pentru pace (Valeriu Moisescu, În nr. 4)• Cum a semnat sondorul Popa (Cicerone Theodorescu, În nr. 5)• Cântec dintr-o gospodărie agricolă colectivă: Satul meu, Tractoristul Sanda, Fostul mijlocaș, Zestrea, Recolta, Ședința (Mihu Dragomir, În nr.

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
De aceea critica literară nu a putut depista, de pildă, În cronicile Închinate volumului Holde de Victor Tulbure, adevăratele calități și lipsuri. (Ă). Astfel nu s-a dus o discuție adâncă asupra poeziei Tov. Matei a primit Ordinul Muncii de Veronica Porumbacu, lucrare care merita tocmai o deosebită atenție. Același birocratism critic aduce și incapacitatea de a semnaliza scriitorului adevăratele defecte și Îl Împinge pe critic să facă recenzii sută la sută elogioase, când nu e cazul (fiindcă privind Îngust lucrurile

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
celor harnici fericire și chiaburilor pieire». Asupra proceselor sufletești pe care le trăiește omul nou s-au oprit câțiva dintre poeții noștri. Printre cele mai reușite poeme de acest fel vom nota Tovarășul Matei a primit Ordinul Muncii publicat de Veronica Porumbacu Într-unul din numerele din 1949 ale Vieții românești și Balada despre Barta Iosif și ortacii săi de A. E. Baconsky, inserată În coloanele Scânteii (nr. 1781) din 10 iulie 1950. (Ă). În Balada despre Barta Iosif și ortacii

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
pe care nu le mai amintim, sunt surprinse cele mai adesea izolat, fragmentar. (Ă). Printre poemele care Însemnează, sub raportul oglindirii vieții sentimentale a omului nou, un exemplu pozitiv de realizare artistică, vom aminti Cântec (spus de o armonică) de Veronica Porumbacu și Tânăra savantă (Almanahul Literar, nr. 2-3) de Aurel Gurghianu. (Ă). Analizând acele câteva poeme aduse În discuție de articolul de față, am subliniat o seamă de pericole ce amenință poezia omului nou: viziunea statică a eroului, schematismul, naturalismul

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
se clatină și cad Barta-n frunte drumul și-l croiește Ca o apă care taie vad». Dar tematica poeziei noastre a devenit tot mai bogată (Ă). A fost și este cântată dragostea nouă (Cântec de spus la armonică, Idilă de Veronica Porumbacu, Cântec pentru nevastă de Cicerone Theodorescu, Gând de Gavril Mihai (Ă). (Ă). Creșterea măiestriei artistice se face simțită (Ă). Astfel Maria Banuș - de pildă, are capacitatea să exprime dragostea pentru viața plăpândă a copiilor. Cum se disting prin mușcătoarea

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Ă). (Ă). Să dăm un și mai mare avânt noii noastre poezii (Ă). Așadar lirica anului 1950 se află În plină ascensiune, «atât prin asimilarea unor teme noi: femeia (Dan Deșliu, Maria Banuș, Nina Cassian), armata (N. Tăutu) și dragostea (Veronica Porumbacu, Cicerorone Theodorescu, Gavril Mihai) cât și prin neîncetata creștere a măiestriei artistice» În exprimarea unor teme de rezonanță: 23 August și realitățile sovietice, autohtone șiă imperialiste În care s-au remarcat/ poeți ca: Virgil Teodorescu, Virgil Iancu, Solo Juster

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
și luptă), Dan Deșliu (În numele vieții). Alte volume de poezii publică: Vasile Nicorovici ( În mina de cărbuni), Nina Cassian (Nică fără frică), A. E. Baconsky (Poezii). De asemenea, Eugen Frunză - poetul cultivat de Flacăra, publică volumul Sub steagul vieții, iar Veronica Porumbacu - poeta preferată de Viața românească și Scânteia - publică volumul Anii aceștia. CENACLUL - PEPINIERĂ DE TALENTE Pentru a-și Îndeplini rolul formativ, noile valori morale, noile conduite, noul ideal social, cuprinse și create de noua cultură - apendice ideologic În forme

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
este aceea a pionierilor din Unitatea nr. 2, Școala 42 din București (Ă). După ce Își mărturisesc bucuria resimțită În fața unor cărți ca Cei trei voinici de Al. Corodar sau Nodul pământului de Elena Năstase, În fața poeziilor lui Marcel Breslașu sau Veronica Porumbacu, dar mai cu seamă În fața minunatelor cărți sovietice care le ajută să cunoască viața fericită a pionierilor lui Lenin și Stalin (Ă) roagă pe creatori să vină În mijlocul lor (Ă) propunându-le câteva teme concrete: «am vrea să aflăm

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Jar avem datoria să-i atragem atenția asupra pericolului unei atari atitudini, ce se resimte pe alocuri și În scrierile sale, de pildă, Sfârșitul jalbelor, O statuetă de gips vopsită. (Ă). Din cauza nerespectării sensului firesc al cuvintelor greșește uneori și Veronica Porumbacu. (Ă). Abateri de același gen găsim și la alți poeți, de pildă A.E. Baconsky. (Ă). Am văzut că formalismul duce la negarea gramaticii și În genere a limbii vii, populare, la crearea unei limbi artificiale, accesibile numai unui

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
atitudine creatoare față de această moștenire le-ar fi impus exprimarea atașamentului față de Eminescu prin ceea ce ar fi avut mai ales În propriul lor arsenal liric, mai original. Este ceea ce a făcut Miron Radu Paraschivescu În poezia sa Arma virumque cano, Veronica Porumbacu În poezia Referatul ori Mihu Dragomir În bucata Momente eminesciene. A Învăța de la Eminescu nu Înseamnă a-ți Însuși În mod mecanic elementele de suprafață, formale, ale artei sale (structura strofei, ritm, rime, particularități lexicale, etc), ci marile cerințe

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
un viitor candidat de partid» al lui Frunză Își șterge «o lacrimă pitită ca un bătrânel». (Ă). În poezia noastră avem Însă exemple destule de eroi cu adevărat pozitivi (Ă). (Ă). Ne mărginim la câteva exemplificări din poeții noștri tineri. Veronica Porumbacu surprindea În poezia La verificare (volumul Anii aceștia, 1950) un moment de mare Însemnătate În viața unei membre de partid, care primește cu emoție carnetul roșu. Cu doi ani Înainte, când intrase În partid, ea nu știa să iscălească

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
În mână ține carnetul iarăși», «Ă De câtă noutate-i greu ăst ceas În care pot, tovarăși, să scriu Întreg numele meu!» Scrierea numelui capătă aici valoare de simbol al prefacerii atâtor femei oropsite altădată, În oameni noi. În Idilă, Veronica Porumbacu surprinde un alt moment, În care primii fiori ai iubirii curate Își fac loc În inima unui tânăr muncitor. (Ă). Exemplele se pot Înmulți. S-a vorbit despre Tânăra savantă de Aurel Gurghianu (Almanahul literar, nr. 1-2, 1950), În

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
ducem azi-nainte, Cu-al vostru, cu-al nostru Dej». Meritul deosebit al poetului constă În faptul că a Îmbogățit poezia noastră cu un gen nou: balada de suflu larg care cântă momente Însemnate din trecutul nostru național. (Ă). Poeta Veronica Porumbacu, străduindu-se să Închege o imagine a vieții de luptă zbuciumată pe care a dus-o tovarășa Ana Pauker, se oprește la un singur moment (Ă). Tovarășa Ana vine noaptea pe ascuns Într-o căsuță de periferie, să țină

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]