8,047 matches
-
hotar până-n hotar.“ („Drapelul muncii“, în De la străbuni la strănepoți, Editura Eminescu, 1978) MARCU Emil „E comunistă era, viteaz cârmaci de țară, spre care porți prin faptă partidul și poporul. Ești țării primăvară și călăuză dreaptă - tu-i ești Conducătorul.“ („Viteaz cârmaci de țară“, Convorbiri literare, ianuarie 1984) MARCU Emilian „Bărbatu-acesta care odihnă nu cunoaște Și-alăturea se-arată la greu ca și la bine, Acesta ni-i prieten, ni-i frate și părinte, El, ziditor ca țara mai mândru să
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Eu-tu două cuvinte simple ca lumina dimineții două nopți de beznă și închisoare un ocean de brațe unite, într-un îndemn: partidul. Recoltă fără precedent.“ („Partidul“, Astra, octombrie 1971) „O, Fiu al Patriei precum Ștefan și Mircea Și Mihai Viteazul și Horia și Iancu și Bălcescu Tu ai ridicat steagul încă o dată pe cerul Europei.“ (Luceafărul, 28 ianuarie 1978) NISTOR Virgil, dramaturg și poet „Din recile hrube iviți comuniști, ei falca voinței, putere și faptă și gând luminos spre mai
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cea fierbinte Când stima și iubirea se-adună în cuvinte Precum sămânța-n rod, precum din spice-o pâine, Când mama, profesorul, savantul ni-s veghe către mâine, Când ea, Elena Ceaușescu, ne e îndemn spre zbor, Alături de-un viteaz și demn conducător, Aduceți flori: E sărbătoare!“ („Aduceți flori: e sărbătoare“, Contemporanul, 1 ianuarie 1989) POPESCU Ioan-Ioviț, prof. univ. dr., rectorul Universității din București „Trăind și muncind alături de conducătorul nostru iubit, tovarășul Nicolae Ceaușescu, prin tot ceea ce a realizat și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Gorunul lui Avram Iancu. Gorunul lui Nicolae Ceaușescu. Trei simboluri vii ale viețuirii noastre pe aceste meleaguri carpatine, cel mai tânăr vestind izbânzile noastre de azi, trei nestinse focuri de strajă, trei vestitori, trei tulnice care cuvântă a binecuvântare pentru viteaza Țară a Moților, trei sceptre ale adevărului românesc.“ („Sanctuarul de la Țebea“, România literară, 26 ianuarie 1978) SENCOVICI Alexandru, adjunct al ministrului industriilor bunurilor de consum Un prieten al reprezentanților bunurilor de consum - Petru Groza (nota V. I.) „Pentru prima dată
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
morale a omului.“ (Informația Bucureștiului, 23 octombrie 1978) SORESCU Constantin, publicist „În acest punct al discuției, trebuie să relevăm unul din cele mai interesante fenomene care are loc în folclorul românesc contemporan. După Traian, Decebal, Dragoș-Voievod, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Iancu Jianu, Avram Iancu, Alexandru Ioan Cuza și Mihai Eminescu, tovarășul Nicolae Ceaușescu a intrat în folclor. Omagiul pe care l-a adus folclorului românesc i se alătură omagiul pe care i-l aduce, întorcându-i-l, folclorul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
definitorii în cadrul cărora trebuie să-și stabilească criteriile de apreciere estetică a creației muzicale contemporane în țara noastră: 1) timpul socialist; 2) spațiul mioritic; 3) omul nou.“ (Muzica, noiembrie 1975) VARGA Viorel, poet „Vom trece peste această încercare, Vom birui, viteazul meu popor! Avem un comandant cutezător În patria fără de asemănareă“ („Vom birui!“, Luceafărul, 12 martie 1977) VARTIC Elisabeta „În visul milenar al patriei noastre străbune El e tăria, cugetul clarvăzător și avântul. Cântecul neamului meu, de aceea astăzi răsune: Slăviți
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
-i Țara cu fruntea-n viitor Și-n noi, în fiecare, partidul a deschis Un orizont fierbinte de sete și de zbor.“ („Sărbătoarea alegerilor“, Munca, 24 ianuarie 1975) VĂDUVA-POENARU Ion, scriitor „În pas cu noi e al țării cel mai viteaz bărbat, E inima lui mare și gândul lui mănos, Cu noi este partidul luminii, glorios Și-n noi de pază șade Carpat lângă Carpat. Nu-s vânturi să mai poată opri din cale râul, El curge peste timpul atâtor calendare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Romei ce s-a întâmplat a fi în preajmă, văzându-l, au avut sentimentul că în fața lor se află un trimis al lui Decebal în drum spre senatul roman, după nu mai puțin de 1790 de ani, ca să susțină cauza vitejilor învinși. Când a fost întrebat de ziariști cine e și ce e cu el la piciorele columnei, în hainele lui de dac, Badea Cârțan al nostru ar fi răspuns : «Sunt dac din Dacia, dela Dunăre și dela Carpați, iar vitejii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
găsit vid demografic, că împăratul roman a dus cu el dincolo de Dunăre tot ce era suflet de om. Inexact și imposibil. Era imposibil ca un teritoriu binecuvântat de Dumnezeu cu toate bunătățile, să fi fost părăsit de un popor de viteji ce se arătase neînfricat cu numai 175 de ani mai înainte, în fața celor mai puternice armate ale lumii cunoscute la vremea aceea. Dragostea de glie pe care o arătaseră din totdeauna și pe care o vor demonstra încă milenii după
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
camarazi, ocazii cu care se încingeau adevărate orgii, punând întregul sat în fierbere cu căratul băuturii și pregătirea alimentelor la bucătărie. Iată ce ne spun la acea anchetă din iulie 1726, iobagii din Ucea de Sus despre unul din acești «viteji» ofițeri austrieci : «Nu de mult a fost în satul nostru un căpitan Martinech, căruia a trebuit să-i dăm 30 de care cu fân, 6 câble de secară, 6 de grâu, 15 de ovăz, socotind la 5 ferdele câbla, 4
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Arpașul de Sus, văduva Ana Zün «trădătoarea din Ucea» -zice actul unguresc, - apoi Stan și Aldea Solomon al Vancii din Șinca și Ohaba, răsculându-se și luptânduse pentru a ajunge sub stăpânirea lui Mihnea, domnul Țării Românești. Tuturor acestor boieri viteji, căpitanul cetății în 1509, le confiscă moșiile ( vezi «Pușcariu I. Revolta boierilor din Țara Făgărașului» în Analele Academiei Române secț. ist. XXIII, p. 66-70). Ei primiseră cu credință pe Mihai Viteazul care a făcut judecată dreaptă în anul 1600, unor locuitori
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sub stăpânirea lui Mihnea, domnul Țării Românești. Tuturor acestor boieri viteji, căpitanul cetății în 1509, le confiscă moșiile ( vezi «Pușcariu I. Revolta boierilor din Țara Făgărașului» în Analele Academiei Române secț. ist. XXIII, p. 66-70). Ei primiseră cu credință pe Mihai Viteazul care a făcut judecată dreaptă în anul 1600, unor locuitori din Mândra ( N. Iorga, Studii și documente, IV, p. 8-9), și a stat bucuros și sigur între ei cu familia sa, chiar în zilele sale cele mai grele. Mihai Viteazul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Viteazul care a făcut judecată dreaptă în anul 1600, unor locuitori din Mândra ( N. Iorga, Studii și documente, IV, p. 8-9), și a stat bucuros și sigur între ei cu familia sa, chiar în zilele sale cele mai grele. Mihai Viteazul, marele domn al românilor care a realizat pentru prima oară dezideratul aducerii tuturor provinciilor locuite de români sub unul și acelaș sceptru, chiar dacă numai pentru câteva clipe la scara istoriei, în drumul său către Alba Iulia, a trecut și a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
va fi în veci. Dar să vedem ce ne povestește istoricul Florin Constantiniu în lucrarea sa «O istorie sinceră a poporului român». Spune acesta: «Deteriorarea relațiilor (Țării Românești n.n.) cu Transilvania, după ce cardinalul Andrei Bathory devenise principe, (face) ca Mihai Viteazul să abandoneze domnia munteană, ceea ce crea o amenințare gravă pentru securitatea țării sale... Atâta timp cât dincolo de Carpați -locul de refugiu în cazul unei invazii otomane - era un principe ostil, domnia lui Mihai rămânea amenințată, mai ales că voievodul era confruntat și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Movilă, care se manifestase ca dușman al lui Mihai -au determinat și campania domnului muntean în Moldova, adusă și ea sub autoritatea sa în anul 1600. Pentru prima dată în istoria românilor, un voievod putea să se iuntituleze -ca Mihai Viteazul - „din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Românești, al Ardealului și a toată țara Moldovei“... Dacă Mihai a avut dintru început gândul unirii, sursele de care dispunem până acum nu spun nimic.... Intrarea domnului muntean în Transilvania a fost precedată
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dintâi, Mihai a solicitat dreptul de a-și paște vitele „în locurile libere și în hotarul necultivat“ ale satelor maghiare și săsești. În beneficiul preoților, Mihai a obținut scutirea lor de robotă. Mai concludentă pentru politica „românească“ a lui Mihai Viteazul în Transilvania a fost încercarea de a disloca regimul politic întemeiat pe Unio trium nationum care excludea pe români din viața politică a principatului. Așa cum s-a văzut, la originea măsurilor dictate în 1366 de regele Ludovic I de Anjou
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
catolică, luterană, calvină și unitariană) drept un model de toleranță, nu a cunoscut însă și o egalitate confesională, întrucât ortodoxia, confesiunea majorității populației, nu a fost recunoscută ca având statut legal „receptă“, ci i-a fos doar îngăduită practicarea. Mihai Viteazul a încercat să obțină statutul de „religie receptă“ și pentru ortodoxie. Prin tratatul din 1595 cu principele Transilvaniei, care s-a dovedit a fi mai mult decât păgubitor pentru el, voievodul muntean avusese un singur beneficiu din acesta: extinderea autorității
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Câmpia Turzii, din ordinul „aliatului“ său Basta ; capul retezat a fost adus în Țara Românească, iar trupul descăpățânat îngropat îmtr-un loc neștiut până azi. Vlahul se cuvine fitecine să poarte cernit strai c-a murit Mihai, că și-au pierdut domnul viteazul și omul, cu nume de faimă de-l rosteau cu teamă cari mai de cari turcii și tătarii, ungurii și leșii tremurând ca peștii.“ scrie vistierul grec Stavrinos într-o poemă redactată în 1601. Aceste versuri sunt ale unui fidel
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
atât de mult a scris despre unitatea moldovenilor, muntenilor și transilvănenilor, se mărginește la următoarea observație, după ce relatează uciderea lui Mihai: „Și așea s-au plătitu lui Mihai Vodă slujbele ce au făcutu nemților“ Nici-un cuvânt despre marea faptă a Viteazului - unirea din 1600 - ceea ce arată că la data înfăptuirii ei, conștiința unității de neam nu devenise și conștiință națională. Abia generația pașoptistă, angajată în lupta pentru crearea statului național român, îl va recunoaște pe Mihai ca pe un ilustru predecesor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lui domenii. Familia Teleki s-a înfipt ca o caracatiță aci în frumoasele plaiuri ale Transilvaniei la începutul secolului al XVII-lea după actul odios al generalului Basta, care l-a ucis mișelește pe marele nostru domnitor, Mihai Vodă cel Viteaz, prim întregitor al tuturor teritoriilor în care românii erau majoritari. O primă informație pe care o găsim noi despre această familie de opresori e cea pe care ne-o oferă Revista-Magazin ELANURI nr 3/1969, culeasă de elevii Liceului Teoretic
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
figura Lui. I s-a zis "Ferdinand cel leal" pentru a lega, de numele său, tragedia sufletească în care biruit datoria în cea mai frumoasă și mai înaltă expresiune a ei. I s-ar mai fi putut spune "Ferdinand cel viteaz", cum se spune de obicei suveranilor care au dus oștile și steagul țării lor pe drumul gloriei. I s-ar mai fi putut spune încă "Ferdinand cel drept" pentru actul de imensă dreptate, în curs de îndeplinire, față de cei care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
gloriei. I s-ar mai fi putut spune încă "Ferdinand cel drept" pentru actul de imensă dreptate, în curs de îndeplinire, față de cei care luptă apărând un pământ, din binefacerile căruia până acum, nu s-au împărtășit decât anevoie. Leal, viteaz și drept deopotrivă El va rămânea în Istoria neamului alături de cele mai mari și mai luminoase figuri, numele Său purtând această în întreită glorificare o vecinică aureolă de lumină. Dar dacă războiul de întregire este ieșit nu numai din voința
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
iarăși m-a lovit ghinionul. N-a fost suficient că aveam degetul mare de la piciorul drept rănit că a început să se repete aceeași infecție în călcâi, care a crescut mai repede și mai dureros. Dar ca să bravez făceam pe viteazul și ascundeam cu grijă spaima ce o aveam cu gândul la o nouă intervenție chirurgicală în stilul descris anterior. Desigur că am răbdat cu stoicism operația care devenise o obișnuință pentru chirurgul de soră- mea, dar, de data aceasta a
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
se putea observa și din cele peste o sută de lucrări expuse. Întreaga manifestare a avut loc la Casa Armatei, situată în centrul orașului, în apropierea Catedralei Ortodoxe și cea Greco - Catolică, având în față renumita statuie a lui Mihai Viteazul. În centrul atenției era organizatorul Salonului, Directorul Centrului Județean de Creație Populară Alba, domnul prof. Cornel Petru Comșa, invitați la vernisaj fiind, prof. Univ. Dr. Gheorghe Arion de la Universitatea de Arte de la Cluj și scriitorul Ion Mărginean, cel din urmă
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Înțelept, ar trebui să port În mine un Minotaur mort, o spaimă Învinsă, dar sînt departe de o asemenea biruință, sau mi-am dat seama, fără s-o recunosc, că n-o voi obține niciodată; nu sînt nici atît de viteaz, nici atît de norocos ca Tezeu. Și am labirintul În inima mea. N-am unde să fug. Aș fi putut să știu asta de cînd Nemesis m-a pedepsit să mă uit În fîntînă. Zeița era sigură din clipa aceea
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]