6,137 matches
-
uitasem bricheta. M-am apropiat de un grup în care se fuma, ca să cer foc. În acel grup se afla Pavel Apostol, filozoful de partid, iar la un moment dat apare și Miron Constantinescu, foarte revoltat de intervenția „agitatorică” (așa-zisă) a lui Wald, continuând să vorbească filozofie, dar în termeni de „producție”, în stil marxist, chiar stalinist, dar era evident că omul era bine școlit, tobă de carte nemțească. M-a tulburat, nu știu de ce, această tiradă „dialectică” a lui
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
mai târziu. Viața și marile cărți ale lumii m-au făcut să știu că adevărata bunătate, cu zâmbetul ei îngăduitor și perspicace, cu răbdarea ei imensă dar nu nesfârșită, e totdeauna genială și puternică, orice ar crede cinicii și așa-zișii oameni „tari”, adică slăbănogii sufletești. Matriona, cea căreia i se ia totul, care lasă să i se ia totul, rămâne ființă tare și biruitoare. Am mai aflat și că blândul doctor Voiculescu, tămăduitorul fără onorarii, alinătorul, era capabil uneori de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
nu mai are nevoie de nimic. M-am trezit uluită - René dispăruse brusc după ce spusese aceste cuvinte. Mirosea din nou ciudat în toată camera, miros de eter, alfabetul celor prezenți în absență eternă. 10 ianuarie Se întâmplă lucruri ciudate: așa-zisa revoluție din România a luat mințile românilor de aici. Există deja două partide care-și propun să lupte pentru democrație în patria abandonată. Aceste partide sunt la cuțite, ca și cum scopul lor ar fi altul. Furioasa stare de spirit a membrilor
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
specială asupra unui desen făcut cu mâna liberă, bine exersată, care a uitat că știe să deseneze, lăsându-se în contact cu acel fluviu de nedescris din care vin toate formele. Cum și când mă voi elibera de acești așa-ziși prieteni a căror stare depresivă e contaminantă? Scuturându-te de ei cu o singură mișcare, spune cineva din mine. E greu pentru că eu am slăbiciunea milei, care nu e sinonimă cu blândețea, ce e o stare profund filozofică în care
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
pentru a-i insufla tainele cântului, deschizându-i cale liberă către o carieră frumoasă. Deși unii nu erau pe deplin încrezători în evoluția sa, a perseverat, nedescurajându-se, și a reușit să dovedească tocmai contrariul previziunilor făcute de unii așa-ziși specialiști. Și iată că, în relativ scurt timp și pe merite autentice, a ajuns solist de bază la Operă. Am lucrat cu el de la începuturile alfabetizării sale, ca regizor artistic. Am fost, deseori, necruțător cu el în timpul repetițiilor, mizând mereu
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
cunoașterii, fiecare cu obligațiile sale, profesori și elevi, în deplin consens! Toți străbăteam perioada anilor 1946-1947, în acea foamete cumplită, ca și cum am fi fost în timpuri normale, cu nici cel mai mic rabat de la calitatea învățământului. Din 1948, după așa zisa reformă a învățământului, îngrijorările și exigențele erau și mai mari. Fiecare profesor urmărea cele mai bune rezultate de la noi. Începuse prigoana de tot felul a intelectualilor și noi, în clasele mai mari de acum, îi înțelegeam, tacit. Eram nevoiți să
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
de germani. În consecință, vechiul luptător pentru Basarabia românească a fost suspendat de la catedra universitară și Întemnițat; s-a Încercat apoi invalidarea mandatului său de deputat de Soroca. În parlamentul României, s-a luat În dezbatere, În intervalul 1919-1920, așa-zisul "caz Stere". Nu au putut fi minimalizate meritele militantului Stere pe tărâmul cultural, În consolidarea unității naționale a românilor din Bucovina, Transilvania și Basarabia. S-a ajuns, În mod logic la concluzia că patriotul sincer Constantin Stere a făcut o
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
alta? Excluzându-i pe cei care o fac în interes "de serviciu", care dacă au o afacere de încheiat în România trebuie musai să se deplaseze în România, și care au și ei nevoie de casă, masă, transport etc., așa-zișii turiști, milioane de oameni care caută locuri de recreere, de petrecere a concediilor și vacanțelor, de distracții, tratament sau călătorii de documentare pentru ei, familii și prieteni, de obicei, vor să fie siguri că vor primi exact serviciile pentru care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
fost. Mihai Cojocariu Facultatea de Istorie Universitatea „Al. I. Cuza” Iași INTRODUCERE Mă numesc Petru Rezuș, fiul lui Pavel și al Panoriei Rezuș, născut în orașul Rădăuți, județul Suceava, la 15 ianuarie 1927. După ce mi-am încheiat activitatea practică, propriu zisă, trecând în categoria a III-a, a pensionarilor mi-am amintit întreaga viață: copilăria și adolescența; tinerețea și maturitatea. Toate au fost deosebit de frumoase, presărate cu felurite hopuri, unele mai mari, altele mai mici, cu fel de fel de surprize
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
săptămâni, în acel timp se făceau cele necesare: pregătirea darurilor, alegerea druștelor și a cavalerilor de onoare (vătăjei), anunțul, pregătirea trăsurilor. Cu două zile înainte de oficiere se făcea schimbul de daruri dintre cuscri și foaia dotală. După oficiere, petrecerea propriu zisă ținea 2-3 zile, cu jucatul zestrei și plecarea miresei la noua reședință. Portul local era confecționat în gospodărie de către femei și compus din: femeia purta opinci,ciorapi împletiți în casă, cămașă, ie, fotă lungă până la glezne, ilic sau vestă, (sfeter
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fost. Mihai Cojocariu Facultatea de Istorie Universitatea „Al. I. Cuza” Iași INTRODUCERE Mă numesc Petru Rezuș, fiul lui Pavel și al Panoriei Rezuș, născut în orașul Rădăuți, județul Suceava, la 15 ianuarie 1927. După ce mi-am încheiat activitatea practică, propriu zisă, trecând în categoria a III-a, a pensionarilor mi-am amintit întreaga viață: copilăria și adolescența; tinerețea și maturitatea. Toate au fost deosebit de frumoase, presărate cu felurite hopuri, unele mai mari, altele mai mici, cu fel de fel de surprize
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
săptămâni, în acel timp se făceau cele necesare: pregătirea darurilor, alegerea druștelor și a cavalerilor de onoare (vătăjei), anunțul, pregătirea trăsurilor. Cu două zile înainte de oficiere se făcea schimbul de daruri dintre cuscri și foaia dotală. După oficiere, petrecerea propriu zisă ținea 2-3 zile, cu jucatul zestrei și plecarea miresei la noua reședință. Portul local era confecționat în gospodărie de către femei și compus din: femeia purta opinci,ciorapi împletiți în casă, cămașă, ie, fotă lungă până la glezne, ilic sau vestă, (sfeter
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ales "discursul" lor ne-au învățat meseria. Cred că psihiatria "oficială" din marile cărți (absolut necesare, desigur) ar trebui să fie scrisă de Dostoievschi sau alții de forța lui, de Gorki, de exemplu Mai dificilă, încă, este grea descrierea așa zisei normalități: Tolstoi și Balzac, Victor Hugo, Kazanzakis, la noi Rebreanu, au descris magistral omul normal. Nu mă refer la definiția normalului; niciodată o definiție nu-ți oferă o fotografie bună. Se stabilesc numai niște criterii, mai ales statistice. Dar viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
morb interior, invaziv, în stilul multor boli grave, absolut nedureros. Simptomul capital al nebuniei este anosognozia, adică ignorarea propriei boli. Mai gravă este anosognozia socială. Ne-am oprit, în drum spre casă (adică spre centrul așezării Durău) la o așa-zisă "Terasă", unde se consumă "bere și mici", unde prohibiția nu este permisă, unde ai voie să fumezi, să fii pământean, unde în locul "melodiilor angelice" și straiului în "cumințenie și meditație" la care ne îndeamnă cărțile ce ne-au fost dăruite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de flori târzii de toamnă, "mărită-mă mamă", încep să se vadă gospodării sărace, cu case coșcovite, cu acoperișuri fixate cu bolovani mari de piatră, să nu le ia vântul, cu veceuri (!) situate la o depărtare cuviincioasă de locuința propriu zisă. O mulțime de garduri improvizate marchează diferitele proprietăți și chiar grădinile interioare pline de varză, în admirabile tonalități gri verde (ca uniforma de odinioară a Wermachtului), de bostani albi, mari, impunători, tufe de roșii târzii, hrean și sfeclă. Toate gospodăriile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cercetarea neoliticului și epocii cuprului din România, dovadă numeroasele cărți și articole pe care le-a publicat, precum și preluarea unora sau altora dintre interpretările sale de către o serie întreagă de cercetători (de exemplu, periodizările realizate de Vladimir Dumitrescu pentru așa-zisele „civilizații” Gumelnița și Cucuteni sunt și astăzi utilizate). Exceptând o perioadă de câțiva ani în care a fost deținut politic - pentru ca apoi să fie reabilitat, renunțând la activitatea politică și dedicându se exclusiv profesiei -, parcursul său academic a fost unul
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
adevărat”, nu în cele miniatură pe care le scriam noi acasă... Mi-aduc aminte, de altfel, că încercările mele de a discuta politică cu colegii din clasă nu aveau prea mult succes, căci pe cei mai mulți nu-i interesau decât așa-zisele aventuri sentimentale (în care numai de sentiment nu era vorba!), iar ceilalți nu-l prea aveau „la stomac” pe Iorga. Printre colegii de clasă numai cu Gh. Scraba (azi funcționar superior la Ministerul de Justiție) mă înțelegeam perfect din acest
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
rebeliunii” și de uciderea celor două-trei sute de evrei în pădurea Jilava și la Abatorul Comunal, asupra cărora trebuie să mă opresc, pentru a nu se crede că le trec intenționat cu vederea. [268] Am arătat mai sus că așa-zisele obiecte „de furat” descoperite la diferitele sedii legionare nu aveau nicio legătură cu jafurile din acele zile nenorocite, fiind adunate din vreme pentru Ajutorul Legionar. Generalul Antonescu, găsind cu cale să-și mobilizeze toți gardienii publici și jandarmii din București
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
și plin de zgomot. Băgând la înaintare o armată de misiți, bătrâna a răscolit tot târgul până a aflat ceva care să-i fie pe plac. Nu locuința propriu-zisă, ci mai degrabă grădina plasată în cartierul boieresc al Copoului. Așa-zisa casă nu era decât o ruină pe care foștii proprietari, mutați la București, o dădeau ieftin. Înghesuiți în cele două camere rămase în picioare, niște chiriași se străduiau să pună pe foc tot ce se vedea în rest: acoperișul, grinzile
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
cititori și împrumutători. „Înregistrăm ca fapt îmbucurător că biblioteca noastră a reușit să reia legăturile sale de împrumut reciproc și cu străinătatea. Astfel s-a obținut un acord între ea și bibliotecile similare din Cehoslovacia, care garantează utilizarea reciprocă a ziselor biblioteci”. Toate acestea se datorează în mare măsură și bunei chivernisiri a viitorului mitropolit. 111 Inaugurarea Universității din Cernăuți, 23 - 25 octomvrie 1920, Institutul de Arte Grafice Glasul Bucovinei, Cernăuți, 1922, p. 10; Darea de seamă asupra anului de studii
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
situ” la broască. Pentru efectuarea disecției eu marcam pe planșă liniile după care elevii trebuiau să taie tegumentul broaștei pentru a putea pune în evidență musculatura. Eu am executat tăierea tegumentului prin tăierea primei planșe. Dând la o parte așa-zisul tegument a apărut ceea de-a doua planșă, care ilustra musculatura. Am verificat apoi efectuarea acestei operații de către elevi. A fost executată cu ușurință, iar ei erau foarte încântați. Am procedat apoi la tăierea musculaturii, ilustrată de cea de-a
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
a ieșit un articol care, în intențiile redactorului, ar fi trebuit să demaște manevrele acelui preoțel care: «... cu gâtul său plecat la doisprezece grade... mult mai calm decât ceilalți de-o vârstă cu el... de câțiva ani practică afacerea așa-zișilor copii împrăștiați pe drumuri și a fondat un așezământ la San Zeno in Monte pentru care, între exproprieri, demolări, reconstruiri și altele, a stins sume imense, fără a lua în calcul ceea ce are în minte pentru a cheltui pe viitor
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
îl înconjura pe don Calabria și teama respectuoasă pe care o impunea determinau surorile să cadă în capcană, atunci când el se făcea prezent cu aceste replici umoristice. Alteori, le punea la încercare în umilința și în obediența lor prin așa-zisele «voletti» (ați vrea; comenzi stranii). Într-o zi, a cerut la două surori, Angelina Dresda și Lavinia Perez, să meargă și să cumpere 200 grame zahăr și 300 grame de cafea. Ele și-au pus hainele de sărbătoare și au
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
este nu e bine; dar aprobarea episcopului, care e reprezentantul lui Dumnezeu, îmi spune altceva». La terminarea vizitei pastorale mons. Luigi Zenati își încheie raportul prin aceste cuvinte drastice: «Congregația e răvășită de o profundă diviziune de suflete, între așa-zișii preoți tineri și aproape totalitatea fraților, susținuți de unii preoți în vârstă». Don Calabria pe 23 octombrie 1933 convoacă o reuniune specială la San Zeno in Monte. După o fraternă și clară discuție, pare să se fi ajuns la o
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
evanghelică. O temă actuală, pe care o va trata și cu cardinalul Schuster și cu părintele Lombardi. Cardinalul de Milano s-a declarat pe deplin acord cu el, dar considera că nu era încă matur timpul completei aboliri a așa-ziselor tarife. Episcopul de Verona i-a conces facultatea gratuității, cu anumite limite de prudență, pentru a nu crea confruntări antipatice între credincioșii diferitelor parohii. Pentru don Calabria gratuitatea din partea preoților era o mărturie de credință și de încredere în Divina
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]