65,481 matches
-
pentru faptul că nu trăim în Europa (occidentală), că nu suntem europeni etc. puțini, foarte puțini, de fapt o infimă minoritate din care am îndrăzni să spunem că facem și noi parte adoptă soluția inversă, radical opusă: a aduce Europa acasă. A te comporta, acționa, lucra, eventual crea, ca români, fără expatriere, dar în spirit și conform standardelor europene. Cât mai înalte posibil. Este soluția cel mai greu de realizat, cea mai dificilă. Dar și cea mai constructivă. Ideal vorbind. Teoriile
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
un alt viitor cultural. pentru a-l defini cât mai concis posibil și într-o formulă de sinteză refuzând în mod categoric orice naționalism, orice protocronism sau orice eurocentrism obiectivul cultural fundamental ar trebui să fie următorul: a aduce Europa acasă, ceea ce echivalează, aparent paradoxal, cu a intra în Europa. Dar nu oricum, ci cu personalitatea noastră. Să cultivăm deci o metodă proprie de integrare, recuperare și dezvoltare. Să ne dezvăluim din plin vocația noastră europeană, ieșind din izolare, dar nu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și a locui în România. Fără complexe de nici un fel: român și european în același timp. Simplu, natural, constructiv. Fără ifose și pamflete deplasate. De unde, încă o soluție. De fapt, singura practică și recomandabilă: A aduce, cu orice preț, Europa acasă. La noi, în România. Altfel spus: a crea în limba română valori de semnificație și circulație măcar virtuală, potențială europeană. În același timp, a întemeia la noi în țară instituții culturale române și europene (fundații, reviste, edituri etc.), a întreține
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și valorile sale, cu stilul și concepția sa de viață datează din această epocă. Aspirația de a pleca înlăuntru cum se spunea pe atunci era directă și invincibilă; nevoia de a fi în Europa, de a o aduce la noi acasă, acută și imperioasă. Această noțiune magică avea un conținut global: admirație și complex de inferioritate, emulație și invidie, speranță și revoltă, ideal și integrare, dorință de progres, regenerare și reabilitare. Adevărată mutație spirituală, moment crucial al istoriei conștiinței românești și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Alexandru Mavrocordat Exaporitul, care face studii în Italia, se dovedește fecund pentru toți fanarioții. În 1744, C. Mavrocordat, devenit domn în țara Românească, trimite doisprezece fii de boieri la Veneția, pentru învățătură. Este primul lot de bursieri români în străinătate, chemați acasă după trei ani, în urma unor intrigi politice. La universitățile apusene este educată întreaga intelectualitate greacă, începând mai ales din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Devenise o adevărată tradiție care, atunci când împrejurările o permit, constituie un bun exemplu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Dinicu Golescu face nu mai puțin de patru călătorii în Occident, pentru a-și duce fiii la învățătură, doi în Bavaria, doi la Geneva. Toți pionierii școlii românești studiază în străinătate cu scopul de a aduce luminata Evropă la ei acasă, prin introducerea sistemei sale pedagogice. Așa au procedat Gh. șincai și Gh. Lazăr, așa mărturisește și Simeon Marcovici, în calitate de profesor la Sf. Sava și mulți alții. Aceste profesii de credință se repetă în prima jumătate a secolului cu prilejul mai
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și bucuros că se eliberează, într-un târziu, de efortul multicultural. Ajunsesem în Siracuza și, ca în toată Sicilia, nimic nu mi se părea străin. Mă oprisem mai demult din a căuta explicații pentru faptul că întotdeuna m-am simțit acasă în Italia, așa cum m-am simțit acasă în limba italiană. Departe în timp, strămoșii mei or fi avut ceva mai mult de-a face cu Traian, decât cu Decebal. Sau dacă am descoperit Sicilia, dorindu-mi s-o descopăr, Trinacria
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
târziu, de efortul multicultural. Ajunsesem în Siracuza și, ca în toată Sicilia, nimic nu mi se părea străin. Mă oprisem mai demult din a căuta explicații pentru faptul că întotdeuna m-am simțit acasă în Italia, așa cum m-am simțit acasă în limba italiană. Departe în timp, strămoșii mei or fi avut ceva mai mult de-a face cu Traian, decât cu Decebal. Sau dacă am descoperit Sicilia, dorindu-mi s-o descopăr, Trinacria 2 o fi fost de vină. Pe
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
și cafea și e suficient să-și schimbe vântul direcția și nu mai știi de unde vine parfumul: de la iasomie sau prin ușa deschisă a drogheriei din colț. Nu ai repere la îndemână, nu ai logici cu care să vii de-acasă, nu ai ancore în ceva cunoscut, și, în același timp, parcă nimic nu e străin. Temple grecești, mozaicuri romane, palate normande, deși le știi de prin cărțile de istorie, nu te aștepți să le găsești unele lângă altele, ba chiar
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
de propriul tău control și trăiește de una singură, în bună înțelegere cu toate simțurile, ca nicăieri în altă parte. Tot zgomotul făcut de gânduri, toată vânzoleala lor, sunt date uitării. Eu, cel puțin, pe pământul acela, sunt, cum ziceam, acasă. Era clar că fugeam. Dar o fugă programată și nu de ceva străin, ci de mine însămi, încercând să mă regăsesc și să pot să o iau de la capăt, de la un alt capăt. Să rumeg realitatea, să-i depășesc neajunsurile
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
se părea că-l posed sau, în traducerea bunică-mii, se puneau la mintea mea, aer în legătură cu care mi se tot atrăsese atenția, iar eu veneam, astfel, fără să știu, dintr-un alt timp, mai aproape de al lor. Aveam pe-acasă, și îmi plăcea, poza unei străbunici, care semăna perfect cu mine și poza era de prin anii '30. De asemenea, o altă fotografie, de data asta a mea, făcută într-un atelier foto specializat în crearea iluziei unor timpuri apuse
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
care îl apucase scâncetul la apariția unui bulldog, ăla era în lesă, dar se pare că bietul cățel al străzii știa că pe acolo e teritoriul de drept al celuilalt. Se nasc și câinii sub stele diferite, al meu de acasă fiind unul sub o zodie norocoasă pare-se, norocul împărțindu-l cu mine din momentul în care ne-am găsit unul pe celălalt. Până la Zu nu mi-am imaginat că încape atâta afecțiune într-un boț cu coadă și urechi
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
mai bun pentru el. Cu câinii, în general, am o relație specială sau ei au una mai altfel cu mine, și descoperisem asta pe stradă. I-am văzut cum vin după mine, mă privesc cu atenție, mă însoțesc, uneori până acasă, fără urmă de agresivitate, iar, dacă la început m-am speriat, pe urmă m-am obișnuit, m-am trezit luată de mână, a fost mai întâi un rottweiller în lesă, pe urmă un maidanez la trecerea de pietoni, la semafor
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
avea ușile, unele uriașe, închise, așa că a trebuit să-mi lipesc nasul de geam și să privesc înăuntru încercând să prind ceva din frumusețea care urma să-mi fie dezvăluită într-o altă zi. Nici măcar fantoma nu părea să fie acasă. Se zicea că aceea a operei din Palermo ar fi fost o călugăriță, nemulțumită, se pare, de decizia municipalității de a demola, pe la 1800, vechi edificii de mânăstiri și biserici aflate în zonă: Monastero Stimmate di San Francesco, la Chiesa
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
piață, autobuzul a venit mai repede de data asta, nu era cel care mergea la hotel, dar amabil, șoferul altei linii a decis că poate opri în apropiere, și de acolo, pe lângă vila nu știu cărui scriitor, mi-a arătat cum ajung acasă. A doua zi, pe când m-am întors să pozez locuința aia, m-am uitat cu un pic de invidie la niște pantofi verzi cu tocuri înalte și o fustă bleumarin strâmtă și frumos croită, tânăra îmbrăcată așa și impecabil coafată
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
pariu că pe jumătate din italieni îi cheamă Marco, iar cealaltă e disputată de Antonio și Giovani, a fost simpatic în ziua aia la Noto, și ghid și profesor de italiană și menestrel. Îi plăcea Noto, se simțea la el acasă, iar părinții săi locuiau undeva în apropiere. De Noto, aflat la picioarele munților Iblei, între Avola și Pachino, auzisem o dată cu L'infiorata di Noto52. Dar flori n-am văzut atunci, ci multe biserici, prea multe, zicea Marco... chiesa di San
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
vreme la tarabele cu ciocolată tradițională fabricată, în apropiere, la Modica... Modica Sale, Agrumi, Carruba, Anice, Limone, Fistic, Mandorla, Chilli...53 Și niște pastă de migdale din care urma să fac, după rețeta lui Marco, lapte de migdale, când ajungeam acasă. Căldura sau atmosfera orașului ne amorțise, lui Marco parcă i se terminaseră bateriile, Marco ești supărat?... nu, era doar obosit și atent la drum...Marco, dormi? Ei... De data asta, la întoarcere, gata cu așteptatul la Borsellino, cu Marco am
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
ce altceva putea un străin să întrebe când auzea că vin din România, de Dracula. Nu, el nu a ajuns în Parlament, iar de văzut vampiri n-am vazut decât la televizor. Seara, urmăream zborul haotic al unui pipistrello 58, acasă, pe terasa hotelului. Straniu, ce de acasă găsești de-a lungul vieții, un hotel e de multe ori acasă, casele prietenilor când poposești în vizită devin acasă, o relație poate fi acasă ... Văzusem un film în care cineva spunea că
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
când auzea că vin din România, de Dracula. Nu, el nu a ajuns în Parlament, iar de văzut vampiri n-am vazut decât la televizor. Seara, urmăream zborul haotic al unui pipistrello 58, acasă, pe terasa hotelului. Straniu, ce de acasă găsești de-a lungul vieții, un hotel e de multe ori acasă, casele prietenilor când poposești în vizită devin acasă, o relație poate fi acasă ... Văzusem un film în care cineva spunea că dacă scrii pe o bucată de hartie
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
ajuns în Parlament, iar de văzut vampiri n-am vazut decât la televizor. Seara, urmăream zborul haotic al unui pipistrello 58, acasă, pe terasa hotelului. Straniu, ce de acasă găsești de-a lungul vieții, un hotel e de multe ori acasă, casele prietenilor când poposești în vizită devin acasă, o relație poate fi acasă ... Văzusem un film în care cineva spunea că dacă scrii pe o bucată de hartie ce te frământă și apoi îi dai foc, aceasta ia cu tine
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
am vazut decât la televizor. Seara, urmăream zborul haotic al unui pipistrello 58, acasă, pe terasa hotelului. Straniu, ce de acasă găsești de-a lungul vieții, un hotel e de multe ori acasă, casele prietenilor când poposești în vizită devin acasă, o relație poate fi acasă ... Văzusem un film în care cineva spunea că dacă scrii pe o bucată de hartie ce te frământă și apoi îi dai foc, aceasta ia cu tine ceva din suferința pe care o porți. Pentru
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Seara, urmăream zborul haotic al unui pipistrello 58, acasă, pe terasa hotelului. Straniu, ce de acasă găsești de-a lungul vieții, un hotel e de multe ori acasă, casele prietenilor când poposești în vizită devin acasă, o relație poate fi acasă ... Văzusem un film în care cineva spunea că dacă scrii pe o bucată de hartie ce te frământă și apoi îi dai foc, aceasta ia cu tine ceva din suferința pe care o porți. Pentru toate mailurile schimbate cu Andrei
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
nu știu cum să iau ceea ce-mi spui și poate nu ar trebui să mă gândesc acum! de vreo două luni am devenit un robot, unul obosit! munca m-a extenuat! zi de zi mă scol la 5.20 și revin acasă la 19.15 cred ca pot dormi și în picioare... îți scriu mecanic. nu sunt capabil să compun, să creez, să gândesc și să simt în vreun fel! sunt în stadiul în care nu-mi pasă, așa că vorbele mele le
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
care ducea de sub un felinar, drept într-un restaurant. Într-una din serile în care ne pregăteam, eu și Andrei, să mergem să mâncăm într-un local cu dichis din mijlocul orașului, în timp ce tare mi-aș fi dorit să rămânem acasă pentru că aveam doar atât de puțină vreme de stat împreună, am încercat să pun la treabă eternul feminin, atât cât mă pricepeam eu că s-ar face. Sau asta credeam că fac. Aveam o rochie neagră din bumbac, scurtă cât
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
crem, foșnitoare ca vântul domol care purta în depărtare, peste marea, ce doar se lăsa ghicită în liniștea nopții, un mongolfiera 64 minuscul, cu o lumânare aprinsă, ca o speranță, ca o chemare. Diminețile... Și în relația cu marea eram acasă. Că mi se întâmplase să aștept pe câte un țărm un rezultat la vreun examen sau doar o veste oarecare, că mă îndrăgostisem sau că, dimpotrivă, aruncasem în ape doruri apuse, ceva se găsise totdeauna să ne apropie, pe mine
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]