51,462 matches
-
totuși, de ceea ce logicienii numesc "obscurum per obscurius" (Muscă, 1996, pp. 34), explicarea obscurului (specificul etnic, geniul național, duhul românesc) prin elemente la fel de obscure (matricea stilistică, inconștient colectiv, apriorism românesc). Întorcându-se reflexiv asupra sieși, Lucian Blaga își autocaracteriza propriul stil de cugetare filosofică probabil pentru a contracara acuzațiile de misticism lansate împotriva sa cu calificativul "raționalism ecstatic" (Ghișe, 1969, p. viii). Sub efectul lecturii filosofiei sale antropologice, în care chintesența omului este găsită în actul creației culturale, înțeles ca acțiunea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
abundența de citate decupate și reproduse fără prelucrare ("prelucrarea" implicând, neîndoielnic, o oarecare pervertire stilistică). Metafizia românismului pe care filosoful o expune în Spațiul mioritic se reazămă pe o serie de concepte universale, de maximă generalitate, precizate în Orizont și stil. Drumul către "apriorismul românesc" începe cu noțiunile generale care alcătuiesc armătura conceptuală a filosofiei blagiene a culturii "stil" și "unitate stilistică", "inconștient colectiv" și "personanță", "orizonturi spațiale și temporale" ale inconștientului, "accentul axiologic" și "atitudinile anabasică și catabasică", la care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care filosoful o expune în Spațiul mioritic se reazămă pe o serie de concepte universale, de maximă generalitate, precizate în Orizont și stil. Drumul către "apriorismul românesc" începe cu noțiunile generale care alcătuiesc armătura conceptuală a filosofiei blagiene a culturii "stil" și "unitate stilistică", "inconștient colectiv" și "personanță", "orizonturi spațiale și temporale" ale inconștientului, "accentul axiologic" și "atitudinile anabasică și catabasică", la care se adaugă "năzuința formativă" pentru a forma "matricea stilistică". Acceptând asumpțiile filosofiei germane a culturii (O. Spengler), Blaga
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cultură este fertilizată de propriile sale angrenaje specifice de determinații stilistice, a căror acțiune concertată este responsabilă de unitatea stilistică a culturilor respective. Atât omul, cât și întregi colectivități umane, "trăiesc necurmate în cadru stilistic", fiind prizonierii culturali ai unui stil bine individualizat, pe care îl poartă "ca un jug suprem" (Blaga, 1969, p. 4). Blaga avansează teza "imposibilității vidului stilistic", subliniind apăsat că existența socioumană nu se poate desfășura decât într-un cadru stilistic, sub robia jugului suprem al unui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
bine individualizat, pe care îl poartă "ca un jug suprem" (Blaga, 1969, p. 4). Blaga avansează teza "imposibilității vidului stilistic", subliniind apăsat că existența socioumană nu se poate desfășura decât într-un cadru stilistic, sub robia jugului suprem al unui stil. Ce este însă acest misterior "stil", de care suntem pătrunși până în măduva ființei noastre culturale, dar a cărui robie nu o simțim? " Cine simte greutatea atmosferei sau mișcarea pământului?" (p. 4). Stilul este "factorul imponderabil", "mănunchi de stigme și motive
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca un jug suprem" (Blaga, 1969, p. 4). Blaga avansează teza "imposibilității vidului stilistic", subliniind apăsat că existența socioumană nu se poate desfășura decât într-un cadru stilistic, sub robia jugului suprem al unui stil. Ce este însă acest misterior "stil", de care suntem pătrunși până în măduva ființei noastre culturale, dar a cărui robie nu o simțim? " Cine simte greutatea atmosferei sau mișcarea pământului?" (p. 4). Stilul este "factorul imponderabil", "mănunchi de stigme și motive" care, imprimându-se tainic spiritualității unei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cadru stilistic, sub robia jugului suprem al unui stil. Ce este însă acest misterior "stil", de care suntem pătrunși până în măduva ființei noastre culturale, dar a cărui robie nu o simțim? " Cine simte greutatea atmosferei sau mișcarea pământului?" (p. 4). Stilul este "factorul imponderabil", "mănunchi de stigme și motive" care, imprimându-se tainic spiritualității unei culturi, dă personalitate distinctă și unitate expresivă culturii pe care o străbate de la un capăt la altul. Stilul e deci o "forță, care ne depășește, care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
simte greutatea atmosferei sau mișcarea pământului?" (p. 4). Stilul este "factorul imponderabil", "mănunchi de stigme și motive" care, imprimându-se tainic spiritualității unei culturi, dă personalitate distinctă și unitate expresivă culturii pe care o străbate de la un capăt la altul. Stilul e deci o "forță, care ne depășește, care ne ține legați, care ne pătrunde și ne subjugă" (p. 4). Unitatea stilistică pe care o imprimă acțiunea fecundatoare a "stilului" nu își are originea în intenționalitatea conștientă. Ea "nu e o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
expresivă culturii pe care o străbate de la un capăt la altul. Stilul e deci o "forță, care ne depășește, care ne ține legați, care ne pătrunde și ne subjugă" (p. 4). Unitatea stilistică pe care o imprimă acțiunea fecundatoare a "stilului" nu își are originea în intenționalitatea conștientă. Ea "nu e o plăsmuire conștientă, urmărită ca atare, programatic, din partea spiritului" (p. 6). "Ingineria spirituală" realizată după un plan de lucru asumat cu luciditate pălește în fața creativității organice a stilului a cărui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fecundatoare a "stilului" nu își are originea în intenționalitatea conștientă. Ea "nu e o plăsmuire conștientă, urmărită ca atare, programatic, din partea spiritului" (p. 6). "Ingineria spirituală" realizată după un plan de lucru asumat cu luciditate pălește în fața creativității organice a stilului a cărui potență își trage sevele din inconștient, avându-și "rădăcini împlântate în cuiburi dincolo de lumină" (ibidem). Prin intermediul mecanismului "personanței", "inconștientul răzbate cu structurile, cu undele și cu conținuturile sale, până sub bolțile conștiinței", producând efecte dăinuitoare și incalculabile asupra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
niciun echivoc adoptarea modelului sovietic. Ideologia internaționalistă a comunismului timpuriu recomanda păstrarea ancorării în universalitate a istoriei provinciale a poporului român. Manualul lui Roller respectă acest dictat internaționalist, istoria națională fiind încastrată în ritmurile istoriei universale. În cel mai pur stil al materialismului dialectic, istoria societății omenești este divizată în cinci orânduiri fundamentale, forța motrică ce asigură propulsia dintr-o orânduire în alta fiind lupta de clasă. Tabel 26. Periodizarea marxistă a istoriei universale și a celei naționale Orânduirea socială Istoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mare parte, dependente de metaforizare pentru livrarea mesajului și captarea interesului publicului cititor. Însă metaforizarea nu este proprietatea exclusivă a operelor literare. La rândul lor, științele sociale capitalizează conceptual metafore și analogii, utilizând aceste procedee literare nu ca figuri de stil cu efecte estetice, ci ca dispozitive euristice cu efecte epistemice. Faimoase sunt "mâna invizibilă" a pieței pentru care a militat atât de ardent A. Smith, "cușca de fier" a birocrației asupra căreia a avertizat M. Weber, profeția necropolară făcută de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sinteze pentru predarea lecțiilor de istorie. Această lucrare reprezintă rodul experienței didactice a celor două profesoare, foste eleve în urmă cu mulți ani, și o recomand ca fiind un instrument util din mai multe motive. Sintezele sunt elaborate într-un stil accesibil, coerent și logic ceea ce permite o lecturare ușoară a conținuturilor și sunt structurate pe cele cinci mari teme din programele școlare de la istorie: Popoare și spații istorice, Oamenii, societatea și lumea ideilor, Statul și politica, Relațiile internaționale, Religia și
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
industrială, urbanizarea, existența unor noi metode și materiale de contrucție (fier, beton, oțel, sticlă). Înnoirile care domină arta laică a secolului XX nu pot fi ignorate în arhitectura religioasă. Însă, în acest sens, tradiționalismul a fost mult mai puternic. b) Stiluri și capodopere în arhitectura religioasă De-a lungul ultimei jumătăți a secolului al XIX-lea, construcțiile religioase au cunoscut o reluare și o îmbinare a stilurilor mai vechi (eclectism ). La începutul secolului al XX-lea se răspândește Arta Nouă (Art
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în arhitectura religioasă. Însă, în acest sens, tradiționalismul a fost mult mai puternic. b) Stiluri și capodopere în arhitectura religioasă De-a lungul ultimei jumătăți a secolului al XIX-lea, construcțiile religioase au cunoscut o reluare și o îmbinare a stilurilor mai vechi (eclectism ). La începutul secolului al XX-lea se răspândește Arta Nouă (Art Nouveau, Modern Style). Cea mai importantă realizare a acestui stil este Catedrala Sagrada Familia din Barcelona construită de Antonio Guadi între anii 1884-1926. După cel de-
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
jumătăți a secolului al XIX-lea, construcțiile religioase au cunoscut o reluare și o îmbinare a stilurilor mai vechi (eclectism ). La începutul secolului al XX-lea se răspândește Arta Nouă (Art Nouveau, Modern Style). Cea mai importantă realizare a acestui stil este Catedrala Sagrada Familia din Barcelona construită de Antonio Guadi între anii 1884-1926. După cel de-al Doilea Război Mondial se impune stilul internațional (International Style) care se caracterizează prin funcționalitate. Cel mai important reprezentant al acestui stil este francezul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
al XX-lea se răspândește Arta Nouă (Art Nouveau, Modern Style). Cea mai importantă realizare a acestui stil este Catedrala Sagrada Familia din Barcelona construită de Antonio Guadi între anii 1884-1926. După cel de-al Doilea Război Mondial se impune stilul internațional (International Style) care se caracterizează prin funcționalitate. Cel mai important reprezentant al acestui stil este francezul Le Corbusier care între anii 1950-1955 a realizat Capela Notre Dame din Ronchamps. Alte capodopere ale stilului internațional sunt: a) Catedrala din Brazilia
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a acestui stil este Catedrala Sagrada Familia din Barcelona construită de Antonio Guadi între anii 1884-1926. După cel de-al Doilea Război Mondial se impune stilul internațional (International Style) care se caracterizează prin funcționalitate. Cel mai important reprezentant al acestui stil este francezul Le Corbusier care între anii 1950-1955 a realizat Capela Notre Dame din Ronchamps. Alte capodopere ale stilului internațional sunt: a) Catedrala din Brazilia realizată de Oscar Niemeyer; b) Biserica protestantă din New York; c) Stilul românesc al bisericilor ortodoxe
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
al Doilea Război Mondial se impune stilul internațional (International Style) care se caracterizează prin funcționalitate. Cel mai important reprezentant al acestui stil este francezul Le Corbusier care între anii 1950-1955 a realizat Capela Notre Dame din Ronchamps. Alte capodopere ale stilului internațional sunt: a) Catedrala din Brazilia realizată de Oscar Niemeyer; b) Biserica protestantă din New York; c) Stilul românesc al bisericilor ortodoxe Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au impus eclectismul cu cele două direcții de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
important reprezentant al acestui stil este francezul Le Corbusier care între anii 1950-1955 a realizat Capela Notre Dame din Ronchamps. Alte capodopere ale stilului internațional sunt: a) Catedrala din Brazilia realizată de Oscar Niemeyer; b) Biserica protestantă din New York; c) Stilul românesc al bisericilor ortodoxe Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au impus eclectismul cu cele două direcții de orientare: îmbinarea stilurilor din zone istorice diferite rezultând stilul național (îmbinarea stilurilor bizantin, moldovenesc, muntenesc); adăugarea la
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a) Catedrala din Brazilia realizată de Oscar Niemeyer; b) Biserica protestantă din New York; c) Stilul românesc al bisericilor ortodoxe Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au impus eclectismul cu cele două direcții de orientare: îmbinarea stilurilor din zone istorice diferite rezultând stilul național (îmbinarea stilurilor bizantin, moldovenesc, muntenesc); adăugarea la elementele specific naționale a unor elemente neortodoxe; 3. Pelerinajul Pelerinajul este călătoria pe care credincioșii o fac într-un loc sacru, ca formă de manifestare a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Oscar Niemeyer; b) Biserica protestantă din New York; c) Stilul românesc al bisericilor ortodoxe Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au impus eclectismul cu cele două direcții de orientare: îmbinarea stilurilor din zone istorice diferite rezultând stilul național (îmbinarea stilurilor bizantin, moldovenesc, muntenesc); adăugarea la elementele specific naționale a unor elemente neortodoxe; 3. Pelerinajul Pelerinajul este călătoria pe care credincioșii o fac într-un loc sacru, ca formă de manifestare a credinței. Tipuri de pelerinaje: religioase (călătorii
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Biserica protestantă din New York; c) Stilul românesc al bisericilor ortodoxe Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au impus eclectismul cu cele două direcții de orientare: îmbinarea stilurilor din zone istorice diferite rezultând stilul național (îmbinarea stilurilor bizantin, moldovenesc, muntenesc); adăugarea la elementele specific naționale a unor elemente neortodoxe; 3. Pelerinajul Pelerinajul este călătoria pe care credincioșii o fac într-un loc sacru, ca formă de manifestare a credinței. Tipuri de pelerinaje: religioase (călătorii ale credincioșilor la
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Descrierea tehnicii grupelor de probe în atletism cuprinde aspectele biomecanice și procedeele tehnice investigate și utilizate în secolul XX, chiar dacă ele au apărut înaintea erei noastre și se vor dezvolta permanent. Componentele tehnicii sportive sunt: elementul tehnic, procedeul tehnic și stilul tehnic. Toate acestea sunt specifice fiecărei ramuri de sport, ansamblul lor constituind ,,bagajul tehnic” al sportului respectiv. În educația fizică școlară, elevii însușesc/învață și consolidează deprinderi motrice specifice unor ramuri de sport, ceea ce înseamnă că își însușesc elemente tehnice
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
perspectiva alergării de garduri. Aspectele particulare ale acesteia, au în vedere formele organizatorice ale predării, datorită obiectivelor specifice sportului de performanță, rafinamentului tehnic vizat de procesul de învățare a deprinderilor specifice și a tehnicii alergării de garduri competițională, până la apariția stilului tehnic, cât și necesitatea perfecționării permanente a condiției fizice a sportivilor. Evaluarea are în vedere atât aspectele inițiale de evaluare prospectivă, realizată prin procesul de selecție cât și aspectele evaluărilor curente prin sistemul probel rmanță în concurs. Pentru învățarea acestei
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]