51,621 matches
-
Pinakothek. Mannlich a fost director constructor general sub Contele de Zweibrücken și arhitectul principal din Karlsberg. El descrie în autobiografia sa, principalele surse despre Karlsberg și despre ultimii prinți de Palatin de Zweibrücken. Din claririle construite sub proiectele sale în stil neoclasicism nu s-a mai păstrat nimic. Ofițerul bavarez Carl von Mannlich (1787-1832) a fost fiul său. este îngropat în Alten Münchner Südfriedhof, München. În casa în care a locuit Mannlich, în Zweibrücken, „Mannlichhaus“ (Herzogstraße 8), s-a amenajat în
Johann Christian von Mannlich () [Corola-website/Science/336385_a_337714]
-
ruină. El a trecut printr-o serie de lucrări de renovare în secolul al XVII-lea, atunci când Monarhia Habsburgică a preluat controlul asupra ținuturilor cehe după Războiul de Treizeci de Ani și l-a refăcut în 1654 ca fortăreață în stil baroc, transformându-l într-un centru de instruire pentru Armata Austriacă și încorporându-l mai târziu în zidurile de apărare din jurul orașului Praga. Forma actuală a Vyšehrad-ului ca reședință fortificată, cu ziduri puternice din cărămidă, cu bastioane și cu porțile
Vyšehrad () [Corola-website/Science/336388_a_337717]
-
instruire pentru Armata Austriacă și încorporându-l mai târziu în zidurile de apărare din jurul orașului Praga. Forma actuală a Vyšehrad-ului ca reședință fortificată, cu ziduri puternice din cărămidă, cu bastioane și cu porțile Tábor și Leopold, este rezultatul refacerii în stil baroc. Cihelná brána (Poarta de Cărămidă) este o structură în stil Empire ce datează din 1841. Partea principală a porții Špička, părți ale podului în stil romanic și ruinele gotice ale turnului de veghe cunoscut sub numele de Libušina lázeň
Vyšehrad () [Corola-website/Science/336388_a_337717]
-
de apărare din jurul orașului Praga. Forma actuală a Vyšehrad-ului ca reședință fortificată, cu ziduri puternice din cărămidă, cu bastioane și cu porțile Tábor și Leopold, este rezultatul refacerii în stil baroc. Cihelná brána (Poarta de Cărămidă) este o structură în stil Empire ce datează din 1841. Partea principală a porții Špička, părți ale podului în stil romanic și ruinele gotice ale turnului de veghe cunoscut sub numele de Libušina lázeň (Băile Libušei) sunt singurele fragmente care au fost păstrate din Evul
Vyšehrad () [Corola-website/Science/336388_a_337717]
-
din cărămidă, cu bastioane și cu porțile Tábor și Leopold, este rezultatul refacerii în stil baroc. Cihelná brána (Poarta de Cărămidă) este o structură în stil Empire ce datează din 1841. Partea principală a porții Špička, părți ale podului în stil romanic și ruinele gotice ale turnului de veghe cunoscut sub numele de Libušina lázeň (Băile Libušei) sunt singurele fragmente care au fost păstrate din Evul Mediu. Rotonda în stil romanic a Sfântului Martin datează din a doua jumătate a secolului
Vyšehrad () [Corola-website/Science/336388_a_337717]
-
din 1841. Partea principală a porții Špička, părți ale podului în stil romanic și ruinele gotice ale turnului de veghe cunoscut sub numele de Libušina lázeň (Băile Libušei) sunt singurele fragmente care au fost păstrate din Evul Mediu. Rotonda în stil romanic a Sfântului Martin datează din a doua jumătate a secolului al XI-lea. Biserica Sf. Petru și Paul, din secolul al XI-lea, care domină Vyšehradul, a fost remodelată în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și
Vyšehrad () [Corola-website/Science/336388_a_337717]
-
jumătate a secolului al XI-lea. Biserica Sf. Petru și Paul, din secolul al XI-lea, care domină Vyšehradul, a fost remodelată în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și din nou în anii 1885 și 1887 în stil neogotic. Vyšehrad și zona din jurul său a devenit parte componentă a orașului Praga în 1883. Zona este în prezent unul dintre districtele cadastrale ale orașului. Începând din secolul al XXI-lea, Vyšehrad a devenit un parc public, care este un
Vyšehrad () [Corola-website/Science/336388_a_337717]
-
fost exprimată pe scurt: „Drăguță, dă un pol țiganului”. De mult nu mi se mai spusese țigan; în schimb, putea să mi se dea polul drept compensație...” Această primă suită pentru orchestră este considerată a fi o scriitură ce îmbină stilul neoclasic cu cel neobaroc. Însă climaxul acestei îmbinări de stiluri, îl atinge următoarea suită, "Suita pentru orchestră nr.2 op. 20". Numărul de instrumente propus de autor pentru prima parte este de 64 de coarde, fără contrabas și un timpan
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
mult nu mi se mai spusese țigan; în schimb, putea să mi se dea polul drept compensație...” Această primă suită pentru orchestră este considerată a fi o scriitură ce îmbină stilul neoclasic cu cel neobaroc. Însă climaxul acestei îmbinări de stiluri, îl atinge următoarea suită, "Suita pentru orchestră nr.2 op. 20". Numărul de instrumente propus de autor pentru prima parte este de 64 de coarde, fără contrabas și un timpan. Partea a doua adaugă contrabasul și încă 10 instrumente de
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
lui Wilson revista a fost o susținătoare puternică a lui William Wordsworth, a parodiat Byronmania comună în Europa și i-a înfuriat pe John Keats, Leigh Hunt și William Hazlitt referindu-se la operele lor ca „Școala de Poezie Cockney”. Stilul controversat al revistei i-a adus necazuri atunci când, în 1821, John Scott, editor al , s-au luptat în duel cu Jonathan Henry Christie cu privire la declarațiile calomnioase din revistă. John Scott a fost împușcat și ucis. Până la mijlocul anilor 1820 Lockhart
Blackwood's Magazine () [Corola-website/Science/336401_a_337730]
-
În 2012, urmașilor lui Gotthilf li s-a restituit o pictură de Waldmüller, care ajunsese la Muzeul din Oldenburg. Lui Gotthilf i se mai datorează clădiri de bănci la Budapesta, București - Bancă de Credit Român pe strada Stavropoleos 6-8, în stil neoclasic cu elemente secesioniste (împreună cu Oskar Maugsch, 1911-1913)și Sarajevo, Zentralhotel din Baden lîngă Viena, sediul Primăriei din Hodonín, Moravia etc
Ernst Gotthilf () [Corola-website/Science/336406_a_337735]
-
este lipsită de starea de tensiune care ar putea uni părțile sale componente într-un ansamblu, în timp ce personajul Radu Comșa este mediocru, deși memorabil prin cicatricile care-l particularizează. Autorului i se recunoaștea totuși „o ușurință agreabilă, o distincție în stil și o indiscutabilă răbdare arhitectonică, ajutată din când în când de norocul efemer al unui creion îndemânatec”. În primii ani ai regimului comunist din România, ideologii culturali de orientare comunistă au considerat că romanul "Întunecare" demonstra incapacitatea intelectualității românești de
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
mare parte pozitive. Actorul Ion Caramitru îl considera „filmul unui cineast cu o gândire profund cinematografică și cu o știință a detaliului cinematografic, pe cât de mare, pe atât de rafinată”, evidențiind calitățile regizorului: acuratețea muncii, capacitatea de sinteză cinematografică și stilul artistic. Ecranizarea valorifică vizual drama generației pierdute după Primul Război Mondial, alternând planurile temporale printr-un montaj de tip puzzle ce evidențiază deruta personajului principal. Cineastul nu face apologia eroismului, ci dimpotrivă arată anormalitatea războiului prin imaginea simbolică a bombardării
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
aleg să se retragă, iar în acest moment două lucruri esențiale se întâmplă în trupa. Lucian preia rolul de vocalist, iar la finalul lui 2013 se alătură trupei, Ciprian Iulian Vieru(chitară). În această componentă de 4, își modifică și stilul muzical, migrând către rock alternativ. Formația are debutul oficial în 11 aprilie 2014, la Bacău (Pub S), în deschiderea trupei ieșene GOD, urmând, 12 Aprilie - Galați-Club Scenă (deschidere pentru GOD), 26 Aprilie - Suceava-31 Motors (deschidere pentru GOD), 2 Mai - Iași-Teatru
Outstorm () [Corola-website/Science/336555_a_337884]
-
Hardcore", 7 Noiembrie - Iași - Rocknrolla. În noiembrie 2014, Ciprian părăsește trupa, din motive obiective și personale. În această perioadă până la începutul lui 2015, Outstorm își găsește identitatea, formula de trei dovedindu-se a fi de ajuns. Se schimbă din nou stilul muzical, făcându-se adaptarea pentru trio. Tot în această perioadă se scriu piese noi precum "Crazy", "Străin" și "Never Let Go". În 2015, Outstorm deschide concerte pentru Trooper, pe 20 februarie, în Iași, pentru Implant Pentru Refuz, 20 martie, Suceava
Outstorm () [Corola-website/Science/336555_a_337884]
-
un sound lucrat și o energie la care nimeni nu se așteaptă în aparițiile live. Influențele trupei sunt de fapt suma influentelor membrilor. Adică: Steve Vai, Joe Satriani, Arctic Monkeys, Black Keys, Korn, P.O.D., Royal Blood, Foo Fighters. Stilul muzical este rock alternativ, însă se întinde și spre metal alternativ, post grunge și mai nou stoner rock. Membri: Lucian Sebastian Radu(1.04.1986) este chitaristul și vocalistul trupei. Mai mult decat pasiunea pentru instrument, este pasiunea pentru compoziție
Outstorm () [Corola-website/Science/336555_a_337884]
-
chiar el: "...sunt încă în formare ca artist, inca îmi <caut tonul>". Daniel Costescu (30.10.1990) este bassistul trupei Outstorm. Pe tonurile grave și melodioase ale bassului rezonează cu toata ființă lui de artist muzical. Bass-ul îi reflectă stilul și personalitatea: simplu, ritmic, clar, profund și integru dar misterios. Deni Motanu’ cum este supranumit, și-a început aventură cu muzica, devreme în viață, pe note de clape și corzi de chitară acustică; apoi și-a găsit instrumentul predestinat căruia
Outstorm () [Corola-website/Science/336555_a_337884]
-
James Taylor. (sursă ) În 1995 Jul formează primul său grup, numit "Marți 13" împreună cu el fiind Sebastian Nica-percuție și Nicko Malak-Chitară (cehul fiind student la universitatea de medicină Grigore Ț. Popa-Iași). Grupul avea în repertoriu piese cunoscute abordate într-un stil personal. Proiectul a durat aproape un an, cei trei având nenumărate concerte în orașul Iași, si apariții în cadrul unor emisiuni de televiziune și radio. Jul îl ia îndeaproape pe fratele său George Baldovin cu care înființează grupul "Cristal" la 9
Jul Baldovin () [Corola-website/Science/336556_a_337885]
-
de Honoré de Balzac; Pliușkin - de Nikolai Gogol), Hagi-Tudose are o deplină originalitate prin desăvârșita sa zgârcenie dusă până la moarte. Călinescu afirmă că "„zgârcenia sa delirantă e împinsă dincolo de pierderea instinctului său de supraviețuire”." Primul act are loc în uliță, stilul decorului fiind folclorizant ca întreaga dramaturgie a lui Delavrancea. Locul virtual de întâlnire al personajelor este băcănia (de-a lungul întregii piese). Întregul act este un tablou vivant, cu o bogată tipologie (epitropi, un bragagiu, un cârciumar, un băcan, copii
Hagi-Tudose () [Corola-website/Science/336564_a_337893]
-
după orele de teatru, isi juca numerele de stand-up comedy în cluburi până aproape de orele dimineții. A fost deseori surpins dormind în timpul serviciul pe care îl avea ziua și chiar a fost trezit de șeful său pentru a fi demis. Stilul pe care Jim Gaffigan îl abordează este observațional, iar principalele teme din spectacolele sale sunt orientate către lene, mâncare și viața de părinte. Jim Gaffigan are o carieră activă și în film. Printre producțiile cinematografice în care a fost distribuit
Jim Gaffigan () [Corola-website/Science/336565_a_337894]
-
de dimineață, creat de Joe Ruby și Ken Spears. Este produs de studioul Hanna-Barbera, și s-a difuzat pe canalul ABC din 11 septembrie 1976 până pe 3 septembrie 1978. La fel ca multe seriale Hanna-Barbera din anii 70, formatul și stilul lui "" este similar cu cel al lui "Scooby-Doo", în legătură cu faptul că este legat de rezolvarea misterelor legate de fenomene supranaturale. De asemenea acest serial este inspirat după mania generală după rechini din anii 70 (pentru că personajul principal este un rechin
Jabberjaw () [Corola-website/Science/336581_a_337910]
-
Alexandre-(Balthazard)-Laurent Grimod de La Reynière (20 noiembrie [septembrie?] 1758, Paris - 25 decembrie 1837), instruit ca avocat, a dobândit faimă în timpul domniei lui Napoleon prin stilul său de viață extravagant ce îmbina plăcerile gastronomice cu cele senzuale. Fiu al lui Laurent Grimod de La Reynière, a moștenit averea familiei la moartea tatălui său, un , în 1793. El a fost un membru al Société du Caveau. Deși tatăl
Alexandre Balthazar Laurent Grimod de La Reynière () [Corola-website/Science/336597_a_337926]
-
(n. 7 martie 1997, Săveni) este o halterofilă română. În prezent concurează în probele de 69 kg. Prima participare internațională a fost la Europenele de cadeți din 2012 desfășurate la București, unde a obținut medalia de bronz la stilul smuls (86 kg) în cadrul categoriei +69 kg. La Campionatele Mondiale rezervate cadeților din 2013, care s-au desfășurat la Tașkent (Uzbekistan) a cucerit trei medalii — argint la stilul aruncat (113 kg) și bronz la smuls (88 kg) și total (201
Florina Sorina Hulpan () [Corola-website/Science/336615_a_337944]
-
din 2012 desfășurate la București, unde a obținut medalia de bronz la stilul smuls (86 kg) în cadrul categoriei +69 kg. La Campionatele Mondiale rezervate cadeților din 2013, care s-au desfășurat la Tașkent (Uzbekistan) a cucerit trei medalii — argint la stilul aruncat (113 kg) și bronz la smuls (88 kg) și total (201 kg). La Europenele U-17 de la Klaipėda (Lituania), aceasta a obținut trei medalii de argint — 88 kg la smuls, 111 kg la aruncat și 199 kg în total. În
Florina Sorina Hulpan () [Corola-website/Science/336615_a_337944]
-
kg) și aur cu totalul de 222 de kg. În urma rezultatelor de la Campionatul Mondial de Haltere din 2015, s-a calificat în premieră la Jocurile Olimpice de vară din 2016, la categoria +69 kg. Acolo a ratat primele două încercări la stilul smuls la 100 kg, dar a reușit-o pe a treia, însă nu a mai evoluat la stilul aruncat din cauza unei accidentări la brațul stâng.
Florina Sorina Hulpan () [Corola-website/Science/336615_a_337944]