65,481 matches
-
soba, noptiera, unele fotografii... Așteptam, parcă, să apară și Domnii... Ne-au surâs... doar din poze! (foto 14). Proprietarul nu ascundea faptul că face lucrurile cu mare răspundere că, din locul unde sunt înmormântați foștii stăpâni, domnii, se vede direct acasă și le-ar face mustrător cu mâna dacă n-ar face cinste locului. Multe ar fi de scris, dar mai adaug, cât se poate de important și simplu pentru neuitare: Ioan Ionescu (1910-1982) și Janeta Ionescu (19051999) - învățători ai satului
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
pe Hans Jürgen Eysenck 143, care a avut o influență foarte defavorabilă. Dintre nenumărații adepți entuziaști ai lui Freud îl citez pe Alfred Adler 144. Aflat toată viața sub influența maestrului său Charcot, organizează întâlnirile de miercuri ale societății psihanalitice, acasă la el. Apariția jurnalelor Jahrbuch für psychoanlytische și Psychopathologische Forschungen, ca și a revistei lunare Zentralblatt für Psychoanalyse, impun psihanaliza ca noua știință a anului 1913. Asociația internațională a Psihanalizei este creată la Conferința de la Nürnberg, în 1910, la care
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
doi soți. M. J. Chombart De Lawe arăta că în cazul familiilor în care predomină neînțelegerile, certurile, alcoolismul, nervozitatea, copiii pot prezenta tulburări psihomotorii, instabilitate, nervozitate, ticuri, manifestări de mânie, opoziție față de părinți, minciună, comportamente predelincvente, precum: furtul, fuga de acasă, violența. Autorul menționat pledează pentru separare în condițiile unei familii în care predomină conflictele, în ciuda faptului că va exista o adaptare dificilă a copiilor la noile condiții de viață, la noua ambianță sau la absența unuia ori a ambilor părinți
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
școlare sunt, în general mediocre. Stilul neimplicat Î părintele ,, lasă-mă să te las”). Părintele este dezinteresat, îl lasă pe copil să ia singur decizii, în general, să se descurce cum poate. Copilul nu este supravegheat, vine și pleacă de acasă când vrea, e neîngrijit. Nu se simte suficient de iubit și ocrotit de părinții săi de care, în multe cazuri, este foarte atașat și pe care caută să-i ajute. Se străduiește să obțină atenția acestora, apreciere, mângâieri, cuvinte bune
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
-i ajute. Se străduiește să obțină atenția acestora, apreciere, mângâieri, cuvinte bune și, din acest motiv, rezultatele lui școlare pot fi foarte bune. Acest stil îl poate determina pe copil, uneori, în lipsa unui părinte grijuliu și iubitor, să plece de acasă în mod voluntar, să abandoneze școala sau să devină victimă a traficului de persoane. Statistica Autorității Naționale de Luptă împotriva Traficului de Persoane ne arată că, în anul 2007, 93% dintre disparițiile de copii nu sunt răpiri, omoruri și accidente
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
abandoneze școala sau să devină victimă a traficului de persoane. Statistica Autorității Naționale de Luptă împotriva Traficului de Persoane ne arată că, în anul 2007, 93% dintre disparițiile de copii nu sunt răpiri, omoruri și accidente, ci plecări voluntare de acasă. Acești copii care pleacă de acasă s-au săturat să tot fie neglijați de părinții lor indiferenți, ori agresați de părinți abuzivi, adesea alcoolici sau drogați. în lipsa unei îndrumări, copilul poate intra în anturajul altor copii sau tineri alături de care
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
a traficului de persoane. Statistica Autorității Naționale de Luptă împotriva Traficului de Persoane ne arată că, în anul 2007, 93% dintre disparițiile de copii nu sunt răpiri, omoruri și accidente, ci plecări voluntare de acasă. Acești copii care pleacă de acasă s-au săturat să tot fie neglijați de părinții lor indiferenți, ori agresați de părinți abuzivi, adesea alcoolici sau drogați. în lipsa unei îndrumări, copilul poate intra în anturajul altor copii sau tineri alături de care începe să fure, să vândă droguri
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
petrecând mult timp pe Internet și în lumea nu tocmai însorită a jocurilor de noroc. îmi amintesc că atunci când eram mici, și chiar și în adolescență, el a beneficiat de protecție excesivă din partea părinților săi. Spre exemplu, nu avea resposabilități acasă, cum aveam noi ceilalți Îsă ne facem curățenie în cameră, să ducem gunoiul, să vorbim respectuos cu bătrânii). Iar când făcea o boroboață Îspărgea un geam, se lua la bătaie cu alt copil), nu era tras la răspundere. Poate că
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
îl are școala. Familia trebuie să sprijine însă, permanent, activitatea educativă a școlii. în timpul cât copilu este elev, deci atâta timp cât copilul aparține colectivului școlii,familia trebuie să țină legătura directă cu școala și sub îndrumarea acesteia va organiza activitatea lui acasă. Școala este interesată să colaboreze cu familia, să-și facă din ea un aliat,pentru ca acțiunea sa educativă sặ fie mai profundă și de durată. Colaborarea școlii cu familia este necesară și în vederea unei informări reciproce cu privire la dezvoltarea copilului, la
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaela Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93074]
-
ginere.Totuși nu poate lăsa situația neclarificată și “călcându-și pe inimă” află de la George că nu el este autorul faptei rușinoase.Baciu simți “ca și când l-ar fi trăznit cu o măciucă în creștetul capului”.Năucit, se întoarce acasă, cu imaginea rușinii, ca o fiară în ochii căreia stăruie “burta ei încinsă cu bete tricolore peste zadiile sumese, o burtă uriașă, vinovată, urâtă, ațâțătoare, în care rușinea se lăfăie sfidătoare și trufașă”. Auzind țipetele Anei cauzate de bătaia crâncenă
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
în evidență caracterul aproape totdeauna feminin atribuit apei, profunda maternitate a apelor. Eroul din Fata din sicriul de ceară [Oprișan, III] iese la iveală doar după ce tatăl lui merge în rai de unde ia "trei crăci din trei pomi", apoi se-ntoarce acasă, ,,o lovește pe împărăteasă cu crăcile pe burta" și-i menește copilului, fata lui "Jigmând de ceară". În general, ramul detașat dintr-o plantă cu frunze verzi sau din flori are semnificația specifică simbolurilor vieții și regenerării. Altădată, copilul nu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de la moară și zărește o femeie frumoasă care se ridică încet în mijlocul apei și-i oferă bogăție și fericire, cerându-i în schimb "ceea ce se va naște în casa ta". În Izbânda [Păun, Angelescu], tatăl promite diavolului: "izbânda" lui de-acasă, fără să știe că era vorba despre fiul său. Când copilul împlinește doisprezece ani, îi zice tatălui său ,,mai am termen de doi ani și plec de la dumneata. Iote ce, dumneata venind pe drum, ai stat locului și-ai mâncat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o fată năzdrăvană, Smanda. După o scurtă pauză, războiul este reluat, fără să știe împăratul că soția îi este însărcinată. Crivățul a venit însoțit de cei trei fii ai lui și-i cere, sfătuit de fermecătoarea lui nevastă "nădejdea de-acasă". Neștiind ce-nseamnă acest lucru, împăratul este de acord. Peste puțin timp, după ce-au făcut pace, nevasta naște ,,un dolofan leit ta-su: frumos și vioi de-ți era dragă lumea să te uiți la dânsul [ ... ]. Și creștea pruncul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
era de douăzeci." Într-una din zile își sărută tatăl și-i spuse că se duce unde l-a făgăduit Un caz similar se observă și în basmul Iuda nevăzută [Oprișan, III], unde împăratul, gândindu-se că "nădejdea lui" de-acasă "sta în bani, în porumb, în vite", îi promite Iudei nevăzute ceea ce i-a cerut. Pandelică își ia rămas bun de la mama lui, spunându-i că pleacă "unde m-a rânduit tata". Basmul Ion Smintitu [Oprișan, IV] prezintă situația în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ghiozdanul în mână si a plecat la scoală. Unei nașteri atipice, îi corespunde ulterior o evoluție pe măsură: mergând el la școală "în etate de 17 ani", și-a adus aminte "de soarta lui" și nu s-a mai întors acasă, s-a pus cu "burta pe-un bălegar, cerând făgădașul" de la naștere. În Pipăruș Petru și Florea înflorit [Pop-Reteganul, o văduvă a înghițit un fir de piper și a născut un fiu căruia-i pune numele de Pipăruș Petru, iar
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nu numai motivația rațională a dorinței de a avea urmași. Moașa îl îndeamnă să ceară de la tatăl lui un cal "din vechime, din ăi viteji", cu care să meargă la Marea Neagră pentru a prinde doi pești: unul să-l ia acasă și altul să rămână la ea; dimineața să-l pregătească "jumătate prăjit și jumătate supă". Din peștele gătit, gustă și slujnica, o iapă și o cățea. Astfel, toate au născut în aceeași vreme, iar pruncii lor se dovedesc solidari pe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în gard, că vine norocul și se ține de casa aia." Diferite animale pot juca rolul de substitute ale copiilor mult doriți. Bărbatul care s-a dus să prindă un pește pentru borș, prinde un rac pe care-l pune acasă într-un ciubăr. Racul devine copilul mult dorit pentru acest cuplu [Pan Racoțchi, Niculiță-Voronca, II]. Ivan Evseev arată în Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale că valențele simbolice ale acestui crustaceu "se datorează alcătuirii sale ciudate (carapace, picioarele din față
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
inimă-nfrântă și smerită, toate-ți vor fi iertate. Cu putere de la Domnul eu te dezleg de toate vrajele, de toate duhurile necurate, de greșeli și păcate!" După o scurtă rugăciune, o blagoslovi pe femeie și-i spuse să se-ntoarcă acasă, întrucât va naște un alt fecior, "mai vioi și mai viteaz decât dânșii, care o să vi-i găsească și o să vi-i aducă! " Crăiasa revine acasă și rămâne însărcinată; naște un copil, frumos "ca un bujor", cu o mână "cu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
După o scurtă rugăciune, o blagoslovi pe femeie și-i spuse să se-ntoarcă acasă, întrucât va naște un alt fecior, "mai vioi și mai viteaz decât dânșii, care o să vi-i găsească și o să vi-i aducă! " Crăiasa revine acasă și rămâne însărcinată; naște un copil, frumos "ca un bujor", cu o mână "cu totul si cu totul de aur". Din. cauza păcatelor ei, o împărăteasă este sfătuită de un preot să cutreiere lumea-n lung și-n lat nouă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
copii". Cum mergea el gândindu-se la bucuria oamenilor cu copii și la nefericirea lui, se întâlnește cu Dumnezeu și cu Sfântul Petru. Îl întreabă de trei ori e și-ar dori, iar el răspunde invariabil: copii. Se duse Stan acasă și vede că atât casa cât și curtea îi erau pline de copii [Pop-Reteganul]. În povestea Dunăraș și Sf. Duminică [Niculiță-Voronca, II], o femeie însărcinată merge la sora ei, întrucât i s-a făcut poftă de păstăi (fasole). Revenind acasă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
acasă și vede că atât casa cât și curtea îi erau pline de copii [Pop-Reteganul]. În povestea Dunăraș și Sf. Duminică [Niculiță-Voronca, II], o femeie însărcinată merge la sora ei, întrucât i s-a făcut poftă de păstăi (fasole). Revenind acasă au apucat-o durerile facerii. "Da Dumnezeu și cu Sf. Petru și Sf. Paul au venit la mas. Ei s-au fost făcut calici. Dumnezeu zice cătră ceilalți: Are să se nască o fată, numai de-ar ploua, să nu fie
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
aude ursirea celei de-a doua tocmai din pod și nu-i convine ca pruncul să-i devină ginere. De aceea, caută să schimbe ursirea; cere pruncul tatălui său, dându-i în loc "o coșarcă cu bani de aur". Împăratul ajunge acasă și e bucuros că i s-a născut o fetiță; îi cere poștașului să meargă la cărbunăraș și să-i ia fiul, plănuind să-l facă pierdut într-o baltă. Un "crișeriu" (un pescar) găsește copilul și e bucuros că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nimeresc la aceeași fântână la care poposește băiatul; fără să-l trezească, citesc scrisoarea în care boierul ordona să fie ucis. Supărați pe faptul că "boierii și-mpotriva ursitoarelor vor să se pună", schimbă textul scrisorii. Când boierul se întoarce acasă, își vede fata căsătorită cu Aflatul. El încearcă din nou să anuleze menirea ursitoarelor, însă cade în propria-i capcană, zicând: "împotriva ursitoarelor să nu se pună om pământean, fie chiar și boier; iată eu m-am pus, dar mi-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
drumul pe apă . Niște femei care spălau grâul au prins sălășelul și au crescut copilul până la 18 ani. Tânărul pleacă din sat și ajunge la o crâșmă, unde dă de tatăl lui; putred de bogat. Acesta îl ia la el acasă ca să-i păzească grădina; îl însărcinează să-mpuște pe oricine ar încerca să pătrundă în grădină. Stăpânul se preface într-un om hâd, intră în grădină iar paznicul grădinii îl împușcă, după care se cunună cu mama lui, rămasă văduvă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
restituirea definitivă a copilului, îl trece pe copil dintr-o lume în alta, este maestru al trecerii prin suferință: înfige acul pe călător, așa cum se întâmplă în scenariile rituale. După ce a scăldat copilul, l-a înfășat, se pregătește să meargă acasă, dar vine un om cu un suman alb si o cheamă la femeia lui, care se trudea să nască. Moașa îl însoțește, o ajută să nască o dihanie urâtă. Omul a luat dihania și a schimbat-o tocmai cu copilul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]