51,306 matches
-
2 iulie 1991, la Chișinău, împotriva naționalei de fotbal a Georgiei. Meciul a fost pierdut cu scorul de 2-4, pe banca tehnică atunci aflându-se selecționer Ion Caras. Pentru echipa noastră au marcat Alexandru Spiridon și Gheorghe Harea, Spiridon fiind consemnat drept autorul primului gol al selecționatei Moldovei. Primul meci oficial al Republicii Moldova de asemenea a fost o partidă cu Georgia, jucată pe 7 septembrie 1994, la Tbilisi, sub egida UEFA, contând pentru preliminariile Euro 1996. Meciul a fost câștigat cu
Fotbalul în Republica Moldova () [Corola-website/Science/332566_a_333895]
-
parte datorită cenzurii, pe de altă parte datorită faptului că orice activitate politică era interzisă. Patriarhul Miron Cristea, prim ministru în funcție, referindu-se la procesul înscenat Căpitanului, avea să afirme în predica pascală din 1938, parafrazând sfatul lui Caiafa, consemnat de Ioan 18,14, adăugând și o calomnie curentă la adresa lui Codreanu: Se afirmă adesea, fără a se aduce vreo dovadă, că Nicolae Iorga ar fi adresat una sau mai multe scrisori instanței, în care declara că-și retrage plângerea. De
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
banner pe care scria : Aceasta va fi de aici înainte soarta asasinilor trădători de țară". Funcționarii publici și elevii au fost obligați să se perinde prin fața cadavrelor. În jurnalul sau nepublicat, păstrat în biblioteca Academiei Române, acad. g-ral. Radu R. Rosetti, consemna chiar în acea zi: În acea zi de 21 septembrie, în timp ce trupurile oribil mutilate ale celor 9 zăceau pe caldarâm, profesorul Nicolae Iorga, aflat printre oficialitățile de față, se pretează la gestul inimaginabil de a lovi cu picioarele cadavrele întinse
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
zi: În acea zi de 21 septembrie, în timp ce trupurile oribil mutilate ale celor 9 zăceau pe caldarâm, profesorul Nicolae Iorga, aflat printre oficialitățile de față, se pretează la gestul inimaginabil de a lovi cu picioarele cadavrele întinse pe asfalt, amănunt consemnat de N. Steinhardt. Un martor ocular ar fi afirmat că "atunci și-a semnat condamnarea la moarte..." Cei 9 au fost numiți Răzbunătorii, intrând definitiv în mitologia legionara. În dimineața zilei următoare, din ordinul lui Carol al II-lea, transmis
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
Gabriel Marinescu, principalul autor al asasinatelor se "spovedește" în fața lui Constantin Argetoianu, care, conștiincios, notează totul în însemnările sale : Constantin Argetoianu e siderat de mărturisirile fostului prefect: Academicianul, Radu R. Rosetti, în memoriile sale nepublicate încă, păstrate în Biblioteca Academiei Române, consemnează în 23 septembrie 1939: și în 24 septembrie : 19 dintre liderii legionari asasinați în 21/22 septembrie 1939, printre care Alexandru Cantacuzino, Gheorghe Clime, Mihail Polihroniade, etc..., au fost reabilitați și achitați post-mortem în 1940, prin rejudecarea a procesului înscenat
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
Ahmed al III-lea și corpului diplomatic străin prezent în acel moment în Constantinopol, capetele fiindu-le înfipte în sulițe și purtate prin oraș, iar trupurile aruncate în mare. La fel ca și în cazul fraților săi mai mari, istoria consemnează puține informații despre viața sa. În schimb, despre moartea lui s-au păstrat o multitudine de izvoare scrise. Ele relevă că la locul execuției, Matei ar fi voit să se turcească, ceea ce l-ar fi salvat de la moarte. Sursele diferă
Matei Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332672_a_334001]
-
din anul 1955 imobilul a fost inclus în lista monumentelor istorice unde se află și în present, trecând de la poziția 282, inițială, la poziția 1715, pe care se află în prezent (Cod LMI = B-II-m-A-18000). Arhitecții Maria Cotescu și Dinu Antonescu consemnau faptul că „autorul s-a inspirat din ceea ce a putut considera pe atunci ca valabil pentru a fi păstrat sau adoptat în tradiția pământeană a acestei arte, (...) prin cele câteva exemple luate în mod obișnuit drept modele de arhitectură specific
Hanu’ Berarilor () [Corola-website/Science/332862_a_334191]
-
cerințele urbanistice din momentul construcției. Clădirea se află pe poziția 1783 în lista monumentelor culturale publicată de Ministerul Culturii și Patromoniului Național în anul 2010 și are codul LMI = B-II-m-B-19483. Datele exacte despre construcția conacului sunt puțin cunoscute, aceasta fiind consemnată pentru prima oară într-un plan topografic din 1946. Stilul arhitectural este greu de definit, înglobând în mod armonios elemente din stilurile: neogotic, neoromânesc, rustic normand, stil chalet și Art Nouveau, la care se adaugă în special la interior, motive
Hanu’ Berarilor () [Corola-website/Science/332862_a_334191]
-
apele litorale. În jurul anului 800 î. Ch. fenicienii și grecii cunoșteau Marea Mediterană și multe aspecte din viața organismelor marine, iar în jurul anilor 600 î. Ch. s-au realizat primele cercetări în jurul coastelor Africii. Aristotel a descris numeroase specii și a consemnat observații foarte interesante privind comportamentul unor animale marine. Abia în secolul al XIX-lea începe să se contureze definirea unei direcții de cercetare bine conturată a biologiei marine. Edward Forbes (1815-1854) poate fi considerat ca unul dintre marii fondatori ai
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
este convocat pentru prima dată la echipa mare de către antrenorul Flavius Stoican, pentru un meci amical împotriva fotbaliștilor de la Progresul Cernica. Jucătorul este introdus în minutul 77 în locul lui Dorin Rotariu. După câteva minute, schimbarea căpitanului de atunci, Dragoș Grigore, consemnează predarea banderolei către tânărul debutant, într-un gest simbolic. În vara aceluiași an, Petre reușește cucerirea titlului de campion național cu Juniorii B ai lui Dinamo, ceea ce avea să anunțe finalul perioadei sale de juniorat. Într-un meci disputat pe
Patrick Petre () [Corola-website/Science/333561_a_334890]
-
în vârstă. Sărbătoarea religioasă musulmană anuală exprimă o desăvârșită și necondiționată supunere și adorație față de Allah Atotputernicul și Milostivul,Cel cu nouăzecișinouă de nume sublime,preafrumoase. Credință în Allah este mai puternică decât dragostea și ocrotirea paterna. Tradiția musulmană a consemnat în Sfanțul Coran că Ibrahim,pus să aleagă între a-și sacrifică propriul fiu și adorația față de Allah,alege a doua variantă. Că recompensă, Allah îi trimite un berbec ce va fi sacrificat în locul fiului ce va trăi. Sacrificiul berbecului
Sărbători ale musulmanilor din România () [Corola-website/Science/333547_a_334876]
-
crede că în a douăzecișișaptea zi a postului a început revelarea Sfanțului Coran în noaptea de Kadîr (Noaptea Destinului). Sărbătoarea Ramazan Bayram este o sărbătoare a bucuriei și împăcării,a curățeniei spirituale,a credinței și venerării lui Allah. Tradiția islamică consemnează că în luna Ramazan se deschid porțile Raiului,se închid porțile Iadului și Diavolul este legat în lanțuri. Musulmanul postește de la mijitul zorilor până la apus. Serile și nopțile se face în geamii,rugăciunea colectivă,numită Teravih,rugăciune condusă de regulă
Sărbători ale musulmanilor din România () [Corola-website/Science/333547_a_334876]
-
făcuse daruri M-rii Sf. Dumitru din București. Identificarea Mănăstirii Sf. Dumitru cu biserica Sf. Dumitru - de pe locul actualei biserici de pe Str. Franceză colț cu Str. Sf. Dumitru - este doar o ipoteză, deoarece, concomitent, la sfârșitul veacului al XVI-lea, hrisoavele consemnează existența unui așezământ având același hram, amplasat în Ostrovul Dâmboviței. Ori, poziția actuală, dar și cea din trecut, a bisericii Sf. Dumitru „De Jurământ”, nu corespunde cu a unui lăcaș situat într-un ostrov, adică înconjurat de apă. Cea mai
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
chiar cu reformarea calendarului, pentru a-l pune în conformitate cu cele mai precise date astronomice. Faptul denotă celebritatea la care ajunsese încă de tânăr, datorită contribuțiilor sale în domeniul matematicii și astronomiei. S e pare că acest fapt este singurul eveniment consemnat cu certitudine din viața sa. Contemporanii săi îl apreciază drept un mare savant, filosof și exponent al învățăturii grecești, dar niciunul nu se referă la el ca poet. Prima referire la Omar Khayyam, ca poet, provine d ela o compilație
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
pentru transportul mobilei. Subunităților forței de asalt le-a fost schimbat numele de câteva ori, iar oamenii au fost transferați în mai multe rânduri în diferite locații. Tresele și insignele unităților au fost îndepărtate de pe uniforme, iar militarii au fost consemnați în unitățile lor. Hauptmann Koch și-a împărțit unitate în patru grupuri de asalt. Grupul „Granit”, comandat de Oberleutnant Rudolf Witzig, cu efective de 85 de oameni tranportați în 11 planoare a primit sarcina cuceririi Fortului Eben Emael> Grupul „Oțel
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
I și al Reginei Maria - întruchipată ca și soră de caritate. Între acesta și scutul heraldic se găsea o placă memorială din marmură roză, ce avea gravat cu litere de aur următorul text: O altă placă situată pe partea stângă consemna localitățile mai de seamă pe unde a luptat "Divizia 1 Cavalerie". La bază pe a doua treaptă se afla un aranjament cu sabie și frunze de stejar. Accesul - posibil inclusiv auto pâna în vecinatatea monumentului, se face din DN11 din
Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial (Pasul Oituz) () [Corola-website/Science/333833_a_335162]
-
de artilerie, amplasate de-a lungul liniilor exterioare ale cetății și de regulă ridicate pe dealuri. Prima fază a lucrărilor de construcție s-a încheiat în 1887. Cetatea a primit titulatura de „clasa întâi” în acel an, pentru a-i consemna importanța și capabilitățile defensive, iar Otto Klem a fost numit primul său comandant. În același timp, s-au stabilit reguli administrative pentru gestionarea impactului cetății asupra orașului și asupra zonelor din jur; înălțimea clădirilor civile ale cetății a fost restricționată
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
judece. Negustorul liovean a mituit persoane de seamă și s-a solicitat mutarea comisiei de cercetare mai departe de Sniatyn „unde e foamete și pustiu”, dar boierii moldoveni au refuzat strămutarea judecării într-un sat din Polonia. Cronicarul Ion Neculce consemnează că Duca-Vodă a judecat pricina în mod părtinitor, nedreptățindu-l pe boierul Ursache: „Și i-au făcut strâmbătate lui Ursachi, că l-au dat rămas să de lui Bălăban vro patru, cinci sute de pungi. Și așè i-au luat
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
Flori veninoase”, dar care, din păcate, nu aveau să mai vadă lumina tiparului, întrucât revista și editura „Drum” au fost suspendate de cenzură în același an. Cunoscutul publicist și istoric literar Stan V. Cristea, membru în Uniunea Scriitorilor din România, consemna în „Caligraf” din iulie 2005: „Surprinzător, prin 1943 - 1944, Ion Pena pare că evolua spre un nou fel de poezie ... îi întrezărim - incredibil, cumva pe Nichita Stănescu și Marin Sorescu” La plecarea din această lume, în 29 iulie 1944, scriitorului
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
șaptelea, Pena este inclus în antologia "Epigramisti români de ieri și de azi" a lui N. Crevedia, din 1975 - Editura Eminescu. Iar in ziarul „Teleormanul ”, din 29 septembrie 1979, Gh. Filimon și I. Bâlă în articolul „Fișe de istorie literară” consemnează curajos pentru acea vreme: „Printre condeierii teleormăneni se numără și Ion Pena, poet delicat și plin de talent, pe nedrept, poate uitat astăzi". De asemenea, se mai află menționat în:
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
se trăgea din familia boierească Văcărescu, fiind fiul boierului Negoiță Văcărescu spătarul și al Necșuței Bucșanu. Din această căsătorie a avut un frate mai mic, Ivan. Mama lor s-a despărțit de Negoiță Văcărescu „pentru ale lui fapte nebunești” - după cum consemnează un document dat domnul Antonie vodă - și s-a recăsătorit cu Neagu, fiul lui Antonie din Popești. Din această căsătorie s-au mai născut patru copii, printre care și Maria, viitoarea soție a lui Constantin Brâncoveanu. Documentele consemnează că în
Ianache Văcărescu () [Corola-website/Science/334555_a_335884]
-
nebunești” - după cum consemnează un document dat domnul Antonie vodă - și s-a recăsătorit cu Neagu, fiul lui Antonie din Popești. Din această căsătorie s-au mai născut patru copii, printre care și Maria, viitoarea soție a lui Constantin Brâncoveanu. Documentele consemnează că în 1688 a primit poruncă de la noul domn, Constantin Brâncoveanu, să construiască un pod pentru trupele otomane, care erau în război cu imperialii. În dregătoria de vătaf de copii, a fost încredințat de Brâncoveanu cu misiunea de a-l
Ianache Văcărescu () [Corola-website/Science/334555_a_335884]
-
kurde a Janbulazilor au stăpânit pe rând regiunea Alep din funcția de guvernator otoman, între 1591 și 1607, și au fost aliați cu Casa de Medici din Toscana. Scriitorul danez Carsten Niebuhr, care a călătorit la Jazira în 1764, a consemnat cinci triburi nomade kurde (Dukuri, Kiki, Scechani, Mulli și Așeti) și un trib arab. Conform lui Niebuhr, acele triburi erau instalate lângă Mardin, în Turcia, și plăteau o taxă guvernatorului orașului pentru că li se permitea să-și pască turmele în
Rojava () [Corola-website/Science/334672_a_336001]
-
of 1988"). Culegerea setului de date NAVD88 a fost un aranjament la nivelul anului de culegere de date geodezice în trei țări din America de Nord: Canada, Mexic și Statele Unite ale Americii. În setul de date, nivelul primar al fluxului Marilor Lacuri, consemnat în 1985 (cunoscut tehnic sub denominarea, "International Great Lakes Datum of 1985") a fost considerat de referință, combinat cu nivelul local al oceanului în Rimouski, Quebec, Canada. Alte semne adiționale de marcare ale verticalității ale fluxului nu au fost folosite
North American Vertical Datum of 1988 () [Corola-website/Science/334706_a_336035]
-
de autor în copilărie, pe când nu împlinise încă vârsta de 10 ani; într-o după-amiază de toamnă târzie, moș Ilie, un bătrân slujitor al familiei, îi povestește copilului cum a întâlnit în codru un inorog fioros, aprinzându-i imaginația. Scriitorul consemnează apoi prima sa experiență cinegetică, ce a avut loc la 27 martie 1894 în lunca Siretului, precum și ucenicia sa alături de moș Nechita Pușcașu. Majoritatea povestirilor prezintă diferite expediții vânătorești ale autorului: o vânătoare de sitari întreruptă de ninsoare în pădurea
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]