51,109 matches
-
preocupare ecologică planetară, valoare ce îl transformă pe până mai ieri subiectul exclusiv al statului român într-un "cetățean cosmopolit" care are drept cadru de referință societatea umană în întregul său și nu doar națiunea sa politică. Toate aceste mutații petrecute în conținutul semantic al noțiunii de "bun cetățean" se repercutează și asupra identității sociale a indivizilor, care este supusă unei masive revizuiri. Cetățenia activă, angajamentul civic, participarea politică, raționalismul critic anti-autoritarian și responsabilitatea socială promovate de noul ethos democratic au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
concluziilor sale (Berger, 1963)31. "Istoriei i-a fost atribuită funcția de a judeca trecutul, de a instrui prezentul în beneficiul vremurilor viitoare. Către asemenea îndatoriri înalte această lucrare nu aspiră: ea își dorește doar să arate ce s-a petrecut cu adevărat", afirma Ranke într-o prefață la una din lucrările sale (Evans, 1997, p. 17). "Revoluția rankeană" în urma căreia istoriografia a dobândit un statut epistemic respectabil a fost propulsată și de imperativul de a nu judeca trecutul în tribunalul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
46-55 41,3 16,9 41,8 56-65 42,3 12,1 45,6 peste 65 33,5 11,9 54,5 Sursa: New Europe Barometer VII, 2004-2005 Respondenții cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani și-au petrecut doar copilăria primară în regimul comunist, Revoluția din 1989 survenind în biografia lor înainte ca aceștia să fi intrat în adolescență. Cercetări recente din psihologia memoriei au concluzionat că indivizii nu rețin în memorie evenimente publice mai devreme de vârsta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trebui să fie pasibili de sancționare judiciară pentru acte de apologie la adresa fostului regim și negaționism. Jubileul comemorării a 25 de ani de la căderea comunismului, ce trebuia, în perspectiva narativei liberale, să ocazioneze o aniversare celebrativă a anticomunismului s-a petrecut sub auspiciile nostalgiei colective. După cum o arată studiul realizat în decembrie 2014 de către INSCOP, la o pătrime de veac de la prăbușirea regimului comunist, viața în România este evaluată per general ca fiind "mai rea" de 40,5 la sută dintre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Și aceste date sugerează că avem de-a face mai degrabă cu un jubileu al nostalgiei colective față de trecutul comunist. 4.5. Nostalgie vicariantă: tânjing după trecutul pre-biografic Deloc surprinzător, intensitatea nostalgiei variază în funcție de vârstă. Cu cât cineva și-a petrecut o mai mare parte a vieții în regimul comunist, cu atât este mai probabil ca acea persoană să valorizeze pozitiv fostul regim. Un caz special merită însă investigații suplimentare. Este vorba de categoria adolescenților născuți după prăbușirea sistemului dictatorial în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că poziția lui Nolte, la care au aderat și alți istorici și intelectuali germani (Joachim Fest, Michael Stürmer, Andreas Hillgruber), propunea istoricizarea Holocaustului, înțelegându-se prin aceasta plasarea fenomenului în contextul istoric, social, economic și cultural în care s-a petrecut, precum și înțelegerea sa în perspectivă comparativă. Pledoaria lui Nolte suna în felul următor: Cel de-al Treilea Reich trebuie scos din izolarea în care încă se găsește chiar și atunci când este analizat în cadrul "Epocii Fascismului". [...] Demonizarea celui de-al Treilea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
recunoștința mea are o destinație instituțională: Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca, al cărei fond de carte l-am exploatat în cadrul sălilor de lectură, Bibliotecii de cercetare a Georg-Eckert-Institut (GEI). Leibniz-Institut für internationale Schulbuchforschung din Braunschweig, Germania, unde am petrecut șase luni în perioada octombrie 2012 martie 2013, respectiv Bibliotecii Metropolitane din București, al cărei fond digitalizat l-am accesat virtual, prin intermediul website-ului digibuc.ro. 8 Caracterul federal al S.U.A. a făcut ca diferitele state să legifereze obligativitatea educației primare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sărbătoarea jertfei lui Avraam. Ritualuri care au loc cu ocazia pelerinajului timp de 7 zile: pelerinii înconjoară Kaaba de 7 ori, sărutând de fiecare dată piatra sfântă, merg la Muntele Arafat, situat la 20 km de Mecca, la poalele căruia petrec noaptea în rugăciuni, merg în satul Mina, la 8 km de Mecca, unde aruncă cu pietre în „demonii” întrupați în trei stâlpi de piatră, apoi bărbații se tund iar femeile își taie o șuviță de păr, sacrifică animalele pe care
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
unde aruncă cu pietre în „demonii” întrupați în trei stâlpi de piatră, apoi bărbații se tund iar femeile își taie o șuviță de păr, sacrifică animalele pe care le-au adus cu ei (oaie, berbec) și timp de trei zile petrec (Sărbătoarea Sacrificiului). În ultima zi, pelerinii se întorc la Mecca, pentru a mai face o dată turul Kaabei. 4. Diversitatea religioasă din România a) Cultele oficiale în România Potrivit Constituției din anul 1991, revizuită în 2003, guvernul român recunoaște 18 religii
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
și nu verb). E bine să se rețină că în îmbinările spală rufele și spălatul rufelor conținutul relațional e același. Forma relațională „recțiune cazuală Acuzativ a verbului" îmbracă și alte conținuturi, ca în doarme ziua, unde substantivul arată când se petrece acțiunea. Când spunem așteaptă seara, conținutul relației nu e clar, de aceea spunem că forma ei este echivocă sau ambiguă. În propoziția Întoarce ochii deschiși, ochii este determinat de deschiși. Îmbinarea ochii deschiși se încadrează în tipul de relație de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
primit de la el adevărate lecții de muzică clasică. Academicianul Șerban Țițeica nu era din categoria acelora care nu mai vedeau nimic în afara specialității lor. Când mergea acasă cânta la vioară cu soția, cu fiica lor, care cânta la pian, își petrecea ceasurile libere făcând drumeții, citind literatură, citind filozofie, încercând să înțeleagă ceva din acest 11 domeniu fascinant al științei. Așa că în el am găsit un model de viață și au mai fost și alții, pe care nu pot să-i
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
au desfășurat sub influența științelor, cum au fost Anton Dumitriu - venind dinspre logică, Octav Onicescu - dinspre fizică, Moisil - din matematică. Asta e o altă direcție, cultivă un alt tip de raționalitate, care pune laolaltă mai ales marile înnoiri ce se petrec în logica modernă și în studiul modern al limbajelor științifice. În sfârșit, în linia culturologilor și în măsura în care au scris lucrări în acest domeniu se adună cam toți: și Rădulescu-Motru, care e din direcția criticistă, de tradiție kantiană, și Negulescu, care
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de la Oituz. Să înțeleg că această întâmplare tragică v-a apropiat de Bacău? În Bacău m-au adus serviciul militar, războiul și, ulterior, numirea în învățământ. Legătura cu aceste locuri datează însă încă înainte de 1940, când, ca orfan de război, petreceam o lună de vară într-o colonie de vacanță de la Târgu Ocna, făcând „cură de aer” și excursii în împrejurimi, în special la Onești, unde căutam crucea și mormântul tatălui meu din Cimitirul Eroilor. Pe urmă, în anii războiului, ca
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
București, în prezența unor personalități marcante ale vieții culturale. A fost un succes total, moral firește, având repercursiuni pozitive și în cariera mea didactică. Fiindcă tot ați adus vorba, ce satisfacții v-a oferit învățământul în cele aproape patru decenii petrecute la catedră? Principala mea activitate în acest oraș a fost, desigur, cea didactică. După ce am predat ca suplinitor la Liceul Comercial, am obținut o catedră întreagă la Liceul de Băieți, actualul Colegiu Național „Ferdinand”, unde am funcționat până în 1951, când
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
tinerețe, luând numele monastic Ioanichie, fiind, după caracterizarea pe care i-o face N. Iorga, „om cu carte, prins de dragoste pentru școala de sfințenie și învățătură de la Neamț”, unde și primise cinul monahal, dar, în ciuda voinței sale, și-a petrecut cea mai mare parte a vieții la un schit de pe moșia Zorlenilor, ctitorie a tatălui său. După unele date din sămi, în anul 1800, se afla la moșia de la Umbrăresti, împreună cu fratele mijlociu, Costache, al cărui purtător de grijă se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Paris, pe nume Adina Constant, care, printre altele trebuia „să-și consacre tot timpul pentru a face viața plăcută și agreabilă doamnei Suțu prin conversație, lecturi, muzică; s-o însoțească peste tot, acolo unde doamna Suțu va rămâne ...”. Acestea se petreceau între anii 1861-1866, atât a durat contractul prin care Adina Constant trebuia să o supravegheze și însoțească pe doamna Suțu, cheltuielile fiind suportate de mama bolnavei, doamna Manu. În timpul cât mama a fost bolnavă, cei patru copii, rămași orfani de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
existența și evoluția meseriilor și a meșteșugurilor de-a lungul vremurilor, prezența unor conexiuni social-economice în așezările străvechi și vechi aflate într-un continuu proces de diversificare și perfecționare încă din respectivele epoci și în cele următoare. Astfel s-au petrecut lucrurile și la noi. Cei ce au fost creatorii uneltelor din piatră, făuritorii vaselor de lut și ale altor obiecte de la Tămășeni, Siliștea, Inărie și din alte puncte, au dispus, la timpul lor, de experiența și cunoștințele înaintașilor necesare practicării
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
credem, transferul de la vechea formă a ascultării la cea nouă, adică de la conducerea obștească la cea individuală. Acest transfer, de la conducerea sătească prin grup la o alta individualizată, reprezintă mărturia esențială a transformărilor de acest gen din viața comunităților sătești petrecute în prima parte a începutului de Ev Mediu, fenomen specific satelor românești, sate care nu au intrat în stăpânirea și sub ascultarea unor cuceritori străini de limbă și neam, nici la șefi locali prin intermediul și cu investirea de către niscaiva cuceritori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-se, citesc și în diferite lucrări, că țiganii au fost persecutați pe criteriul rasei lor și că, din acest motiv, au avut de suportat deportări în Transnistria (la Bug), de unde nu s-ar mai fi întors. Fenomenul s-ar fi petrecut în anii 1940-1944. Ca unul care am trăit și cunosc bine perioada și situația țiganilor din comuna noastră și din satele vecine cu țigani (Ivești, Podoleni, Movileni), în întreaga vreme încriminată, țiganii din aceste sate nu au fost deranjați sub
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai înainte n-are treabă”, căci nu este stăpânirea sa. Se înțelege din textul reprodus că marele vornic participa direct la adunarea dijmei de pe câmp, ceea ce nu vor mai face boierii de mai târziu. Nu e sigur că lucrurile se petreceau aidoma pretutindeni, dar regula exista din moment ce un mare dregător o practică, iar țăranul o mărturisește. Mai avem un exemplu menționat documentar privind modul de încasare a dijmei dintr-o recoltă de păpușoi pe anul 1841, de pe moșia Torcești, cu abaterea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acum caducă în concepția atât a stăpânilor, cât și a arendașilor, ei mărind numărul de zile și volumul muncilor pe moșie. Documente din care se vede încălcarea reglementărilor din numitele așezăminte fiind destul de numeroase. Avem un exemplu de acest fel petrecut în anul 1819. Acum, „locuitorii așezați cu șederea pe moșia dumnialui postelnicul Alecu Calimah” din partea vestică a apei Siretului, inclusiv partea moșiei Umbrăreștilor avută zestre de la Gavril Conachi, „am fost alcătuiți - scriu ei în jalbă - a face numai câte șase
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-au produs deosebiri de conținut între noțiunile ce defineau obștea țărănească liberă, obștea sătească (liberă sau aservită), obștea răzeșească, dar deosebirile s-au datorat nu originii diferite, ci unor condiții generate de mediul ambiant diferit, implicit de prefaceri socio-economice petrecute în secolele XVII-XVIII în ritm diferențiat, mai rapid și mai profund în satele din zonele deschise ale Moldovei, mai lent și cu tentă conservatoare în cele ferite de influențele exterioare. Așa se explică de ce, în satele din locurile deschise, elementele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fondul arhivistic al Judecătoriei ținutului Tecuci și de la alte instanțe cuprind între coperțile lor jalbe, rapoarte, citații, adrese, jurnale (procese-verbale) de constatare etc., stau mărturie a frământărilor ce au continuat și bântuit lumea răzășească umbrăreșteană. De fapt, fenomenul s-a petrecut aidoma în toate satele cu stăpânire răzeșească din această perioadă. Iar procesele acestea se prelungeau cu anii. Explicația situației la care s-a ajuns este, totuși, ușor de găsit și rezidă în faptul că, în timp ce sporul demografic ajunge să fie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
spiritelor locuitorilor în ziua răscoalei a devenit din însuși îndemnul lor, mai ales din partea acelor care veneau de la târgul Ivești. Strigau în gura mare că trebuie să facă și ei asemenea la curtea arendașului cum au văzut că s-au petrecut în aceeași zi la Ivești. Stăruințele întrebuințate de noi, ca preot, și din partea autorităților spre a-i potoli și a fi liniștiți, au fost zadarnice, căci erau în număr considerabil: bărbați, tineri, până și copii care mergeau cu târâșu spre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
N-au ținut seama de preotu, de autoritate să se liniștească. Numai armata i-au pus în liniște. Scopul lor au fost să li se dea pământ”. Preotul de la Torcești a raportat că „în cuprinsul acestei parohii nu s-a petrecut nici o răscoală țărănească”, voind să spună că țăranii de aici nu au făcut stricăciuni la curtea boierească cum s-a întâmplat la Umbrărești, dar împotriva proprietarului Paul Balș s-au ridicat. Mama mea, martoră a episodului, relata că a văzut
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]