65,481 matches
-
datului inițial, ci imprimă și o notă de regret, de neputință. Doi feciori frumoși de crai vrură să-și încerce și ei norocul, pentru că împăratul făgăduise jumătate din împărăție și pe fiică-sa de nevastă celui care o va aduce acasă. Crăiasa naște un fecior cu mână de aur ("Cât creșteau alți copii într-un an, el creștea într-o lună"), care întreabă părinții unde-i sunt frații. Cum află, își alege un cal cu care ajunge la o vale semănată
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
-se la război, le interzice feciorilor săi să deschidă cu o cheie ruginită chiliuța de la miazăzi, argumentând: bine nu va fi. Ei deschid ușa și zăresc o icoană întoarsă cu fața la perete pe care era pictat un chip de femeie. Întors acasă, tatăl le dezvăluie fiilor că este "zâna zânelor", care rămâne veșnic tânără; numai măritându-se, își pierde puterea de zână și începe să-mbătrânească. Locuiește în împărăția zânelor, unde nu moare nimeni; oamenii pământeni însă, care ajung acolo, nu se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
întuneric, protagonistul pornește în căutarea luminii. În acest drum, el își găsește perechea; cum o vede, eroul o și recunoaște: "A, asta e nevasta mea. A luat-o și el la spinare și cu focu' în mână s-a dus acasă. I-a spus fetii să se ascundă în tindă, că îi este rușine de mama și de unchii lui să-l vadă însurat așa de mic." Ajuns acasă, personajul civilizator aduce lumina, aprinde lampa, face focul, le reproșează unchilor că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și el la spinare și cu focu' în mână s-a dus acasă. I-a spus fetii să se ascundă în tindă, că îi este rușine de mama și de unchii lui să-l vadă însurat așa de mic." Ajuns acasă, personajul civilizator aduce lumina, aprinde lampa, face focul, le reproșează unchilor că i-au lăsat mama fără lumină, fără foc, iar între timp el s-a căsătorit. Rudele vor să-i vadă soția, fata născută atunci, îi și ia mă-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
șes întins. Bat la poartă, nu răspunde nimeni; bate și fata, iar poarta greoaie se deschide și se-nchide la loc în urma ei. Când au vrut să intre și părinții, poarta a rămas închisă. Fata îi roagă să se-ntoarcă acasă. Într-o odaie, a văzut un împărat tânăr, "lungit ca de moarte", fixat la dreapta și la stânga de două făclii aprinse. La picioare avea "o carte groasă", iar pe piept "o scrisoare adâncă", în care celui care a intrat acolo
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
abandonată în pădure, nu mai crede în legitimitatea legământului făcut. Călugărașul îi spune împăratului c-a văzut pe drum o fată jelind plecarea iubitului, iar prințul nu se mai poate despărți de călugăraș. Când se isprăvi cununia, se-ntoarseră toți acasă, după obiceiul nunților; iar când fu la masă să mănânce mirele și mireasa dintr-un ou (obicei consemnat în monografia lui Sim. FI. Marian despre nuntă), feciorul de-mpărat nu vrea să-ntingă, până n-o mai cânta un cântecel
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nimic; urmărind o vacă de munte (vaca este socotită simbolul pământului dătător de hrană, al fertilității și al bunăstării), flăcăul intră sub pământ. Aceasta îi spune lui Busuioc că este o zână menită să-i fie soție. Eroul se-ntoarce acasă, îi povestește tatălui său întâmplările prin care a trecut, iar tatăl îi mărturisește fiului că și el a vrut să vâneze aceeași vacă în tinerețe. O variantă derivată a vânătorii, al cărei rezultat este alegerea miresei, o constituie aflarea ursitei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
paltinului îi pregătește masa. Ion procedează după cum l-a povățuit îngerul, urmărește fata și o prinde; paltinul se deschide, cei doi intră la părinții fetei, care-i spun să-și construiască "un bloc în apropierea mea" și să nu plece acasă la părinții lui. Basmul Cei trei frați dornici [Ispirescu] narează istoria a trei frați, cărora le venise vremea de însurătoare si nu știau de ce nu erau acceptați de părinții fetelor dorite. Apelează la un vrăjitor vestit, apoi la vrăjitoarea Hârca
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
venise vremea de însurătoare si nu știau de ce nu erau acceptați de părinții fetelor dorite. Apelează la un vrăjitor vestit, apoi la vrăjitoarea Hârca, pentru a dezlega acest mister. Sfaturile babei par desprinse din structura unui descântec: să se ducă acasă să dea la confecționat o cămașă, în care să intre toți trei frații; după ce se vor îmbrăca cu ea toți deodată, să dea cu "sulițele în sus" și în locul în care vor ajunge sulițele, acolo se află "scrisele" fraților. Frații
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fiu a nimerit "într-un glod", de unde aude voce stranie: "Cine-a intra pân-în genunchi m-a lua! Cine-a intra pân-în brâu m-a lua! Cine-a intra pân-în urechi m-a lua!" Băiatul se întoarce acasă supărat, însoțit de o broască care se declară a fi "partea lui". De aici, schema basmului se complică. Împăratul le cere nurorilor sale să-i prepare câte o pâine. Soțiile fraților mai mari trimit o slugă la broască. Ea face
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o condiție: "dar tu să nu-mi bănuiești niciodată, când voi face ceva, că mai mult n-o să mă ai; ai să mă lași să fac ce voi vrea eu." S-au suit în spatele Vântului și-au ajuns la băiat acasă. S-au căsătorit, au avut un copil. Moare tatăl băiatului; moare și copilul celor doi. La primul bocește, iar la celălalt cântă. Când o întreabă de ce reacționează așa, ea îi spune că dracii luau sufletul tatălui și-i era milă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și, între timp, fură fata. Argatul îi destăinuie împăratului numele hoțului întrebându-l de răsplata cuvenită celui care ar recupera fata. Împăratul îi răspunde: fata și coroana. Argatul a urcat pe scările făcute de el până la cer. Soarele pleacă de acasă și își lasă mireasa păzită de mamă, închisă în cea de-a 12-a odaie. Năzdrăvanul deschide toate cele douăsprezece uși, după ce pleacă Soarele, o găsește pe fată care-i spune: "Ia-mă că nu mi-i drag, măcar că-i
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sfătuiește astfel: "tu n-ai noroc, vine alt noroc și-ți mănâncă bucățica ta; ...ia și te însoară, că poate va avea femeia ta sau vreun copil noroc, și vei trăi de pe norocul lor." Un împărat își alungase fata de-acasă "să-și caute singură norocul"; fata ajunge până la bordeiul băiatului și se ascunde pe cuptor. Eroul se însoară cu ea. "De-amu tu ești al meu și eu sunt a ta!" Tânărul pleacă în târg să vândă basmaua fetei. O
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
norocul lor." Supărat că fata a judecat în locul lui, împăratul îi spune "să fie ea femeia flăcăului". Fata își ia basmaua din gherghef și pleacă. Îl trimite pe bărbatul ei să vândă basmaua în târg. Flăcăul îl aduce pe boier acasă, deoarece acesta voia să se convingă că femeia lui a făcut basmaua. După un timp, vine un alt boier mare în dugheana lor și o fură pe nevasta flăcău1ui. Dar de demult, în Moldova întreagă așa era obiceiul: că, de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și caută dezlegarea acestei enigme. "Un pepene se cam trecuse, al doilea era tocmai bun de mâncare, iar al treilea dase în copt". Descoperind semnificația celor trei pepeni, organizează nunțile primelor două fete, timp în care fata cea mică rămâne acasă. Argatul din grădină, Făt-Frumos, mai întâi primul costum, "câmpul cu florile", își lasă părul pe spate și strică toată grădina; a doua oară probează costumul "cerul cu stelele", procedând la fel. Fata împăratului este martora acestor întâmplări. În timpul derulării unei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să-i ție trântori", iar când nu va mai fi în stare, să aibă ei grija lui. Într-o bună zi, îi trimite la muncă, "îi las o săptămână și nu mai vin de la lucru". Însă, nu-i mai găsește acasă; femeia se înapoiază când aude că moșul s-a întors. El îi cheamă pe doi "la lege pentru a scăpa de cei doi trântori și i se face dreptate". La înapoiere, moșul aude un glas de fată chiuind și cântând
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
tatăl fetei se opunea. Pepelea îi cumpără casa cu o condiție, nu-i vinde și cuiul din peretele din răsărit. Pepelea avea întotdeauna ceva de pus ori de luat din cuiul lui, iar asta se întâmpla când omul lipsea de-acasă; fata avea grijă să nu iasă cuiul din perete sau să se piardă. Pepelea, îndrăgostit de cuiul de lemn și fata tot așa, s-au căsătorit. În Povestea cu doi prieteni buni [Canciovici], doi prieteni pun la încercare nevestele, una
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de somieră cu ață, legat așa pătrat, și-a pus castronu cu lapte și el a avut grijă că, dacă se culcă unu-n pat, n-ajungea ou-n lapte, dacă se culcă doi, ajunge ou-n lapte." Se întoarce acasă, "găsește untu", convingându-se astfel de cinstea nevestei. Exemple aduse în discuție reprezintă povestiri și snoave din antologii de proveniență diferită și cu un spectru tematic foarte variat. În aceste antologii, multe dintre texte trimit spre epoca contemporană, prin prezentarea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se joacă o doniță cu apă scoasă de mireasă din fântâna aflată la răsărit de casa ei. Protagoniștii acestui moment sunt mireasa și un flăcău cu părinții în viață. Donița este împodobită cu un șervet jucat la fiecare răspântie până acasă, unde banii sunt luați de lăutari; apare frecvent motivul scaldei. În România, înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, împreună cu doi flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la o fântână cu apă. De acasă și până la fântână, joacă trei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
jucat la fiecare răspântie până acasă, unde banii sunt luați de lăutari; apare frecvent motivul scaldei. În România, înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, împreună cu doi flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la o fântână cu apă. De acasă și până la fântână, joacă trei hore, în locuri deosebite. Iau apă într-o doniță în care pun și busuioc, apoi se înapoiază, repetând alte trei jocuri, în jurul doniței. Duminică, spre amiază, fetele și femeile aduc plocon miresei. Tot duminică, înainte de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
unei bufnițe . În basmul Cele trei pene [Basme și povestiri englezești], o fată se mărită cu un bărbat al cărui chip nu-l mai văzuse niciodată. Omul acesta ciudat venise în pețit la căderea nopții. El nu se întorcea niciodată acasă mai devreme de lăsatul întunericului și pleca din nou la treabă când mijeau zorile. Prietenii fetei o pizmuiau pentru norocul ei. Fata, luându-și inima în dinți, aprinde o lumânare și-i zărește chipul. "Era frumos ca soarele de pe cer
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a rugat pe împărat să-l primească în locul lui pe fiul său. La început, a prins pești mari, apoi trei zile la rând nu prinde nici un pește; după trei săptămâni, prinde un peștișor "cât e degetul", pe care-l ia acasă, îl pune într-un ciubăraș ca să crească. Prinde apoi atâta pește, încât se sperie. Se schimbase și casa feciorului, "cum venea acasă, găsea mâncarea caldă, rachiu tot ce-i trebuia". Se ascunde într-o zi și se uită pe borta
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
rând nu prinde nici un pește; după trei săptămâni, prinde un peștișor "cât e degetul", pe care-l ia acasă, îl pune într-un ciubăraș ca să crească. Prinde apoi atâta pește, încât se sperie. Se schimbase și casa feciorului, "cum venea acasă, găsea mâncarea caldă, rachiu tot ce-i trebuia". Se ascunde într-o zi și se uită pe borta cheii, aude un vuiet ca și cum ar fierbe apa la foc, apoi vede că sare peștișorul jos și "se transformă într-o doamnă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un balaur strașnic, și Ioniță în chip de basma albă pe un cal sur". Fata acceptă cererea, se fixează nunta duminică, iar mirele nu cere o altă pregătire pentru nuntașii lui decât să fiarbă mult lapte dulce. Ioniță venea seara acasă și se preschimba în om, fără să-l vadă fata. Mama și surorile fetei o sfătuiesc să pună "sub hârgău o lumânare", ca să-și vadă soțul. Consecința acestei acțiuni nesăbuite a fost plecarea soțului și năruirea palatelor. Fata rămâne singură
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un copil, "jumătate urs și cu păr pe el". Dacă vede ursul că ea nu încearcă să fugă și nimeni nu mai încearcă s-o fure, nu mai astupă gaura. Oamenii au scos-o pe femeie și au dus-o acasă. Ursul a venit la casa ei urlând, iar ea plângea în casă după el. După uciderea ursului, a murit și copilul, iar la scurt timp și femeia " Dacă a fost ursită să trăiască cu dânsul! De nu-l împușcau, trăiau
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]