52,493 matches
-
august 2011 într-un spital din Moscova, fiind răpusă de leucemie. Înmormântarea a avut loc la 2 septembrie, în Cimitirul Novodevicie din capitala Rusiei. Alla Baianova s-a căsătorit de trei ori. Primul soț a fost George Ipsilanti (1906-1994), conducător artistic al ansamblului Piotr Leșcenko. Au divorțat înainte de 1942. Al doilea soț a fost Ștefan Șendrea (1910-1953), un filantrop român, victimă a represaliilor comuniste din anii 1940. A treia căsătorie a fost fictivă, înregistrată doar pentru a putea emigra în Uniunea
Alla Baianova () [Corola-website/Science/334393_a_335722]
-
evreiești locale pot în mod voluntar participa de Yom Hashoá la ceremonii, priveghi comunale, conferințe sau programe educative. Programe de cuprind întâlniri cu supraviețuitori ai Holocaustului sau urmași ai acestora, recitări de psalmi, cântece și lecturi relevante, vizionari de filme artistice sau documentare pe tema Holocaustului. Uneori se caută perceperea mai concretă și emoțională a pierderii vieților prin citirea numelor victimelor. Numeroase școli evreiești acorda un spațiu programelor educative despre Holocaust. Cu ocazia Yom Hashoá. zeci de mii de liceeni israelieni
Yom Hashoa () [Corola-website/Science/334427_a_335756]
-
Stârcea ș.a. Începând cu anul 1952, desfășoară o activitate pedagogică intensă la Institutul de Arte în calitate de conferențiar și profesoară universitară, contribuind la pregătirea a cel puțin 30 de vocaliști, printre care Maria Bieșu, Ioan Paulencu, Svetlana Strezeva ș.a. Întreprinde turnee artistice la București, Iași, Kiev, Murmansk, Moscova, Plovdiv etc. În 1951, Polina Botezat a fost Laureată a Festivalului Studenților din Berlin. A fost distinsă cu ordinele „Drapelul Roșu de Muncă” și „Gloria Muncii”. Din 1966, este Artistă a Poporului din RSSM
Polina Botezat () [Corola-website/Science/334447_a_335776]
-
Luca Spinelli (care a ridicat problema), publicarea reproducerilor fotografice ale locurilor publice este, conform legislației italiene, prohibită. Ba mai mult, conform legii , pentru utilizarea comercială a imaginilor „bunurilor culturale” (în care se poate încadra orice obiect sau loc cultural sau artistic) este obligatorie obținerea autorizației reprezentanței locale a Ministerului Artelor și Moștenirii Culturale, „Soprintendenza”. Unele țări, ca Franța sau Belgia, nu permit executarea imaginilor operelor artistice cum ar fi cele de arhitectură sau sculptură amplasate în locuri publice decât în condițiile
Libertate de panoramă () [Corola-website/Science/334439_a_335768]
-
a imaginilor „bunurilor culturale” (în care se poate încadra orice obiect sau loc cultural sau artistic) este obligatorie obținerea autorizației reprezentanței locale a Ministerului Artelor și Moștenirii Culturale, „Soprintendenza”. Unele țări, ca Franța sau Belgia, nu permit executarea imaginilor operelor artistice cum ar fi cele de arhitectură sau sculptură amplasate în locuri publice decât în condițiile „includerii incidentale”. În Franța, dacă opera de artă este subiectul principal — și nu apare doar în fundal — este nevoie de permisiunea autorului, cea a deținătorului
Libertate de panoramă () [Corola-website/Science/334439_a_335768]
-
altfel decât temporar, în locuri publice sau care sunt deschise publicului nu sunt afectate de executarea picturilor, desenelor, gravurilor sau fotografierea ei, sau prin includerea lucrării într-un film cinematografic sau o emisiune de televiziune”. Asta se aplică oricărei „lucrări artistice”, cum este definită în paragraful (c) al secțiunii 10: „lucrare de artă” (dar nu măștilor pentru circuite integrate). Asta înseamnă că alte lucrări de artă, cum ar fi picturile murale, nu sunt incluse în această prevedere. Secțiunea 66 a legii
Libertate de panoramă () [Corola-website/Science/334439_a_335768]
-
ale coregrafilor Gigi Căciuleanu și Sergiu Anghel în roluri create pentru el - „Requiem” și „Metropolis”. În 2001 pleacă din România și parcurge rapid drumul spre success, devenind solist principal în "Balletmainz", apoi în "Ballet am Rhein" din Düsseldorf, Germania (director artistic Martin Schläpfer). Dansează în producții coregrafice contemporane celebre, create pentru companie sau producții din repertoriul internațional contemporan, respectiv George Balanchine, Merce Cunningham, Twyla Tharp, Jiri Kilyan, Hans van Manen, Regina van Berkel, Teresa Rotemberg , Nils Christe, Paul Lightfoot & Sol Leon
Bogdan Nicula () [Corola-website/Science/334460_a_335789]
-
ca un tribut de admirație și recunoștință, în amintirea profesoarei Mihaela Santo. Cu această ocazie, Bogdan Nicula a reușit să transmită excelenta sa abilitate de a exprima idei și concepte într-un cadru motivațional și de echipă, relevând latura sa artistică și publicului din România. În martie 2014, devine unul dintre membrii fondatori ai Asociației MBAS - Mișcarea pentru Balet și Artele Spectacolului, este profesor și coregraf în proiectul primei Școli de Vară profesioniste de balet din București și concepe în mod
Bogdan Nicula () [Corola-website/Science/334460_a_335789]
-
Primele trei romane ale ciclului Hallipilor - "Fecioarele despletite" (1925), "Concert din muzică de Bach" (1927) și "Drumul ascuns" (1932) - sunt considerate de criticii literari drept cele mai reușite scrieri ale Hortensiei Papadat-Bengescu, având aceeași formulă stilistică. Ele concretizează un efort artistic întins pe durata a mai puțin de un deceniu, în care scriitoarea și-a folosit toate resursele literare. În opinia criticului Șerban Cioculescu, primele trei romane centrate în jurul familiei Hallipa au impus-o pe Hortensia Papadat-Bengescu ca o romancieră „de
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
panopticum, peste care muzica lui Bach, gravă, plutește ca o amenințare”. Romanul a fost dramatizat de Alexandru Babeș pentru Teatrul Național Radiofonic, fiind realizat în 1981 un spectacol de teatru radiofonic cu o durată de 159 de minute în regia artistică a lui Constantin Dinischiotu. Distribuția a fost formată din George Constantin (dr. Rim), Olga Bucătaru (Lina), Adina Popescu (Sia), Valeria Gagealov (Nory), Rodica Popescu-Bitănescu (Mini), Ion Marinescu (Lică), Adela Mărculescu (Ada Razu), Constantin Dinulescu (Maxențiu), Ion Pavlescu (dr. Răuț), Florian
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
Primele trei romane ale ciclului Hallipilor - "Fecioarele despletite" (1925), "Concert din muzică de Bach" (1927) și "Drumul ascuns" (1932) - sunt considerate de criticii literari drept cele mai reușite scrieri ale Hortensiei Papadat-Bengescu, având aceeași formulă stilistică. Ele concretizează un efort artistic întins pe durata a mai puțin de un deceniu, în care scriitoarea și-a folosit toate resursele literare. În opinia criticului Șerban Cioculescu, primele trei romane centrate în jurul familiei Hallipa au impus-o pe Hortensia Papadat-Bengescu ca o romancieră „de
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
pavilion românesc, precum și toate drapelele arborate temporar. De regulă, prin hotărîrile adoptate de Guvern cu fiecare ocazie în parte, doliul național produce schimbări în programul posturilor de radio și televiziune și al instituțiilor de cultură, precum și în derularea evenimentelor culturale, artistice sau sportive care fuseseră programate pentru zilele respective. Din 1990 pînă azi în România au fost decretate următoarele zile de doliu național: În Republica Moldova zilele de doliu național se stabilesc prin decret prezidențial. În Italia zilele de doliu național se
Doliu național () [Corola-website/Science/335050_a_336379]
-
discuri de poezie și muzica „Răzbunarea copilului bâlbâit” - la New York, și „Linia sărăciei” - la Viena, iar în anul 2001 - un al treilea disc „Scurtă istorie a vodcii”. În 1998 a prezentat împreună cu Benny Efrat spectacolul „Fabrică naturii”, cuprinzând 6 instalații artistice bazate pe poezii. Expoziția a fost găzduită de galeria Hamumhe din partea Muzeului Israel și pe urmele ei, lucrarea de video art „Fabrică naturii” în regia lui Shahar Ben Hur. În anul 2004 a expus sub titlul glumeț „Hawaja Bialik” (Hogea
Ronny Someck () [Corola-website/Science/335140_a_336469]
-
financiar, iar mama sa, Rosa (născută Honigberger), era profesoară de muzică. În anul 1906 familia s-a mutat la Brașov, unde a urmat, din 1908, școala primară, gimnaziul și Școala Superioară Comercială, pe care a absolvit-o în 1919. Pregătirea artistică a început-o cu unchii săi dinspre mamă, Emil și Ernst Honigberger. A urmat din 1920 „Cursul de desen și pictură" prin corespondență al artiștilor berlinezi Albert Knab și Karl Matthies , pe care l-a absolvit în 1922. Între 1926-1927
Karl Hübner () [Corola-website/Science/335200_a_336529]
-
1979. Între anii 1945-1965, în creația sa a fost obligat să adopte realismul socialist dar, pe lângă lucrările cu o tematică agreată de regim, a pictat și o serie de tablouri fără încărcătură ideologică. La sfârșitul anilor '60, odată cu liberalizarea vieții artistice, a încercat să-și înnoiască pictura prin abordarea avangardei (cubism, futurism, rayonism). În Monitorul Oficial al României, partea I, Anul XXV - Nr. 546, 29 august 2013 în completările la Inventarul bunurilor mobile care aparțin domeniului public al Județului Brașov au
Karl Hübner () [Corola-website/Science/335200_a_336529]
-
Premiu pentru Muzică al Letoniei pentru cea mai bună producție de operă în 1999. A pus apoi în scenă în anul 2001 opera "Flautul fermecat" de Mozart la Opera Națională Letonă, care s-a transformat mai târziu într-un scurtmetraj artistic pentru Bienala de la Veneția. S-a alăturat proiectului muzical Inelul nibelungilor după Richard Wagner la Opera Națională Letonă cu "Walkiria" în 2007. A pus în scenă ultimele trei opere ale ciclului wagnerian, obținând recenzii pozitive în revistele muzicale și de
Viesturs Kairišs () [Corola-website/Science/335163_a_336492]
-
dirijorul Will Humburg, la Staatstheater Darmstadt. În prezent, Kairišs lucrează la opera "Valentina" de Arturs Maskats, împreună cu Modestas Pitrenas ca dirijor la Opera Națională Letonă, având spectacole programate la Deutsche Oper Berlin. Kairišs a regizat patru documentare și cinci filme artistice. A debutat în 1998 cu documentarul "Trenul". Primul său film de lung-metraj, "Părăsind drumul", a obținut Premiul Național de Film pentru cel mai bun film al anului 2001. A fost inclus în programul oficial al competiției de la Festivalul Internațional de
Viesturs Kairišs () [Corola-website/Science/335163_a_336492]
-
Charette a răspuns: “Nimic nu se pierde niciodată”! Majestatea Să Regina, Alteța Să Regală Principesa Margareta și cu mine ne aflăm aici nu pentru că Sorin Dumitrescu este un maestru al zilelor noastre, ori pentru ca ultimă să expoziție este o construcție artistică puternică. Suntem aici fiindcă strigatul pictorului are înțeles identitar. Așa cum Casă Regală este expresia biologică și ctitorul statului român, tot așa lucrări artistice și religioase precum cea de față sunt pietre la temelia statalității românești de astăzi. Palatul acesta brâncovenesc
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
pentru că Sorin Dumitrescu este un maestru al zilelor noastre, ori pentru ca ultimă să expoziție este o construcție artistică puternică. Suntem aici fiindcă strigatul pictorului are înțeles identitar. Așa cum Casă Regală este expresia biologică și ctitorul statului român, tot așa lucrări artistice și religioase precum cea de față sunt pietre la temelia statalității românești de astăzi. Palatul acesta brâncovenesc este expresia adevărului rostit de Sorin Dumitrescu, potrivit căruia dărăpănătura nu este totuna cu ruină. Identitatea și statalitatea românească au verificat acest adevăr
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
participării cântărețelor Iulia Stoica și Aneea Opriș din Sibiu, care au mărturisit că au activat în trupa de coveruri Rym, Tudor Chirilă a ținut să-și exprime dezaprobarea față de formațiile care interpretează numai coveruri, spunând că acestea au o credibilitate artistică scăzută, că manifestă „o foarte mare relaxare și blazare”, că le lipsește „un minim de orgoliu de a fi creator” și că abundența acestora în România afectează negativ dezvoltarea industriei muzicale românești. Juratul a mai menționat și că aceste formații
Vocea României (sezonul 6) () [Corola-website/Science/335223_a_336552]
-
literați și ale diferiților lingviști. Diferențele privesc atât definirea și delimitarea ei față de celelalte variante ale limbii, cât și rolul său în literatură, în cultură, în învățământ și în societate. În sensul originar al termenului, limba literară este limba literaturii artistice, inclusiv a scrierilor religioase. Înainte de a se putea vorbi de limbi unitare ale unor națiuni, s-au format variante literare ale unor idiomuri considerate dialecte după formarea limbilor naționale din care fac parte acestea. Astfel, pentru limba română, Gheorghe Ivănescu
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
căreia normele stabilite pentru limba literară se aplică folosirii limbii în general, adică, cu un termen din sociolingvistică, limba literară este limbă standard. A doua, relativ recentă, distinge limba standard de limba literară, reducând-o pe aceasta la limba literaturii artistice și, eventual, la cea a scrierilor din sfera culturală în general. De regulă, standardizarea limbilor a pornit de la cea a variantei lor literare, iar în epoca standardizării, normele limbii literare au fost impuse ca valabile pentru limbă în general, astfel
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
adăugând judecăți de valoare cu privire la folosirea unei forme sau construcții apreciate drept corectă sau greșită în varietatea literară a limbii”. În legătură cu limba maghiară, într-o lucrare din 1971 se afirmă că limba literară „este varianta cea mai bogată, cu caracter artistic, diferențiată, totodată unitară și normativă a limbii întregului popor, [...] care are un rol directiv în dezvoltarea atât a limbii în general, cât și a variantelor sale”. La unii lingviști, pe lângă noțiunea de limbă literară apare și cea de limbă comună
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
fi semioficială, vorbită și scrisă. În legătură cu limba albaneză, Edlira Mantho consideră că noțiunea de limbă literară este mai largă decât cea de limbă standard, cuprinzând-o pe aceasta din urmă, dar incluzând-o și pe cea de limbă a literaturii artistice, care poate fi și dialectală. Ideea pornește de la situația limbii naționale albaneze care se bazează pe limba literaturii în dialectul tosk, vorbit în partea de sud a Albaniei, dominantă în perioada trezirii conștiinței naționale. Normele limbii literare a dialectului tosk
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
perioada clasicismului, rămânând totuși autonomă față de limba comună prin trăsături care îi erau proprii. De la sfârșitul secolului al XX-lea, literatura a încetat să se mai perceapă sau să se vrea autonomă din punctul de vedere al limbii. Limba literaturii artistice actuale este foarte diversă, având trăsături din toate registrele limbii, ca și din limba literară din trecut. „Autonomizarea literaturii nu mai este considerată ca înțelegându-se de la sine”, astfel încât unii își pun întrebarea dacă mai există o limbă literară franceză
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]