51,306 matches
-
Căliman”). Patetismul inevitabil al evocărilor sadoveniene este corectat prin umor, autorul neezitând să apeleze la ironie și autoironie pentru a reduce subiectivitatea unor povestiri. Spre exemplu, atunci când descrie cu emoție și mândrie prima sa experiență cinegetică, autorul nu uită să consemneze cu ironie că i-a pătruns apă rece în cizme. Anotimpurile prilejuiesc autorului realizarea unor meditații grave. Povestirea „ Când a căzut moș Calistru, pe Deleleu” poate fi considerată o elegie pe tema morții. Sfârșitul bătrânului pușcaș Calistru are loc în
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
în anul 2002 în raportul de țară întocmit de Comisia Europeană cu privire la stadiul progresului României în drumul spre aderarea la Uniunea Europeană, dat publicității pe 9 octombrie 2002. În următorul raport de țară, dat publicității pe 5 noiembrie 2003, Comisia a consemnat din nou problema restituirii bunurilor BRU. Un an mai târziu, în anul 2004, Comisia a menționat din nou lipsa de progres în privința restituirii bisericilor greco-catolice. Același raport a reliefat ineficiența comisiilor mixte de dialog între BOR și BRU, precum și refuzul
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
în prezent fumează, în special adolescenții, au șanse mai mari de a acuza durere lombară decât foștii fumători, iar foștii fumători au șanse mai mari de a acuza durere lombară decât persoanele care nu au fumat niciodată. Durerea lombară este consemnată cel puțin din Epoca bronzului. Cel mai vechi tratat de chirurgie cunoscut, Papirusul Edwin Smith, care datează din 1500 î.e.n., descrie un test de diagnosticare și un tratament pentru distensia vertebrală. Hipocrate (n. 460 î.e.n. - d. 370 î.e.n.) a fost
Dorsalgie joasă () [Corola-website/Science/332048_a_333377]
-
de taleri. Doi domnitori cărora le-a fost frică să se prezinte la Înalta Poartă pentru a săruta în persoană mâna împăratului turc au fost Gheorghe Ștefan și Constantin Șerban, care și-au pierdut în consecință domnia. Constantin C. Giurescu consemna că obiceiul căzuse în desuetitudine către sfârșitul secolului al XVII-lea, chemarea în 1703 a lui Constantin Brâncoveanu fiind excepțională și provocând în consecință mare frică.
Mucarer () [Corola-website/Science/332108_a_333437]
-
îmbogățit. Între papa Bonifaciu al VIII-lea și Filip al IV-lea cel Frumos al Franței a izbucnit un conflict legat de veniturile bisericii catolice din interiorul regatului francez. Regele Franței a convocat Adunarea Stărilor Generale în 1302 și a consemnat fidelitatea ierarhiei bisericești, episcopii acceptând să asculte mai întâi de rege, apoi de papa. A trimis un detașament militar în Italia, la Aniani, în 1303, care s-a coalizat cu nobilii italieni și l-a capturat pe papa Bonifaciu. Nobilii
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
varianta subtitrata și dublată în limba română, în cinematografe fiind distribuit de Forum Film România, fiind disponibil și pe DVD și Blu-Ray din 22 iulie 2010, distribuit de Audio Visual România. "" este un musical și un film de familie ce consemnează reîntoarcerea la animațiile tradiționale în format 2D, stârnind deja o vie controversa legată de faptul că eroina principala este prima prințesa de culoare din istoria bogată a desenelor animate marca Walt Disney. Povestea se centrează pe viață Tianei, o tânără
Prințesa și Broscoiul () [Corola-website/Science/332193_a_333522]
-
huiló, este compus din rădăcina хуй (hui), care literalmente în rusă și ucraineană înseamnă "pula". În combinație cu sufixul "-lo", cuvantul format poate fi tradus în română că "pulău", "pulan", sau alte variante similare. Pentru prima dată termenul a fost consemnat documentar în orașul Harkiv, la 30 martie 2014, cănd cântecul a fost interpretat în timpul unui marș comun al suporterilor echipelor de fotbal "Metalist Harkiv" și "Șahtior Donețk". Ulterior cântecul a fost preluat și de suporterii altor echipe de forbal din
Putin — huilo! () [Corola-website/Science/332207_a_333536]
-
din politica matrimonială a lui Constantin Brâncoveanu. Căsnicia nu a ținut mult timp, întrucât Bălașa a murit la 22 noiembrie 1712, lăsând în grija soțului o fiică, botezată Maria. La fel ca și în cazul fratelui său mai mare, istoria consemnează puține informații despre el. Împreună cu Constantin II, Ștefan a pus la 9 iulie 1699 piatra de temelie a bisericii mari a Mânăstirii Brâncoveni, clădită în memoria bunicii lor dinspre tată. Un alt fapt redat de surse este că împreună cu fratele
Ștefan Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332228_a_333557]
-
URSS care arăta că Vladimir Timiriov fusese condamnat și executat pentru activități de spionaj în favoarea Germaniei în urma informațiilor furnizate de un anumit Pavel Ferdinandovici Link. Scrisoarea Curții preciza că în perioada respectivă locul de execuție și de înmormântare nu erau consemnate. Pavel Link fusese colocatar al blocului în care Vladimir Timiriov locuise la Moscova. Cercetări ulterioare au demonstrat că aceste acuzații erau false. Liberată în vara anului 1946, în lipsa altei locuințe, stă la stația de cale ferată Zavidovaia Oktiabrskaia, la aproximativ
Anna Timiriova () [Corola-website/Science/332368_a_333697]
-
al unei locuințe în stil rustic, având pardoseli din parchet de stejar, pereți simpli tencuiți și văruiți. În afară de moșia de la Poiana, familia Tătărescu mai avea o casă mare în municipiul Târgu Jiu. Edificiul, situat pe Calea Unirii, nr. 22, este consemnat în în anul 1913, ca aparținând lui Ion Câlniceanu, primar al orașului Târgu Jiu și ulterior senator și deputat în Parlamentul României. Clădirea este cumpărată de familia Tătărescu după primul război mondial. Ea a constituit reședința locală a familiei dar
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
anul 1409. El fusese conceput de numeroși oameni de știință coreeni printre care Yi Do (이도) și Choe Hae-san (최 해산). În timpul domniei regelui Sejong cel Mare, dispozitivele Hwacha au fost îmbunătățite și produse în număr mai mare. Înregistrările istorice consemnează că 90 de Hwachea erau folosite în acea perioadă. Regele Sejong cel Mare (rege cunoscut pentru contribuția sa la creerea alfabetului Hangeul) a susținut îmbunătățirea Hwacha. La sfârșitul domniei sale, un astfel de dispozitiv putea lansa 200 de săgeți-rachetă în același
Hwacha () [Corola-website/Science/332485_a_333814]
-
de Nantes, fiica legitimă a lui Ludovic al XIV-lea, focul de artificii a pornit din extremitatea Canalului, „Majestatea Sa cu toate doamnele s-a îmbarcat pe Canal în bărci magnifice, (urmate) de un iaht în care cântau muzicienii Regelui”, consemna un contemporan. Iarna, canalul înghețat era ocupat de patinatori și servea curselor de sănii. Nicolas Lancret, Camargo dansând Transformată din ordinul Mariei-Antoinette în parc-peisager, numit atunci anglo-chinez, Grădina Micului Trianon a fost una dintre realizărie cele mai nebunești și mai
Serbări fastuoase la Versailles by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105845_a_107137]
-
vei lipsi mult ca director general al Operei", scria Zubin Mehta. "A fost meritul său personal de a aduce mari nume ale scenei, de a cultiva repertorii de clasă. Sunt fericit că am fost în stare să lucrez cu el", consemna excelentul dirijor Seiji Ozawa. Ioan Holender pe scenă Cancelarul Austriei,Wolfgang Schusselcasa de bilete a fost întotdeauna închisă " Când am ajuns pentru prima dată la Opera din Viena eram un tânăr bariton. Am fost uimit atunci când Holender, «marele comandant», s-
Ioan Holender, un arhitect al dialogului între muzică și beneficiarii ei by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105828_a_107120]
-
regiunile nordice ale RSS Moldovenească și României și cele corespondente ale Ucrainei, relații care au căpătat un cadru oficial odată cu semnarea la data de 2 iunie 1997 a tratatului de bază româno-ucrainean. În acest document, la articolul nr. 8 se consemnau atât angajamentele de promovare a cooperării transfrontaliere, cât și intenția de a crea viitoarea euroregiune deschisă cooperării și spre Republica Moldova. Aceasta a fost cooptată prin Protocolul de cooperare trilaterală între guvernele Ucrainei, Republicii Moldova și României, semnat la Ismail în 3-4
Euroregiunea Prutul de Sus () [Corola-website/Science/333892_a_335221]
-
de-al Doilea Război Mondial, și băieșii au suferit persecuțiile la care au fost supuși romii în general. Sunt documentate execuții în masă săvârșite de ocupanții germani în Serbia, precum și de autoritățile Statului Independent Croația. În Serbia, unii cercetători au consemnat relatări conform cărora unii băieși deținuți în lagăre din Belgrad au scăpat cu viață fiind sfătuiți de deținuții evrei să se declare români, sau, în sate, datorită unor sârbi care au garantat că băieșii nu sunt țigani, ci români. Despre
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
ocazional la agricultori. În diferite țări, băieșii fără loc de muncă trăiesc într-o sărăcie extremă. Totuși, ocupația tradițională nu a dispărut cu totul. În Oltenia, o cercetătoare a găsit în 2007 câțiva producători de linguri și fuse. S-a consemnat și în Ardeal confecționarea de linguri, coșuri și mături. În Bulgaria de asemenea, un cercetător a întâlnit femei bătrâne care făceau fuse. În Serbia, în anul 2005, din satele Orašje și Plažane (districtul Pomoravlje) erau mulți plecați la muncă în
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
unul la Tisa. Unul din cele din sud-est și cel de la Tisa își zice în general băieși. Cel din urmă se mai definește și ca "ticsán" (de la Tisa), pe când celălalt grup din sud-vest se autoidentifică drept țigani. Anna Pálmainé Orsós consemnează ca rezultat al anchetei sale pe terenul studiat de ea, locuit de grupul din sud-vest numit în general băieși, că 67% din cei chestionați se declară băieși, 23% băieși și maghiari, iar 10% maghiari. În Croația unii spun că sunt
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
etimologia populară a cuvântului „rudar”, care ar fi derivat de la „rudă”. Când românii au ieșit din Turnul Babel, unii ar fi întrebat: „Śińe vińe [cu noi]?” și răspunsul ar fi fost „Păi și rudele noastre, rudarii”. În Bulgaria s-a consemnat credința în originea tracă. Tot în această țară, pe baza etimologiei populare, conform căreia cuvântul „rudar” ar veni de la cuvântul slav "rod" („neam, clan”), s-a întâlnit ideea că rudarii ar fi descendenții primelor clanuri bulgare venite în Balcani. În legătură cu
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
informator povestește că satul lui a fost întemeiat de doi frați rudari care au trecut Dunărea venind din Timișoara. Se întâlnește și mitul venirii din locuri mai îndepărtate, cu confuzii geografice: din București, Georgia, sau din Carpați, India. S-a consemnat chiar și afirmarea originii berbere. Printre caravlahii din Bosnia circulă mitul descendenței de la Karađorđe Petrović. La băieși nu există o conștiință de grup extinsă la toate țările în care trăiesc, fiind totuși conștienți de existența altor comunități de băieși din
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
citând pe cineva care îl văzuse în persoană) că el cuprindea „o pictură de alabastru reprezentând persoana [lui Richard]”. Sir scria după 40 de ani că era „un frumos mormânt cu marmură de culori diferite împodobit cu chipul său”. Buck consemna și epitaful de pe mormânt. După mănăstirii Greyfriars în 1538, când așezământul monahal a fost demolat, monumentul fie a fost distrus, fie s-a deteriorat treptat ca urmare a expunerii la elementele de erodare climaterice și de mediu. Locul pe care
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
pe un sit astăzi îngropat sub actuala stradă Grey Friars, și pe restul pământului a amenajat grădini. Deși monumentul lui Richard în mod evident deja dispăruse la vremea aceea, locul mormântului încă mai era cunoscut. Anticarul Christopher Wren (tatăl arhitectului ) consemna că Herrick a ridicat pe locul mormântului un monument sub forma unui stâlp de piatră de circa 1 m înălțime pe care era gravat textul „Aici zace trupul lui Richard al III-lea, odinioară rege al Angliei” Stâlpul se mai
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
legendă locală despre presupusul sicriu de piatră al lui Richard, despre care Speed scria că este „acum făcut troacă de băut apă pentru caii unui han de rând”. Se pare că a existat într-adevăr un sicriu, pe care îl consemna într-o vizită făcută în anul 1654 și despre care scria în 1700 că văzuse „o bucată din piatra mormântului unde odihnea, care fusese tăiată în forma exactă pentru a fi așezat trupul în ea; ea încă se poate vedea
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
referire explicit la rănile la cap și la armele cu care a fost omorât Richard; cronicarul francez scria că „unul din galezi a venit apoi după el și la omorât lovindu-l cu o halebardă”, iar "Balada lui Lady Bessie" consemna că „i-au lovit coiful de cap până i-a ieșit creierul cu sânge.” Asemenea relatări se potrivesc cu siguranță distrugerilor produse craniului. Curbura laterală a coloanei vertebrale a fost evidentă încă de la excavarea scheletului. Ea a fost atribuită unei
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
Patrimoniul arhitectural național, fiind una din cele mai importante construcții ecleziastice din țară păstrată până în ziua de azi. Imaginea bisericii este tipărită pe verso-ul bancnotei de 5 lei moldovenești. În 1939, biserica a beneficiat de lucrări de restaurare, eveniment consemnat pe o placă de marmoră așezată la intrare. Tot atunci, pictorul Petru Remus Troteanu a restaurat picturile murale din interior, dintre care una îl reprezintă pe Vasile Lupu ținând în mâini macheta bisericii. De atunci zugrăveala a fost vizibil afectată
Biserica Sfântul Dumitru din Orhei () [Corola-website/Science/333990_a_335319]
-
organizată în 1919 de comandantul șef al Forței Expediționare Americane, generalul John Joseph Pershing, pentru a marca sfârșitul Primului Război Mondial. Trofeul se află în posesia ''vulturilor'', care câștigaseră, în urmă cu doi ani, la București, cu 27-17. Partida de sâmbătă a consemnat și un nou record, Vlaicu devenind cel mai selecționat jucător român din istorie, cu 94 de apariții în tricoul ''frunzei de stejar''. Echipele au fost: România: 1. Mihăiță Lazăr (Castres Olympique), 2. Eugen Căpățâna (Timișoara Saracens), 3. Alexandru Țăruș (Beziers
Rugby: România a învins SUA. Mirel Palada: A fost frumos () [Corola-website/Journalistic/105241_a_106533]