53,076 matches
-
de 10 m³/s până la Arcuda unde erau captate, desnisipate și tratate, fiind și apoi conduse până la stația de pompare a apei potabile a Bucureștilor de la Grozăvești. În decursul timpului lucrarea și-a demonstrat viabilitatea; totuși existau situații în care debitele maxime depășeau capacitatea de tranzit a Dâmboviței regularizate, fenomen care s-a produs în 1975. Pe de altă parte, anumite zone ale orașului, situate la cote mai joase decât malul Dâmboviței, ajungeau să fie inundate prin refularea apelor prin sistemul
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
pentru atenuarea viiturilor (menționate anterior) și a derivației de ape mari, din revărsări ale Dâmboviței și ale afluentului Ilfov, numita Răcari-Brezoaiele. Noul nod hidrotehnic de la Brezoaiele, are o funcțiune dublă, pe de o parte de a deriva a parte din debitele de viitură în Argeș, degrevând parțial valea râului Ciorogârla, iar pe de altă parte de a tranzita pe albia Dâmboviței canalizate debitele necesare pentru captarea de la Arcuda și pentru scurgerea salubră pe Dâmbovița în București. Derivația Dâmbovița - Argeș a intrat
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
nod hidrotehnic de la Brezoaiele, are o funcțiune dublă, pe de o parte de a deriva a parte din debitele de viitură în Argeș, degrevând parțial valea râului Ciorogârla, iar pe de altă parte de a tranzita pe albia Dâmboviței canalizate debitele necesare pentru captarea de la Arcuda și pentru scurgerea salubră pe Dâmbovița în București. Derivația Dâmbovița - Argeș a intrat în funcțiune în 1984. În afară de nodurile hidrotehnice și diferitele lucrări de derivație, pentru combaterea inundațiilor pe Dâmbovița, în aval de lacul de
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
în care se prognozează aparitiția unor viituri. Râul Ilfov este un curs de apă de șes, aparent neînsemnat, cunoscut în general pentru faptul că a dat numele unui județ al țării. Râul are un regim torențial, în perioadele secetoase având debite neglijabile, pe când în perioadele ploioase poate produce viituri care au afectat nu doar zonele din albia proprie, dar și în lunca râului Dâmbovița, din aval, în particular în București, cum s-a întâmplat în 1837, ca urmare executându-se derivația
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
În 1976 - 1978 au fost executate alte două lacuri Adunați și Ilfoveni, odată cu derivația Ilfov-Dâmbovița, în zona Mircea Vodă, cu o capacitate de 4 m³/s. O ultimă lucrare a fost derivația Ilfov - Dâmbovița, din zona Răcari, care permitea devierea debitelor de viitură ale Ilfovului în Dâmbovița, de unde puteau fi tranzitate mai departe fie în Ciorogârla, fie în Argeș prin derivația Brezoaiele (Dâmbovița - Argeș), care debușează în Argeș în amonte de podul peste Argeș al autostrăzii București - Pitești. Ansamblul acestor lucrări
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
zona orașului București, aval de stăvilarul Ciurel au devenit mai acute în momentul în au început amplele lucrări de sistematizare a centrului capitalei, în jurul anului 1975. Extinderea orașului, combinată cu reducerea considerabilă a spațiilor verzi duseseră a o sporire a debitelor evacuate în Dâmbovița prin sistemul de canalizare a apelor pluviale. Pe de altă parte unele dintre lucrările executate în albia Dâmboviței avuseseră drept consecință o modificare a condițiilor de scurgere atât prin modificarea regimului de drenare a apelor subterane în urma
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
în urma executării metroului cât și în albia propriu zisă a Dâmboviței. Deși se analizaseră diferite variante de menținere a albiei Dâmboviței, Nicolae Ceaușescu a impus soluția de acoperire a râului printr-o cuvă artificială biefată, asigurând scurgerea, în trepte, a debitului de împrospătare și, parțial, a debitelor maxime. De asemenea era necesară executarea unor canalizări longitudinale care să conducă apele uzate ale orașului și cele pluviale obișnuite la stația de epurare proiectată în localitatea Glina, care s-a realizat prin două
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
albia propriu zisă a Dâmboviței. Deși se analizaseră diferite variante de menținere a albiei Dâmboviței, Nicolae Ceaușescu a impus soluția de acoperire a râului printr-o cuvă artificială biefată, asigurând scurgerea, în trepte, a debitului de împrospătare și, parțial, a debitelor maxime. De asemenea era necesară executarea unor canalizări longitudinale care să conducă apele uzate ale orașului și cele pluviale obișnuite la stația de epurare proiectată în localitatea Glina, care s-a realizat prin două canale colectoare casetate dispuse sub cuvele
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
orașului și cele pluviale obișnuite la stația de epurare proiectată în localitatea Glina, care s-a realizat prin două canale colectoare casetate dispuse sub cuvele de apă curată. Toate aceste lucrări duceau la o reducere a secțiunii disponibile pentru scurgerea debitelor în cazul unor ploi torențiale pe bazinul urban al Dâmboviței, care depășeau capacitatea de evacuare a Dâmboviței, chiar în condițiile existenței efectului de atenuare al Lacului Morilor a unor viituri simultane din amonte. Paul Solacolu a participat la diferitele studii
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
Dâmbovița și Ciocănești pe râul Colentina (neexecutate încă) și iazuri piscocole în zona Crevedia, Dâmbovița, pe afluentul ei Crevedia Extinderea folosințelor din nordul Capitalei a avut ca efect o poluare mai accentată a lacurilor de pe valea Colentinei. Pentru asigurarea unor debite de diluție a fost realizat canalul Dragomirești-Deal - Chitila care permitea aducerea unor debite suplimentare din Râul Argeș în cadrul proiectului de alimentare cu apă industrială a consumatorilor din sudul capitalei. Pe sectorul dintre lacul Mogoșoaia și lacul Băneasa au fost executate
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
Crevedia, Dâmbovița, pe afluentul ei Crevedia Extinderea folosințelor din nordul Capitalei a avut ca efect o poluare mai accentată a lacurilor de pe valea Colentinei. Pentru asigurarea unor debite de diluție a fost realizat canalul Dragomirești-Deal - Chitila care permitea aducerea unor debite suplimentare din Râul Argeș în cadrul proiectului de alimentare cu apă industrială a consumatorilor din sudul capitalei. Pe sectorul dintre lacul Mogoșoaia și lacul Băneasa au fost executate trei noi lacuri de acumulare, Chitila, Străulești și Grivița, asigurând o zonă de
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
a fost și ea legată de discuții generate de inițiativele lui Nicolae Ceaușescu care intervenea din ce în ce mai mult în soluțiile tehnice. Astfel, el a decis ca descărcătorii de ape mari să fie asemănători cu cei de la Lacul Morii de pe Dâmbovița, cu toate că debitele de viitură ale Argeșului erau mult mai mari decât cele de pe Dâmbovița, care în era un râu mai mic decât Argeșului, iar viiturile acesteia, atenuate în lacul de acumulare Văcărești, erau în cea mai mare parte deviate în Argeș, amonte
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
a constituit baza lucrărilor executate în deceniile următoare. Interesul său pentru bazinul Crișurilor nu s-a terminat însă cu elaborarea acestui plan. Dezvoltarea zonei Oradea necesita extinderea sistemului de alimentare cu apă, ceeace necesita realizarea unor lucrări de regularizare a debitelor Crișului Repede. Paul Solacolu a preluat, în calitate de șef de proiect, proiectarea acumulării Leșu pe râul Iada (adeseori cunoscut sub denumirea incorectă de Râul Iad). Lacul de acumulare, cu un volum de 28,3 milioane m³ are o suprafață de 120
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
are o lungime de 312 m și este echipată cu două vane, una fluture și una conică, capacitatea de evacuare fiind de 37,2 m³/s, fiind prevăzută și cu o priză la o cotă superioară pentru gospodărirea curentă a debitelor necesare folosințelor din aval. Lucrările s-au executat în 1968-72. Într-o etapă ulterioară a fost executată și o centrală hidroelectrică la piciorul barajului, cu o putere instalată de 3,4 MW și un debit instalat de 8 m³/s.
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
superioară pentru gospodărirea curentă a debitelor necesare folosințelor din aval. Lucrările s-au executat în 1968-72. Într-o etapă ulterioară a fost executată și o centrală hidroelectrică la piciorul barajului, cu o putere instalată de 3,4 MW și un debit instalat de 8 m³/s. Debitul pentru funcționarea hidrocentralei este preluat din golirea de fund a barajului. În jurul lacului de acumulare s-a dezvoltat, în ultimii ani, o zonă turistică, construcția principală a organizării de șantier fiind special proiectată pentru
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
necesare folosințelor din aval. Lucrările s-au executat în 1968-72. Într-o etapă ulterioară a fost executată și o centrală hidroelectrică la piciorul barajului, cu o putere instalată de 3,4 MW și un debit instalat de 8 m³/s. Debitul pentru funcționarea hidrocentralei este preluat din golirea de fund a barajului. În jurul lacului de acumulare s-a dezvoltat, în ultimii ani, o zonă turistică, construcția principală a organizării de șantier fiind special proiectată pentru a permite transformarea ulterioară în hotel
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
Merwede. Waalul este un curs important de apă, fiind o cale navigabila care unește portul Rotterdam cu Germania. Nijmegen, Tiel, Zaltbommel și Gorinchem sunt cele mai importante orașe cu acces direct la Waal. Prin brațul Waal curge aproximativ 60% din debitul Rinului. Râul acesta este unit cu brațul Nederrijn și orașul Amsterdam prin Canalul Amsterdam-Rin (la Tiel) și cu Meuse prin Canalul Meuse-Waal (la Nijmegen) și Canalul Sint-Andries. Poduri peste Waalul sunt la Nijmegen (Waalbrug, cale ferată), Ewijk (Autostradă A50), Beneden-Leeuwen
Waal (râu) () [Corola-website/Science/311502_a_312831]
-
regimului de zbor printre care densitatea aerului, poziția manetei de gaz, temperatura motorului, presiunea din sistemul alimentare combustibil, unghiul de câștig în altitudine, unghi de tonou. Semnalul de intrare este analizat de ECU cu o modulație de 70Hz. Performanțele precum debitul de combustibil, poziția vectorului director, starea injectoarelor, poziția ajutajului de evacuare, etc ale sistemului de propulsie se calculează având că input matricea stărilor de intrare. FADEC controlează regimurile de pornire, repornire și regimurile tranzitorii. Scopul unui sistem de control al
FADEC () [Corola-website/Science/311517_a_312846]
-
la toate regimurile de funcționare a motorului, în practică se utilizează carburatoare complexe prevăzute cu diferite dispozitive de corecție a dozării și procesului de formare a amestecului.Cele mai utilizate dispozitive în acest scop sunt cele destinate să asigure compensarea debitului de combustibil, frânarea pneumatică, modificarea secțiunii jiclorului, modificarea simultană a debitului de aer și combustibil, îmbogățirea amestecului la pornire și alți parametri. Pentru mersul în gol și la sarcini reduse, carburatoarele obișnuite sunt prevăzute cu un jiclor dimensionat corespunzător (jiclorul
Carburator () [Corola-website/Science/311535_a_312864]
-
carburatoare complexe prevăzute cu diferite dispozitive de corecție a dozării și procesului de formare a amestecului.Cele mai utilizate dispozitive în acest scop sunt cele destinate să asigure compensarea debitului de combustibil, frânarea pneumatică, modificarea secțiunii jiclorului, modificarea simultană a debitului de aer și combustibil, îmbogățirea amestecului la pornire și alți parametri. Pentru mersul în gol și la sarcini reduse, carburatoarele obișnuite sunt prevăzute cu un jiclor dimensionat corespunzător (jiclorul de mers în gol), pentru funcționarea în sarcină cu un jiclor
Carburator () [Corola-website/Science/311535_a_312864]
-
permită creșterea vitezei de transmisie a datelor și utilizarea comutației de pachete de date în paralel cu cea de circuite, născându-se astfel o generație de tranziție, denumită 2,5G. A treia generație, "3G" este marcată de o creștere a debitului de transmisie de la valori de ordinul a 10 Kbps la valori cuprinse între 200 Kbps și 2 Mbps. Acest salt presupune o creștere a benzii alocate unui canal precum și trecerea la utilizarea exclusivă a comutației de pachete. A patra generație
GSM () [Corola-website/Science/311571_a_312900]
-
de apă, în cazuri de secetă extremă fluviul poate seca complet. O cantitate importantă din apa fluviului este reținută de lacuri și de regiunea de smârcuri din jurul lacului Alexandrina și regiunea Parcului Național Coorong, din această cauză Murray are un debit relativ mic la vărsare. Numai prin dragarea cursului său se poate realiza ca sarea din regiunea Murray Mouth ajunge în sistemul de lagune din Parcului Național Coorong și nu în apa fluviului. In Murray trăiesc ca. 28 de specii de
Fluviul Murray () [Corola-website/Science/311583_a_312912]
-
pe direcția vest-est, începând din zona Taberei de elevi „Codrii de aramă” și până la marginea pădurii Baisa. Cauzele alunecărilor de teren sunt declivitatea accentuată a reliefului, existența pământurilor loessoide, defrișarea arborilor cu important rol de stabilizare, circulația apelor subterane cu debite semnificative, circulația apelor pluviale colectate din amonte și de pe platforma drumului care au creat făgașe, transportând solul, precum și lipsa rigolele laterale la drumul local Agafton - Balta Arsă. Alunecările s-au propagat pe direcția pantei pe o distanță de circa 250-300
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
Debitul este, în geografie, geologie, hidrologie, dinamica fluidelor și inginerie, volumul unui lichid (apă, petrol etc.) sau gaz care trece într-o unitate de timp prin secțiunea transversală curgerii unui curs de apă, izvor, a unei fântâni, sonde, conducte etc. Debitul
Debit volumic de curgere () [Corola-website/Science/311273_a_312602]
-
Debitul este, în geografie, geologie, hidrologie, dinamica fluidelor și inginerie, volumul unui lichid (apă, petrol etc.) sau gaz care trece într-o unitate de timp prin secțiunea transversală curgerii unui curs de apă, izvor, a unei fântâni, sonde, conducte etc. Debitul se poate exprima ca debit volumic sau debit masic. După intervalul de timp în care se urmărește curgerea debitul poate fi: instantaneu sau momentan și mediu. Măsurarea debitului diferitelor curgeri se numește debitmetrie și se realizează cu o varietate largă
Debit volumic de curgere () [Corola-website/Science/311273_a_312602]