51,663 matches
-
de roci cu grosimea de pînă la 3.000 m. Straturile de roci sînt așezate aproape orizontal cu o mică înclinare în direcție sud-vestică. În secțiunea geologică se deosebesc următoarele complexe stratigrafice: Mai puțin răspîndite și mai slab dezvoltate sunt rocile de vîrstă cambriană, ordoviceană, jurasică și paleogenă, iar depunerile carbonifere, permiene și cele triasice lipsesc. În cadrul raionului Nisporeni se evidențiază și depresiunea precarpatică care intersectează placa Moldovenească în partea de vest. Ea cuprinde partea centrală inclusiv și raionul Nisporeni și
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
a bazinului rîului Prut. Este o structură tînără, suprapusă aproape ‘în cruciș’ pe structurile tectonice mai vechi - placa Moldovenească. A luat naștere pe fundamentul precambrian -hercinic în decursul epocii miocene medii și a celei pliocene. Grosimea maximă a stratelor de roci pe teritoriul raionului este de 800 m. Depresiunea este orinetată submeridional, iar structurile de grad superior care o completează sunt dispuse perpendicular pe partea ei axială. Zona depresiunii subcarpatice situată de-a lungul rîului Prut, se caracterizează prin prezența a
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
lungul rîului Prut, se caracterizează prin prezența a 3 șiruri de recife fosile ce au o direcție submeridională și care s-au format în părțile cel mai puternic afectate de procese tectonice. Formațiunile geologice și condițiile paleogeografice de formare a rocilor din raionul Nisporeni. Cele mai vechi formațiuni geologice dezvoltate pe teritoriul raionului Nisporeni sunt cele precambriene. Ele sînt prezentate printr-un complex de roci cristaline de vîrstă arhaic-proterozoică (2000-1.650 mln ani) și roci mai tinere - sedimente terigene, sedimente vulcanogene
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
părțile cel mai puternic afectate de procese tectonice. Formațiunile geologice și condițiile paleogeografice de formare a rocilor din raionul Nisporeni. Cele mai vechi formațiuni geologice dezvoltate pe teritoriul raionului Nisporeni sunt cele precambriene. Ele sînt prezentate printr-un complex de roci cristaline de vîrstă arhaic-proterozoică (2000-1.650 mln ani) și roci mai tinere - sedimente terigene, sedimente vulcanogene și efuzive de vîrstă rifeu vedniană (1.150-570 mln ani). Complexul de roci arhaico-proterozoice alcătuiește fundamentul plăcii Moldovenești, iar complexul de roci de vîrstă
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
și condițiile paleogeografice de formare a rocilor din raionul Nisporeni. Cele mai vechi formațiuni geologice dezvoltate pe teritoriul raionului Nisporeni sunt cele precambriene. Ele sînt prezentate printr-un complex de roci cristaline de vîrstă arhaic-proterozoică (2000-1.650 mln ani) și roci mai tinere - sedimente terigene, sedimente vulcanogene și efuzive de vîrstă rifeu vedniană (1.150-570 mln ani). Complexul de roci arhaico-proterozoice alcătuiește fundamentul plăcii Moldovenești, iar complexul de roci de vîrstă rifeu vendiană-stratul de jos inferior al învelișului sedimentar. La baza
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Nisporeni sunt cele precambriene. Ele sînt prezentate printr-un complex de roci cristaline de vîrstă arhaic-proterozoică (2000-1.650 mln ani) și roci mai tinere - sedimente terigene, sedimente vulcanogene și efuzive de vîrstă rifeu vedniană (1.150-570 mln ani). Complexul de roci arhaico-proterozoice alcătuiește fundamentul plăcii Moldovenești, iar complexul de roci de vîrstă rifeu vendiană-stratul de jos inferior al învelișului sedimentar. La baza profilului geologic al complexului arhaic-proterozoic se dispun gnaisuri piroxenice, amfibolice și biotit amfibolice ce au luat naștere datorită metamorfizării
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
complex de roci cristaline de vîrstă arhaic-proterozoică (2000-1.650 mln ani) și roci mai tinere - sedimente terigene, sedimente vulcanogene și efuzive de vîrstă rifeu vedniană (1.150-570 mln ani). Complexul de roci arhaico-proterozoice alcătuiește fundamentul plăcii Moldovenești, iar complexul de roci de vîrstă rifeu vendiană-stratul de jos inferior al învelișului sedimentar. La baza profilului geologic al complexului arhaic-proterozoic se dispun gnaisuri piroxenice, amfibolice și biotit amfibolice ce au luat naștere datorită metamorfizării intense a rocilor vulcanogene bazice (vulcanite) precum și diverse tipuri
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
fundamentul plăcii Moldovenești, iar complexul de roci de vîrstă rifeu vendiană-stratul de jos inferior al învelișului sedimentar. La baza profilului geologic al complexului arhaic-proterozoic se dispun gnaisuri piroxenice, amfibolice și biotit amfibolice ce au luat naștere datorită metamorfizării intense a rocilor vulcanogene bazice (vulcanite) precum și diverse tipuri de granite care prezintă produse ale cristalizării rocilor magmatice acide. Peste formațiunea străveche granito-gnaisică se asează un pachet de roci cu un conținut mare de calciu (piroxin-plagioclazice, diopsid-scapolit-volastonitice, marmure) care sau format prin metamorfizarea
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
al învelișului sedimentar. La baza profilului geologic al complexului arhaic-proterozoic se dispun gnaisuri piroxenice, amfibolice și biotit amfibolice ce au luat naștere datorită metamorfizării intense a rocilor vulcanogene bazice (vulcanite) precum și diverse tipuri de granite care prezintă produse ale cristalizării rocilor magmatice acide. Peste formațiunea străveche granito-gnaisică se asează un pachet de roci cu un conținut mare de calciu (piroxin-plagioclazice, diopsid-scapolit-volastonitice, marmure) care sau format prin metamorfizarea sedimentelor argilo marna-carbonatice. În partea superioară a profilului geologic de vărstă arhaică proterozoic se
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
gnaisuri piroxenice, amfibolice și biotit amfibolice ce au luat naștere datorită metamorfizării intense a rocilor vulcanogene bazice (vulcanite) precum și diverse tipuri de granite care prezintă produse ale cristalizării rocilor magmatice acide. Peste formațiunea străveche granito-gnaisică se asează un pachet de roci cu un conținut mare de calciu (piroxin-plagioclazice, diopsid-scapolit-volastonitice, marmure) care sau format prin metamorfizarea sedimentelor argilo marna-carbonatice. În partea superioară a profilului geologic de vărstă arhaică proterozoic se dispune un pachet de roci cu un conținut mărit de alumină (gnaisuri
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
străveche granito-gnaisică se asează un pachet de roci cu un conținut mare de calciu (piroxin-plagioclazice, diopsid-scapolit-volastonitice, marmure) care sau format prin metamorfizarea sedimentelor argilo marna-carbonatice. În partea superioară a profilului geologic de vărstă arhaică proterozoic se dispune un pachet de roci cu un conținut mărit de alumină (gnaisuri cu granat, cardierit, biotit) cu intercalări de corpuri stratiforme de roci efuzive acide metamorfizate. Pe suprafața fundamentului cristalin se dispune complexul de roci rifeu vendiene care se subdivide în 11 suite grupate in
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
sau format prin metamorfizarea sedimentelor argilo marna-carbonatice. În partea superioară a profilului geologic de vărstă arhaică proterozoic se dispune un pachet de roci cu un conținut mărit de alumină (gnaisuri cu granat, cardierit, biotit) cu intercalări de corpuri stratiforme de roci efuzive acide metamorfizate. Pe suprafața fundamentului cristalin se dispune complexul de roci rifeu vendiene care se subdivide în 11 suite grupate in 3 serii ( de jos în sus) voliniana moghilov-podoliană și avdarmină. Din aceste 3 serii doar seria moghilov-podolină este
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
geologic de vărstă arhaică proterozoic se dispune un pachet de roci cu un conținut mărit de alumină (gnaisuri cu granat, cardierit, biotit) cu intercalări de corpuri stratiforme de roci efuzive acide metamorfizate. Pe suprafața fundamentului cristalin se dispune complexul de roci rifeu vendiene care se subdivide în 11 suite grupate in 3 serii ( de jos în sus) voliniana moghilov-podoliană și avdarmină. Din aceste 3 serii doar seria moghilov-podolină este prezentă în structura geologică a raionului Nisporeni fiind alcătuite din sedimente marine
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
11 suite grupate in 3 serii ( de jos în sus) voliniana moghilov-podoliană și avdarmină. Din aceste 3 serii doar seria moghilov-podolină este prezentă în structura geologică a raionului Nisporeni fiind alcătuite din sedimente marine (gresii, aleurolite, argilite) cu intercalări de roci vulcanogene (bentonite, tufuri, tufite). Grosimea stratelor de roci variază între 125 și 425 metri. În rocile din această serie au fost evidențiate împresiuni de organisme nevertebrate (meduzoide și urme ale activității vitale ale acestora) precum și microresturi floristice (acritarci). La începutul
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
în sus) voliniana moghilov-podoliană și avdarmină. Din aceste 3 serii doar seria moghilov-podolină este prezentă în structura geologică a raionului Nisporeni fiind alcătuite din sedimente marine (gresii, aleurolite, argilite) cu intercalări de roci vulcanogene (bentonite, tufuri, tufite). Grosimea stratelor de roci variază între 125 și 425 metri. În rocile din această serie au fost evidențiate împresiuni de organisme nevertebrate (meduzoide și urme ale activității vitale ale acestora) precum și microresturi floristice (acritarci). La începutul paleozoicului în perioada cambriană întreg teritoriul raionului Nisporeni
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
3 serii doar seria moghilov-podolină este prezentă în structura geologică a raionului Nisporeni fiind alcătuite din sedimente marine (gresii, aleurolite, argilite) cu intercalări de roci vulcanogene (bentonite, tufuri, tufite). Grosimea stratelor de roci variază între 125 și 425 metri. În rocile din această serie au fost evidențiate împresiuni de organisme nevertebrate (meduzoide și urme ale activității vitale ale acestora) precum și microresturi floristice (acritarci). La începutul paleozoicului în perioada cambriană întreg teritoriul raionului Nisporeni împreună cu teritoriul ce se desfășoara de-a lungul
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
începutul paleozoicului în perioada cambriană întreg teritoriul raionului Nisporeni împreună cu teritoriul ce se desfășoara de-a lungul rîului Prut era acoperită de apele mării kambriene timpurii. Aici s-au depus nisipuri și mîluri care au alcătuit ulterior un pachet de roci terigene constituit din gresii aleurolite și argile de culoare cenușie închisă și cenușie verzuie. Grosimea acestui pachet de roci atinge 270 m. În perioadele ordoviceane și siluriane acest teritoriu suferă mișcări de coborîre in continuare, fiind acoperit de apele marine
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
era acoperită de apele mării kambriene timpurii. Aici s-au depus nisipuri și mîluri care au alcătuit ulterior un pachet de roci terigene constituit din gresii aleurolite și argile de culoare cenușie închisă și cenușie verzuie. Grosimea acestui pachet de roci atinge 270 m. În perioadele ordoviceane și siluriane acest teritoriu suferă mișcări de coborîre in continuare, fiind acoperit de apele marine clima predominantă caldă aridă. În aceste perioade s-au acumulat depozitele ordovicene și siluriene reprezentate prin gresii, sisturi argiloase
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
carboniferă marea se retrage către sudul țarii și astfel ca urmare a retragerii mării în regiunea de Nord și centrală respectiv și raionul Nisporeni s-a stabilit ulterior în regim continental, parțial continental lagunar ceea ce confirma prezența unui pachet de roci continentale. În perioada permiană acest teritoriu a fost supus proceselor de denutație și peneplenizare. La sfîrșitul paleozoicului superior teritoriul raionului Nisporeni a fost supus unor mișcări ascendente datorită carui fapt a devenit o regiune continentală. Depozitele de vîrstă paleozoică sunt
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
perioada permiană acest teritoriu a fost supus proceselor de denutație și peneplenizare. La sfîrșitul paleozoicului superior teritoriul raionului Nisporeni a fost supus unor mișcări ascendente datorită carui fapt a devenit o regiune continentală. Depozitele de vîrstă paleozoică sunt strabătute de roci magmatice în care au fost constatate manifestări de minereuri de metale colorate rare și nobile (zinc, cupru, plumb, argint). Depozitele jurasice lipsesc deoarece teritoriul raionului se dezvoltă în condiții continentale în aceasta perioadă. Depozitele cretacicului super se evidențiază prin forare
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de moluște, resturi fosilizate de-arici de mare, de bureți, cochilii de octracare, foraminifere mai ales de numuliți. Depunerile neogene sînt dezvoltate pe întreg teritoriul raionului, ele ies la suprafața pe povîrnișurile abrupte ale văilor și ravenelor. Sînt alcătuite din roci sedimentare de origine marină și continentală aparținînd seriei mocine si celei pliocene. Grosimea lor nu depășește 750 m. Vîrsta absolută a acestor depuneri este apreciată de la 16 pînă la 1,5 mln ani. Anume în depozitele neogene are loc dezvoltarea
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
înlesnește exploatarea lor prin cariere deschise. Sînt răspîndite și zăcamintele de argile și silem care se folosesc pentru producerea cărămizii și a țiglei. Zăcăminte de calcar pentru construcție se găsesc de obicei la adîncimi mici în zona de subdezvoltare a rocilor calcaroase de vîrstă miocenă. Calcarele care pot fi folosite pentru construcție formează straturi cu o grosime de 2-18 m. Se caracterizează printr-o parazitate înaltă de 30-40 %, compoziției chimică stabilă (82-95 % de CaCo3) culoarea albă sau cenușie deschisă, conductibilitate termică
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
chimică stabilă (82-95 % de CaCo3) culoarea albă sau cenușie deschisă, conductibilitate termică și acustică mică, se prelucrează ușor. În raion cele mai mari cariere de calcare sînt la Șișcani, Vărzărești. Se folosesc argilele de vîrstă cuaternară, precum și argilele neogene. Aceste roci au o răspîndire largă pe teritoriul raionului Nisporeni. Datorită depozitelor însemnate de argile în Nisporeni a fost construita o fabrică pentru producerea cărămizii și a țiglei. Aceste roci constituie depunerile aluviale ale Prutului și afluentilor săi, care se utilizează ca
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Șișcani, Vărzărești. Se folosesc argilele de vîrstă cuaternară, precum și argilele neogene. Aceste roci au o răspîndire largă pe teritoriul raionului Nisporeni. Datorită depozitelor însemnate de argile în Nisporeni a fost construita o fabrică pentru producerea cărămizii și a țiglei. Aceste roci constituie depunerile aluviale ale Prutului și afluentilor săi, care se utilizează ca materie primă pentru construcții producerea cărămizii și a țiglei. Resursele materialelor de construcție satisfac în linii mari necesitățile economiei raionului Nisporeni. Teritoriul raionului Nisporeni este o parte componentă
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de ridicare lentă, care la rîndul lor au contribuit la accelerarea proceselor de eroziune și de fragmentare a reliefului. Mișcările tectonice au contribuit la apariția numeroaselor fracturi tectonice de diferite orientări și vîrste. Aceste fracturi străbătînd și deformînd straturile de roci ale cuverturii sedimentare au creat condiții favorabile pentru dezvoltarea largă a eroziunii fluviale și pentru formarea unui relief deluros puternic fragmentat. Analizînd hărțile topografice putem sesiza faptul că mișcările tectonice au determinat în mare măsură caracterul puternic ramificat al rețelei
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]