51,621 matches
-
din peisaje industriale și post-apocaliptice. Această tendință devine evidentă în anumite opere ale artistului prin integrarea a diferite elemente utilizate în mediul industrial sau tehnic, ca roți dințate, șuruburi, cadrane de aparate de măsură, etc. Deși acest lucru poate încadra stilul artistului în categoria Steampunk, elementul primordial și definitoriu rămâne simbolismul prezent în majoritatea lucrărilor sale. Acestea reprezintă metafore ale stărilor artistului, influențate de sentimente, angoase, frustrări și bucurii ancorate în majoritatea cazurilor în evenimentele curente generate de societatea contemporană marcată
EugeneX () [Corola-website/Science/336826_a_338155]
-
strada cu același nume din Chișinău. Clădirea este inclusă în Registrul de monumente de istorie și cultură a municipiului Chișinău, alcătuit de Academia de Științe. A fost construită la sfârșitul sec. al XIX-lea - începutul sec. al XX-lea, în stil eclectic. Odinioară una din cele mai înalte construcții din zona istorică Colina Pușkin, făcea parte dintr-un complex industrial, dar acum a rămas singură, izolată de construcțiile aferente. a fost una dintre primele mori cu abur ridicate în Chișinău. A
Moara roșie () [Corola-website/Science/336868_a_338197]
-
este cel de-al doilea album de studio a cântăreței americane Pink. Albumul a fost lansat la sfârșitul anului 2001. A avut succes comercial și critic. Criticiilor le-au plăcut noul stil pop-rock a lui Moore, deoarece albumul ei anterior a fost unul R&B. Single-urile albumului au fost primite pozitiv de critici și de fani. Toate au devenit hit-uri. Unule au fost prezentate pe albumul Greatest Hits... Șo Far
Missundaztood () [Corola-website/Science/336875_a_338204]
-
activitatea de Dorothea Lynde Dix, a cărui filantropice extins pe mai multe state, si in Europa, în măsura în Constantinopol. Multe spitale de stat în Statele Unite ale americii au fost construite în anii 1850 și 1860 pe Kirkbride Plan, un stil arhitectural menit să aibă efect curativ. La sfârșitul secolului, Anglia și Franța împreună aveau câteva sute de persoane internate în aziluri. Pe la sfârșitul anilor 1890 și 1900, acest număr crescuse la câteva sute de mii. Cu toate acestea, ideea că
Istoria psihiatriei () [Corola-website/Science/336889_a_338218]
-
-o de data aceasta din piatră, finalizând lucrările în anul 1659 și punând-o sub ocrotirea unui sfânt militar, Sfântul Dimitrie, nădăjduind într-un ajutor al sfântului, pentru a-și putea recupera tronul domnesc. Biserica este o constructie ce îmbină stilul muntenesc și cel transilvănean, dar una foarte mare pentru acele vremuri. Este astăzi cea mai veche biserică ortodoxă de zid din Bihor. De-a lungul vremii biserica de la Tinăud a jucat un rol foarte important, atât din punct de vedere
Biserica Sfântul Dumitru din Tinăud () [Corola-website/Science/336910_a_338239]
-
Premiul Uniunii Arhitecților), Magazin Universal - Târgu-Jiu, Magazin Universal - Tecuci, Primăria - Tulcea, Casă Modei - Constanța, Ansambluri locuințe - Tulcea, Complexuri sportive - Mamaia, Restaurări și amenajări interioare la Hotelurile Capșa și Lido din București. Toate aceste realizări ale lui Lutfi se caracterizează prin stilul modern, o judicioasă alegere a sistemelor constructive, o bună funcționalitate adaptată cerințelor programului și o integrare armonioasă în siturile existente. Clădirile amintite sunt reprezentative pentru orașele în care au fost edificate și continuă să-și mențină destinațiile inițiale răspunzînd exigențelor
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
cetățean francez. În 1990 familia se reuneste la Paris. În Franța Irina continuă să lucreze la proiecte de largă amploare și concursuri de arhitectură. În anii 70 Ceaușescu începuse să dea voie arhitecților din România să construiască mai liber, în stil modernist internațional. În această linie de stil se înscriu cele două gări create de . Cea de la Predeal are acoperișul în formă de șa, forma geometrică complexă de hiperboloid parabolic. Gara de la Tulcea are ceva din formele rotunjite ale Capelei de la
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
la Paris. În Franța Irina continuă să lucreze la proiecte de largă amploare și concursuri de arhitectură. În anii 70 Ceaușescu începuse să dea voie arhitecților din România să construiască mai liber, în stil modernist internațional. În această linie de stil se înscriu cele două gări create de . Cea de la Predeal are acoperișul în formă de șa, forma geometrică complexă de hiperboloid parabolic. Gara de la Tulcea are ceva din formele rotunjite ale Capelei de la Ronchamps a lui Le Corbusier. Gara Predeal
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
(n. 1891 - d. 1979) a fost un arhitect român care a construit numeroase clădiri, în special în perioada dintre primul și al Doilea Război Mondial. Discipol al manierei neo-românești, Simotta a dezvoltat un stil personal de rezonanță balcanică, cu influențe ale artei decorative bizantine. A fost profesor al multor generații de arhitecți. În paralel cu arhitectura, a pictat multe acuarele (acum în arhiva Uniunii Arhitecților din România). Clădirile sale poartă amprenta unei concepții clare
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
stadion, arhitectura funerară, spital, muzeu, han etc. Gheorghe Simotta a fost elev al cunoscutului arhitect Ion Mincu și s-a format sub îndrumarea și lucrând cu arhitectul Petre Antonescu, la rândul sau profesor al multor generații. La început discipol al stilului neo-românesc, Gheorghe Simotta dezvolta un stil personal de îndepărtată rezonanță balcanică și cu influențe ale artei decorative bizantine (vizibile în detaliile de sculptură ornamentala) care se datorează, probabil, originii sale aromane. Dintre creațiile sale importante se pot aminti Palatul Patriarhal
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
etc. Gheorghe Simotta a fost elev al cunoscutului arhitect Ion Mincu și s-a format sub îndrumarea și lucrând cu arhitectul Petre Antonescu, la rândul sau profesor al multor generații. La început discipol al stilului neo-românesc, Gheorghe Simotta dezvolta un stil personal de îndepărtată rezonanță balcanică și cu influențe ale artei decorative bizantine (vizibile în detaliile de sculptură ornamentala) care se datorează, probabil, originii sale aromane. Dintre creațiile sale importante se pot aminti Palatul Patriarhal (situat pe Dealul Mitropoliei), Biserica Schitul
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
cercetare "Bild Schrift Zahl" (DFG). Printre teoriile lui Kittler a fost tendința sa de a argumenta, cu un amestec de polemism, apocalipticism, erudiție și umor, că condițiile tehnologice au fost strâns legate de epistemologie și de ontologie. Această afirmație și stilul său de argumentare este rezumat pe bună dreptate în dictonul „Nur war schaltbar ist, ist überhaupt” — o expresie care ar putea fi tradusă ca „există doar ceea ce este schimbabil” sau, mai liber, „numai ceea ce poate fi schimbat, poate fi”. Kittler
Friedrich Kittler () [Corola-website/Science/337088_a_338417]
-
târziu, în anii 1954-1965, a lucrat la postul de radio "Vocea Israelului". Între anii 1977 și 1982 a reprezentat Israelul la organizația PEN International. Ca membru al Partidului Unit al Muncitorilor (Mapam) și-a început cariera recenzând cărți scrise în stilul 'realist-socialist' și a fost apropiat de scriitori cu convingeri de stânga precum Avraham Shlonsky și Lea Goldberg. A publicat cărți despre viața și opera lor, bazate pe cunoașterea personală și pe activitățile comune, combinând memoriile proprii cu cercetarea operelor literare
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
Dumitru Murărașu, „un interesant document al vremii”. Cronicarul realizează un portret plastic, plin de culoare, al domnitorului și un portret burlesc al caimacamului temporar Dimitrăchiță Turnavitu, descriind întâmplări importante precum intrarea turcilor în București. Hristache folosește un vers scurt în stil popular, cu o rimă ușoară, uneori forțată. Ritmul povestirii este unul alert. Limbajul familiar și plin de un umor, specific mahalalelor bucureștene, prefigurează stilul lui Anton Pann, în timp ce descrierea unor situații comice conține asemănări cu epopeea lui Ion Budai Deleanu
Pitarul Hristache () [Corola-website/Science/337115_a_338444]
-
Dimitrăchiță Turnavitu, descriind întâmplări importante precum intrarea turcilor în București. Hristache folosește un vers scurt în stil popular, cu o rimă ușoară, uneori forțată. Ritmul povestirii este unul alert. Limbajul familiar și plin de un umor, specific mahalalelor bucureștene, prefigurează stilul lui Anton Pann, în timp ce descrierea unor situații comice conține asemănări cu epopeea lui Ion Budai Deleanu. Cronica lui Hristache este alcătuită din numeroase descrieri, cu tentă hiperbolizantă, în care autorul face exces de epitete. Autorul dovedește o mare dragoste de
Pitarul Hristache () [Corola-website/Science/337115_a_338444]
-
și a apărut în 1929. Dan era prietenul lui cel mai bun, dar Dianu a fost, de asemenea, foarte apropiat de Ion Vinea și Pamfil Șeicaru. El a scris romanele "Adorata" (1930) și "Nopți la Ada-Kaleh" (1931), în care predomină stilul foiletonist al epocii. Dianu a intrat în 1931 în serviciul diplomatic, lucrând timp de un deceniu ca secretar al lui Nicolae Titulescu și fiind acreditat la Liga Națiunilor. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, el a scris în mod
Romulus Dianu () [Corola-website/Science/337120_a_338449]
-
Țărei Rumânești de la 1764 până la 1815", a fost scrisă la Craiova în anii 1814-1815 și încheie ciclul cronicilor muntene, povestind întâmplări din ultima perioadă fanariotă și amintind domnitorii Nicolae Caragea, Mihai Suțu și Nicolae Mavrogheni. Cronica are un farmec special, stilul literar al lui Dionisie prevestind stilul savuros de exprimare al lui Ion Ghica și nararea în stil teatral a lui I.L. Caragiale. Cronicarul prezintă de-a valma într-un mod savuros evenimente importante și amănunte nesemnificative (include, printre altele, o
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
a fost scrisă la Craiova în anii 1814-1815 și încheie ciclul cronicilor muntene, povestind întâmplări din ultima perioadă fanariotă și amintind domnitorii Nicolae Caragea, Mihai Suțu și Nicolae Mavrogheni. Cronica are un farmec special, stilul literar al lui Dionisie prevestind stilul savuros de exprimare al lui Ion Ghica și nararea în stil teatral a lui I.L. Caragiale. Cronicarul prezintă de-a valma într-un mod savuros evenimente importante și amănunte nesemnificative (include, printre altele, o listă de prețuri de la bou la
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
cronicilor muntene, povestind întâmplări din ultima perioadă fanariotă și amintind domnitorii Nicolae Caragea, Mihai Suțu și Nicolae Mavrogheni. Cronica are un farmec special, stilul literar al lui Dionisie prevestind stilul savuros de exprimare al lui Ion Ghica și nararea în stil teatral a lui I.L. Caragiale. Cronicarul prezintă de-a valma într-un mod savuros evenimente importante și amănunte nesemnificative (include, printre altele, o listă de prețuri de la bou la puiul de găină), conturând imaginea unei epoci. Istoricii literari care au
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
de-a valma într-un mod savuros evenimente importante și amănunte nesemnificative (include, printre altele, o listă de prețuri de la bou la puiul de găină), conturând imaginea unei epoci. Istoricii literari care au analizat cronica lui Dionisie Eclesiarhul au constatat stilul naiv de interpretare a evenimentelor istorice. Rusia este privită cu simpatie și chiar cu admirație, dar cronicarul redă obiectiv starea deplorabilă a primei oști rusești sosită în Muntenia: „niște găinari cu arme chiloame, lănci, giumege și cu câte-o pușcă
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
de cultură și de spirit istoric, dar avem în el un povestitor care știe să mânuiască o limba destul de apropiată de aceea pe care o vorbea marea mulțime”. Cronicarul nu avea înțelegerea istorică a lui Ion Neculce, dar folosește un stil narativ volubil și savuros.
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
sfaturi despre cum să se pregătească un curcan. Justin Suarez (jucat de Mark Indelicato) este un fan al Stewart. În iulie 2006, Martha Stewart Living Omnimedia a anunțat un acord de colaborare multianual cu FLOR, Inc., eco-friendly producător de înaltă stil modular acoperitoare de podea, pentru fabricarea și de piață o nouă linie de Martha Stewart-branded gresie covor. Martha Stewart Modele de Podea de FLOR linia a debutat în 2007 cu design distinctiv și paletă de culori asociate cu Martha Stewart
Martha Stewart () [Corola-website/Science/337113_a_338442]
-
ar simpatiza cu victimele violenței domestice. Pe de altă parte, apărarea lui de cercetare a sugerat că femeile, în general, au mai multe șanse de a-l achita decât bărbații, că membrii juriului nu au răspuns bine la Clark combativ stil de litigii. Apărarea a speculat, de asemenea, că femeile de culoare nu ar fi la fel de simpatic ca femeile albe victimei. Ambele părți au acceptat un număr disproporționat de sex feminin jurați. De la un original juriul de 40% white, 28% negru
Cazul O. J. Simpson () [Corola-website/Science/337119_a_338448]
-
dintr-o serie de sculpturi ale lui Constantin Brâncuși începută în anii 1907-1908. Prima versiune, pe care o va relua sub diferite forme până în 1940, culminând cu Poarta Sărutului, parte a Ansamblului monumental din Târgu-Jiu, este un exemplu timpuriu al stilului proto-cubist de non-reprezentare literală. Sculptura a fost expusă în 1913 la Expoziția internațională de Artă Modernă „Armory Show” și publicată în „Chicago Tribune” din 25 martie 1913. Sculptura originală în piatră de Marna se află în Muzeul de Artă din
Sărutul (Brâncuși) () [Corola-website/Science/337136_a_338465]
-
XX-lea, cu o tratare arhaizantă a formelor și deschizătoare a marilor cicluri brâncușiene. Brâncuși a creat mai multe versiuni ale "Sărutului", simplificând mereu formele geometrice și liniile la fiecare versiune, ducând de fiecare dată mai departe tendința spre abstractizare. Stilul său abstract subliniază liniile geometrice simple care echilibrează formele inerente în materialele sale cu aluziile simbolice ale artei figurative. Aici, forma originală a blocului de material este menținută, sculptura fiind a doua lucrare la care Brâncuși folosește tehnica „tăierii directe
Sărutul (Brâncuși) () [Corola-website/Science/337136_a_338465]