51,814 matches
-
în instanță, în condițiile legii. ... Capitolul 4 Sancțiuni Articolul 17 (1) Potrivit dispozițiilor legii, se sancționează conform prevederilor legale în vigoare următoarele fapte: a) exercitarea de către persoanele fizice sau asociațiile familiale de activități economice fără autorizație emisă în condițiile legii, faptă ce constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale; b) neînregistrarea asociațiilor familiale sau a persoanelor fizice care desfășoară activități economice în mod independent la registrul comerțului sau la organele fiscale teritoriale. ... (2) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155022_a_156351]
-
mea în anul care a început. Timpul nu poate fi lăsat să treacă zadarnic”. PROPAGARE ȘI PROPAGANDĂ LITERARĂ După această schițare a ipotezei optimiste - căci intențiile sunt partinic angajate și în cazul celorlalte intervenții - să mai temporizăm intrarea în inima faptei literare, pentru a contura tot în linii generale imaginea altor căi de creștere, întărire și difuzare a literaturii realist-socialiste: colecții editoriale, biblioteci, reviste noi, emisiuni radio, fiecare cu specificul, realizările și neîmplinirile lor. Iată de pildă, Anii de ucenicie, revistă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
modalitate de expresie poetică, cum de asemenea lipsită de idee poetică este și cealaltă strofă a poemului în care autorul ne încredințează cu aceleași mijloace că... ... urăsc pe cel ce-așteaptă Socialismul mură-n gură Lung la vorbă, scurt la faptă Chiulangiul secătură. Această poezie de două strofe ar fi de fapt un articolaș de ziar, cum l-ar considera cititorul, dacă n-ar fi derutat oarecum de ritm și rimă. Se pare că tovarășul Frunză a fost atras și de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
modul de materializare a stărilor sufletești, mijloace de transmitere a entuziasmului pe care l-a trăit poetul în momentele când și-a imaginat frumusețea vieții patriei socialiste de mâine (...) În Drumul minerilor, Aurel Rău încearcă să abordeze poemul epic, înfățișând fapta eroică a unui tânăr miner. Poezia este valoroasă însă mai ales prin lirismul său, prin dezvăluirea emoțiilor pe care le trăiește eroul în timpul acțiunii și după cucerirea izbânzii (...) Se află în volum poezii ca Nimeni nu va ști, Urarea mamelor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în ciubere. Vrea altul arta mucavaua Unei gândiri rutiniere. Iată o problemă de teoria literaturii, în rezolvarea căreia se prăbușesc din redacții lucrări valoroase: Ți-așează „măiestria”-n dreapta Și-n stânga, gândul... Dar se poate Ideia ici, iar colo fapta, Apartamente separate? În fața acestor «criticaștri», îndeamnă pe tânărul poet: Tu dârză frunte ți-o aține - Nu te-ntrista de-al lor oprobiu, Să-ncerci mereu să faci mai bine. Să fie nou. Să fie propriu. Iată de pildă cum prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
zi. Secătura Mult mi-e drag și drag mi-o fi Omul flacără pe creste, Dârz și simplu, zi de zi Făurar al țării-aceste. Dar urât mi-e cel ce-așteaptă Socialismul mură-n gură, Lung la vorbă, scurt la faptă: Chiulangiul „secătură”! 54. A.E. Baconsky - Pe scurt. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 5 (42), mai 1953 55. S. Damian - Glasul poetului. În: Contempovanul, nr. 28 (353), 10 iul. 56. Mihai Gafița - Greșeli vechi în forme noi. În: Viața românească
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Unirii a fost capătul unui drum lung, greu și bătătorit de cei mai mari patrioți ai Basarabiei, printre care, la loc de frunte, se află Ion Inculeț. El se înscrie în galeria oamenilor de seamă care, deopotrivă cu cuvântul și fapta, au militat pentru realizarea unității politice și spirituale a neamului românesc. În perioada dintre cele două războaie mondiale, Ion Inculeț a ocupat diverse și importante funcții în conducerea Basarabiei. A fost ministru în guvernul prezidat de Alexandru Marghiloman ca reprezentant
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
dorește să-și trateze trupul și sufletul este necesară. Orice privire asupra textelor sacre observă că există o legătură puternică între limbajul vorbit și acela al gesturilor, oamenii dorind o confirmare practică în relația cu Divinitatea, pornind de la cuvânt spre faptă, în cadrul creației, gestul și cuvântul coincid sau cuvântul precede gestul. Gesturile mâinii/mudra pot fi observate în reprezentări, policele unit cu arătătorul indică roata și dharma, palmele deschise și drepte semnifică învățăturile doctrinei, palmele deschise îndreptate în jos sunt semne
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
foc pentru cineva (sau pentru ceva): a garanta pentru cineva sau pentru ceva; - a pune (sau a încrucișa) mâinile pe piept, a muri; - a se spăla pe mâini: a refuza să-și ia răspunderea unei probleme (dificile) sau a unei fapte (reprobabile); - a da (sau a lăsa, a pierde) ceva din (sau de la) mână, a da (sau a lăsa, a pierde) ceva care îți aparține sau de care ești sigur că îl poți obține; - cu mâna goală, fără a aduce nimic
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
și papi, menite să mobilizeze populația catolică să se aboneze la publicațiile tipărite de Biserică: "Este o sfântă datorie a fiecărui catolic să sprijinească presa catolică și să o răspândească cât mai mult în popor (Papa Pius IX); Este o faptă foarte bună, ba chiar o sfîntă datorie de a întreține presa catolică (Papa Pius X); A cumpăra și a citi scrieri catolice și a le da și la alții să fie cetite, este o faptă tot atât de bună ca și oricare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Papa Pius IX); Este o faptă foarte bună, ba chiar o sfîntă datorie de a întreține presa catolică (Papa Pius X); A cumpăra și a citi scrieri catolice și a le da și la alții să fie cetite, este o faptă tot atât de bună ca și oricare altă faptă de evlavie și în ziua de azi, una din cele mai mari datorii a catolicilor (Episcopul Dr. L. Wahl)"664. Această măsură demonstra faptul că publicațiile catolice din România apăreau de cele mai multe ori
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
bună, ba chiar o sfîntă datorie de a întreține presa catolică (Papa Pius X); A cumpăra și a citi scrieri catolice și a le da și la alții să fie cetite, este o faptă tot atât de bună ca și oricare altă faptă de evlavie și în ziua de azi, una din cele mai mari datorii a catolicilor (Episcopul Dr. L. Wahl)"664. Această măsură demonstra faptul că publicațiile catolice din România apăreau de cele mai multe ori în deficit (în "pagubă"665). Pe parcursul tipăririi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
RÂNDUIALA, publicație apărută la București, trimestrial, din ianuarie 1935 pînă în august 1938, în mai multe „caiete”, cu subtitlul „Arhivă de gând și faptă românească”. Conducerea este alcătuită din D.C. Amzăr, Ernest Bernea, Ion I. Ionică, Ion Samarineanu. Din cercul revistei fac parte personalități de orientare etnicist-naționalistă, precum Ion Conea, Mac Constantinescu, Valeriu Papahagi, N. Brânzeu ș.a. Articolul O arhivă de gând și faptă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289130_a_290459]
-
faptă românească”. Conducerea este alcătuită din D.C. Amzăr, Ernest Bernea, Ion I. Ionică, Ion Samarineanu. Din cercul revistei fac parte personalități de orientare etnicist-naționalistă, precum Ion Conea, Mac Constantinescu, Valeriu Papahagi, N. Brânzeu ș.a. Articolul O arhivă de gând și faptă românească anunță că se vor publica mai ales „cercetări privitoare la problemele cugetului și vieții românești de azi și din trecut; urmează înfățișări de oameni și locuri”. Predomină abordările filosofice și etnografice privitoare la spiritualitatea românească: D.C. Amzăr, Gând și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289130_a_290459]
-
dar și cunoașterea corpului uman prin aprobarea disecțiilor, prin inventarea tiparului care a favorizat răspândirea rapidă a informațiilor culturale, prin perioada de stabilitate și înflorire economică care a dus la dezvoltarea științelor și artelor. Nici un alt domeniu de gândire și faptă nu leagă mai bine Evul Mediu de Renaștere ca medicina. științele naturii, la răscrucea dintre epoci, își intensificau cercetările. Așa numitele discipline oculte erau încă răspândite, magia continuând să impresioneze. Astronomia s-a dezvoltat prin astronomul polonez Copernic care a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
I. Dumitrescu au arătat că: 59 1. la adolescenți componenta intelectuală a conștiinței morale este unul din factorii care condiționează conduita, dar, alături de conduita morală și împreună cu ea acționează negativ și lipsa convingerilor, sub două forme: neînțelegerea semnificației sociale a faptei și a necesității cerinței; 2. slaba dezvoltare a unei concepții morale, neînțelegerea unității cerințelor morale în formarea unui profil moral, ceea ce constituie o altă cauză a lipsei de concordanță dintre conștiință și conduită. În ceea ce privește motivele faptelor morale săvârșite de adolescenți
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
neînțelegerea unității cerințelor morale în formarea unui profil moral, ceea ce constituie o altă cauză a lipsei de concordanță dintre conștiință și conduită. În ceea ce privește motivele faptelor morale săvârșite de adolescenți, acestea au fost ierarhizate astfel: 1. Este frumos să faci o faptă morală; 2. Dă satisfacții personale; 3. Dă satisfacție profesorilor; 4. Este o datorie socială; 5. Altfel voi suporta consecințe negative; 6. Este o formă de afirmare a personalității; 7. Este o tradiție în scoală, în familie. Concluzia care rezultă este
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
învățători. A absolvit Liceul „N. Bălcescu” din Brăila (1945), după care a făcut studii de drept, nefinalizate însă, la Universitatea din București (1946-1949). A debutat cu versuri în „Revista Fundațiilor Regale” (1945) și a colaborat la „Viața românească”, „Dunărea” (Brăila), „Fapta”, „Națiunea”, „Popas literar” (Craiova), „România literară”, „Luceafărul” ș.a. Traduce mult, mai ales din literaturile franceză și rusă, uneori în colaborare. Volumul de debut, Non possumus, apărut în 1972, în condiții grafice de excepție, vădește un poet cu o sensibilitate delicată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
zeița s-a întors pe pământ și, în locul ei, a rămas, în infern, Dumuzi. Fiind asimilată cu Ishtar, zeița din Babilon, Inanna l-a trimis la moarte pe Dumuzi pentru a se elibera de povara iubirii. Și-a regretat însă fapta, a coborât în infern, l-a readus la viață pe Dumuzi, el simbolizând viața, moartea și renașterea. Un alt episod din viața sentimentală a zeiței sumeriene este și cel legat de Ghilgameș. Deși avea puterea de a influența viața sentimentală
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
învățat Psaltirea și alte scripturi. Unchiul ei, avva Avraam, care a adus-o în mânăstire, a dat averea rămasă de la tatăl fetei săracilor și orfanilor. Când a crescut, a fost ademenită de un monah al mânăstirii și, apăsată de povara faptei, socotindu-se nedemnă de a mai sta într-un loc de smerenie și rugăciune, a plecat, fără știrea unchiului ei și, revoltată, s-a dus într-un bordel. Unchiului ei i-a apărut în vis un balaur ce înghițea o
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
el cămătăreasa? Un păduche ce trebuia strivit. Nu are de ce regreta, mărturisea el, dacă ea ar învia, ar ucide-o din nou. Raskolnikov se străduia să-și găsească o vină, să se autopedepsească, și nu reușea. Pe de altă parte, fapta sa a văzut-o ca un eșec, nu întrezărea niciun efect benefic, din contră, lumea îl privea cu ură, ca pe un criminal. Pe sine se vedea tot ca un păduche, dar... un păduche estetic. M-am ucis pe mine
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fim într-o postură tristă, manifestând o extremă durere. Și pe urmă, în fond, cei ce vor să nu se strice și să nu se schimbe nimic din invențiile Anticilor, nu se contrazic aici decât pentru cuvânt, nu și pentru faptă: căci ce altceva este Ciclopul lui Euripide dacă nu o tragi-comedie plină de batjocură și de vin, de satiri și de sirene pe de o parte; de sânge și de turbarea lui Polifem chiorât, pe de alta? Lucrul este deci
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
hăinuțele scurte deasupra capului, agitându-se și imitând cum pot mai bine vocea răgușită și lugubră a unei fantome pe care o întruchipează." După cum arată Diderot aici, procesul de stilizare are loc la teatru în doi timpi. Este mai întâi fapta autorului dramatic ce stilizează realul, deformându-l prin prisma imaginației, apoi cea a actorului, care transformă, prin propria-i viziune, personajul imaginar conceput de scriitor, pentru a crea, în alteritatea sa, o formă pe care autorul nu o recunoaște totdeauna
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
opacitatea mai realistă a personajului german, descris în diversele momente ale existenței sale și nu prezentat într-o acțiune unică. "Francezii, chiar și în acelea dintre tragediile lor care sunt bazate pe tradiție sau pe istorie, nu zugrăvesc decât o faptă sau o pasiune. Germanii, în ale lor, zugrăvesc o întreagă viață și un întreg caracter. Când spun că zugrăvesc o întreagă viață, nu vreau să spun că abordează în piesele lor întreaga viață a eroilor lor. Însă nu omit niciun
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
un alt drum. Ei resping din caractere tot ceea ce nu servește la scoaterea în evidență a pasiunii pe care vor să o zugrăvească: ei suprimă din viața anterioară a eroilor lor tot ce nu se leagă în mod obligatoriu de fapta pe care au ales-o. Ce ne învață Racine despre Fedra? Dragostea ei pentru Hippolyte, dar nu și caracterul ei personal, independent de această dragoste. Ce ne face același poet să știm despre Oreste? Dragostea sa pentru Hermiona. Furiile acestui
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]