51,663 matches
-
lor de-a lungul fracturilor se explică ăn felul următor: crăpăturile tectonice căpătau ușor torente migratoare de apă, în lipsa albiilor care apăreau episodic pe teritoriul abia eliberat de apele mărilor, straturile de depozite de-a lungul fracturilor tectonice, prezentate prin roci sedimentare, fiind mai afînate, creau condiții favorabile pentru adîncirea albiilor primelor torente de apă: deseori prin fracturile tectonice ieșeau la suprafață ape subterane care contribuia la apariția noilor rîuri. Astfel s-au format și s-au dezvoltat albiile rîurlor Prut
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Eroziunea se manifestă foarte intens pe versanții vîlcelelor, văilor, dealurilor. Ea apare sub 2 forme: Eroziunea de suprafață - este răspîndită acolo unde relieful are altitudini mai mari și este mai fregmentat. Ea se dezvoltă și pe cîmpiile fragmentate constituite din roci argilo-nisipoase afînate. Teritoriile afectate de eroziunea de suprafața se observă bine la începutul primăverii după topirea zăpezii cînd cîmpurile nu au reușit să înverzească. Aceste sectoare ale versanților văilor, dealurilor, colinelor au forma de pețe de diferite dimensiuni, deoarece solul
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de diverse culori. Eroziunea de adîncime - de asemenea are o largă răspîndire pe teritoriul republicii noastre. Ea contribuie la constituirea unor forme de relief negative cum sunt: văile, vîlcelele, rovenele. Versanții inclinați ai hîrtoapelor și proprietățile antierozionale slab pronunțate ale rocilor geologice condiționează o activitate intensă și a eroziunii torențiale. În total 600 km patrați ai versanților hîrtoapelor din codri sunt puternic dezmembrați de rîpe și ravene. Iar o mare suprafață dezmembrată de ravene îi revine și raionului nostru. În general
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
a rîurilor Nîrnova, Lapușna din codrii Centrali și Apuseni. Și în cazul dat putem accentua că în condițiile cu paduri rîpele au o răspîndire foarte redusă. Concetrarea lor e maximală, în hîrtoapele intesn folosite în agricultură avînd ariile compuse din rocile nisipoase ale sarmațianului superior. Investigațiile anterioare ne permit sa conchidem că particularitățile de răspîndire a rîpelor, parametrii lor marfolmetrici cît și de dezvoltare sunt intr-o mare măsură, condiționate de caracterul sctuctural-tectonic al teritoriului. Influența acestui factor e indirectă - se
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de rîpe. În condițiile acestor flancuri se formează rîpe și sisteme întregi de rîpe cu pante supuse alunecărilor de teren. În hîrtoapele mari ele pot atinge adîncimea de 30-40 m, avînd pantele abrupte cu caracter de prabușire a blocurilor de roci numărul maximal de rîpe e carcteristic versanților localizați in zonele fracturilor tectonice, la intretaierea lor sau în zonele de unire a cîtorva blocuri tectonice. Majoritatea rîpelor aici se dezvoltă destul de activ. Hîrtoapele de pe versanții flancurilor domoale ale blocurilor tectonice sunt
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de noroi. Sisteme de rîpe. Dezvoltarea în coninuare a rîpelor în cadrul hîrtoapelor duce în fine la crearea unor sisteme integre. Practic toate hîrtoapele sunt străbătute de asemenea sisteme, ce realizează un enorm lucru de retragere din cadrul lor a maselor de roci și sol. De regulă aceste sisteme sunt compuse dintr-o rîpă de vîlcea care intens se ramifică în partea superioară a hîrtoapelor (fig. 3-4). La formarea lor contribuie proprietățile slabe antierozionale ale straturilor geologice, cît și morfologia versanților înclinați cu
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
avut loc în unele din hîrtoapele codrilor în anii 1948,1949,1967,1969 (după V. Proca). Ca rezultat au fost mîlite terenuri imense, poduri, case s.a. Se știe ca alunecările de teren reprezintă o deplasare a blocurilor și maselor de roci a diferitor versanți puternic deformate sub influența forței de gravotție. Ele sunt urmate de distrugerea solului, vegetației cît și a diverselor construcții. Condițiile variate geologice, hidrogeologice, geomorfologice ale codrilor au adus la formarea diferitelor. Luînd drept bază mecanismul alunecărilor și
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
drept bază mecanismul alunecărilor și structura deluviului lor, am elaborat una din shema a alunecărilor ce se dezvoltă în aria Moldovei Centrale. În continuare voi carateriza principalele tipuri și subtipuri de alunecări. Alunecările de bloc (structurale) - reprezintă deplasarea blocurilor de roci cu volume de obicei considerabile (pînă la mln metri cubi). Au un caracter pronunțat de bloc. Se întalnesc mai des în codrii Apuseni și în partea superioară a versanților hîrtoapelor. Aceste alunecări se produc în condițiile unor versanți cu denivelări
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de la baza căreia începe o succesiune de trepte cu dimensiuni variabile. Uneori aceste au lungimi de sute de metri și lațimi de zeci de metri. Aspectul terasat al versanților afectați de asemenea alunecări se explică prin faptul ca blocurile de roci surpate din cornise nu se sfărîmă ci iși păstrează individualitatea, continu]nd să se deplaseze spre partea inferioară a versanților. La început între aceste trepte se întîșnesc chiar denivelări cu aspect de cornișe cu spălări și procese de eroziune torențială
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Pe măsură ce se depărtează de obîrșie ele devin mai estompate iar fragmentarea suprafeței lor se accentuiază. Grosimea deluviului aici atinge 40m. De regulă ele sunt plasate pe versanții flancurilor mai ridicate și înclinate ale blocurilor tectonice și sunt compuse din blocurile rocilor sarmașianului mediu la cel superior e cel mai des afectat de alunecări de deplasare. Mecanismul acestor alunecari reprezintă o deplasare a blocurilor mari de roci care iși păstrează într-o măsură oarecare structura inițială. Formarea lor e condiționată de creșterea
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
pe versanții flancurilor mai ridicate și înclinate ale blocurilor tectonice și sunt compuse din blocurile rocilor sarmașianului mediu la cel superior e cel mai des afectat de alunecări de deplasare. Mecanismul acestor alunecari reprezintă o deplasare a blocurilor mari de roci care iși păstrează într-o măsură oarecare structura inițială. Formarea lor e condiționată de creșterea sporită a presiunii tangențiale în masivele de roci ce alcătuiesc versanții și mai ales în zonele slăbite de fisurarea tectonică de contact între diferite straturi
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
mai des afectat de alunecări de deplasare. Mecanismul acestor alunecari reprezintă o deplasare a blocurilor mari de roci care iși păstrează într-o măsură oarecare structura inițială. Formarea lor e condiționată de creșterea sporită a presiunii tangențiale în masivele de roci ce alcătuiesc versanții și mai ales în zonele slăbite de fisurarea tectonică de contact între diferite straturi geologice ect. Ca rezultat al influenței mișcărilor tectonice pozitive intense influenței zguduiturilor seismice surpărilor poalelor de versanți în urma eroziunii rîurilor șuvoaielor torențiale sporadice
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
sunt cauzate de căderea excesivă a precipitațiilor atmosferice ceea ce provoacă micșorarea rezistenței argilelor din zonele de acum slăbite. Alunecările date de regulă cuprind sistemuri de blocuri dimensiunile cărora se micșorează de sus în jos. Inițial se deplasează blocuri întregi de roci care pe parcurs se dezmembrează. În condițiile unei umidități sporite în partea inferioară a alunecărilor blocurilor de roci, în fine se pot transforma într-o masă de roci fără nici o urmă de structură inițială. Dezvoltarea mai intensă a alunecărilor de
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Alunecările date de regulă cuprind sistemuri de blocuri dimensiunile cărora se micșorează de sus în jos. Inițial se deplasează blocuri întregi de roci care pe parcurs se dezmembrează. În condițiile unei umidități sporite în partea inferioară a alunecărilor blocurilor de roci, în fine se pot transforma într-o masă de roci fără nici o urmă de structură inițială. Dezvoltarea mai intensă a alunecărilor de bloc s-a produs în perioada pleistocenului superior și a holocenului drept consecințăa mișcărilor neotectonice pozitive și a
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
se micșorează de sus în jos. Inițial se deplasează blocuri întregi de roci care pe parcurs se dezmembrează. În condițiile unei umidități sporite în partea inferioară a alunecărilor blocurilor de roci, în fine se pot transforma într-o masă de roci fără nici o urmă de structură inițială. Dezvoltarea mai intensă a alunecărilor de bloc s-a produs în perioada pleistocenului superior și a holocenului drept consecințăa mișcărilor neotectonice pozitive și a eroziunii rîurilor. În urma acestor procese se formau versanți înalți și
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
pleistocenului superior și a holocenului drept consecințăa mișcărilor neotectonice pozitive și a eroziunii rîurilor. În urma acestor procese se formau versanți înalți și înclinați ce condiționau o creștere considerabilă a forțelor tangențiale și ca rezultat a deplasărilor grandioase ale blocurilor de roci. La momentul actual dezvoltarea acestor tipuri de alunecări e cu mult mai redusă. Predomină alunecări active ce se dezvoltă în cadrul versanților de alunecări străvechi cu un caracter de scurgere. În unele cazuri alunecările actuale atrag în mișcare și blocurile vechi
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
subtipuri de alunecări structurale. Alunecările de scurgere - au o răspîndire considerabilă și sunt reprezentate prin diferite subtipuri în dependență de compoziția litologică, gradul de saturare cu apă forma în plan ș.a. Mecanismul acestor alunecări îl constituie o scurgere lentă a rocilor puternic deformate argilo-nisipoase saturate cu apă cu o viteză ce e determinată de mai mulți factori. Alunecările de scurgere se formează de regulă în deluviul alunecărilor străvechi și în argilele dezintegrate ale sarmațianului mediu în rocile tehnogene, argilo-nispoase în condițiile
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
o scurgere lentă a rocilor puternic deformate argilo-nisipoase saturate cu apă cu o viteză ce e determinată de mai mulți factori. Alunecările de scurgere se formează de regulă în deluviul alunecărilor străvechi și în argilele dezintegrate ale sarmațianului mediu în rocile tehnogene, argilo-nispoase în condițiile suprasaturării cu ape atît de la precipitațiile atmosferice cît și de la apele subterane. Alunecărilor de scurgere le sunt caracteristice formele alungite în plan. Direcția lor este orientată spre văgăunile microreliefului pantelor unde se produce o concetrare a
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de la cîțiva pînă la sute de mii de metri cubi. Profilul geologic tipic și o vedere a uneia dintre aceste alunecări sunt prezentate în fig. 4.1. De obicei alunecările de scurgere se formează pe versanții formați din alternanțe de roci plastice-argile , marne separate de erizonturi nisipoase ale sarmațianului mediu. Ele se mențin pe întinderi de sute de metri cu unele straturi acvifere etajate. În partea inferioară ele des reprezintă unele valuri paralele cu un interval de cîțiva metri, sunt cazuri
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Suprafața alunecărilor curgătoare are de obicei neregularități foarte mici prezentînd aspectul unei arături bolnăvicioase (fig. 4.2 p 51). Un subtip al alunecărilor de scurgere e alunecarea în formă de cuib. Ea se dezvoltă pe versanții formați din alternanțe de roci argiloase și nisipoase acolo unde apar straturi acvifere lenticulare sau focare mai puternice de umiditate. Evoluția lor începede la nivelul acestor puncte cu umiditate sporită manifestîndu-se prin apariția unei cornișe semicirculare și a unui deluviu redus lenticular cu fragmentare slabă
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Bravicea, Năpădeni ș.a.). Ele se manifestă destul de activ si pe versanții artificiali ai debleurilor șoselelor ( Chișinău, Cernăuți etc). Un rol deosebit la formarea acestor alunecări procesele de dezagregare a argilelor cauzate de umiditatea excesivă și uscarea perioducă a masivelor de roci. Aceste multiple deformatii ale rocilor ce au loc tot timpul sunt însoțite de formarea de fisuri, dezintegrarea rocilor în particule mici ridicînd capacitatea de infiltrare a apelor și micșorînd considerabil rezistența și stabilitatea versanților. Alunecările cu mecanism complex - se caracterizează
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
manifestă destul de activ si pe versanții artificiali ai debleurilor șoselelor ( Chișinău, Cernăuți etc). Un rol deosebit la formarea acestor alunecări procesele de dezagregare a argilelor cauzate de umiditatea excesivă și uscarea perioducă a masivelor de roci. Aceste multiple deformatii ale rocilor ce au loc tot timpul sunt însoțite de formarea de fisuri, dezintegrarea rocilor în particule mici ridicînd capacitatea de infiltrare a apelor și micșorînd considerabil rezistența și stabilitatea versanților. Alunecările cu mecanism complex - se caracterizează printr-un amestec de monticule
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Un rol deosebit la formarea acestor alunecări procesele de dezagregare a argilelor cauzate de umiditatea excesivă și uscarea perioducă a masivelor de roci. Aceste multiple deformatii ale rocilor ce au loc tot timpul sunt însoțite de formarea de fisuri, dezintegrarea rocilor în particule mici ridicînd capacitatea de infiltrare a apelor și micșorînd considerabil rezistența și stabilitatea versanților. Alunecările cu mecanism complex - se caracterizează printr-un amestec de monticule, trepte, valuri etc. Ele se dezvoltă de obicei în condițiile unor versanți cu
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
amestec de monticule, trepte, valuri etc. Ele se dezvoltă de obicei în condițiile unor versanți cu energie de relief mare cu o componență litologică variată argile, nisipuri, gresii, prundiș ș.a. Mecanismul lor prezintă o ambianță de deplasare a blocurilor de roci în partea superioară a alunecărilor și o scurgere în partea inferioară sau o succesivitate întreagă de zone cu caracter de scurgere și de deplasare a blocurilor. Deseori pe fondul alunecărilor complexe de amplasare în unele văgăuni unde se concetrează apele
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
deplasare a blocurilor. Deseori pe fondul alunecărilor complexe de amplasare în unele văgăuni unde se concetrează apele și subterane și terestre apar alunecări secundare de scurgere. În cele mai dese cazuri formarea alunecărilor complexe e condiționată de deplasarea blocurilor de roci ale alunecărilor străvechi care și-au păstrat încă într-o măsură oarecare integritatea . Părțile de jos ale acestor alunecări suprasaturate cu apă reprezintă practic torente valuri de noroi ce înaintează lent peste zonele nedeformate ale versanților. Aceste alunecări se dezvoltă
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]