65,481 matches
-
permită ca pregătirea lecțiilor să se facă sub supravegherea cadrelor didacticeă, micul școlar în multe cazuri nu își poate forma deprinderile manuale și de orientare în spațiu necesare acțiunii scriscititului numai in orele de curs, fără un exercițiu suplimentar făcut acasă sub îndrumarea părinților încă din primele săptămâni de contact cu școala. Din cercetările efectuate, am ajuns la concluzia că acest ajutor este necesar mai ales în măsura în care elevul îl solicită. Ceea ce stă și trebuie să stea în atenția școlii și a
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
interviul sociologică cu elevii, pentru a surprinde aspecte ale modului de integrare în viața școlii și în colectivul clasei. De asemenea, prin observație directă și prin experiment am urmărit să cunosc laturi ale colaborării școlii cu familia. Condițiile educaționale oferite acasă școlarului de clasa I se grupează în condiții materiale (de sănătate, de igienă, inventar casnic, mobilieră de regim zilnic, de ajutor la învățătură în sensul formării unor deprinderi de muncă intelectuală și fizică, de climat afectiv familial., de rol si
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
didactice cu familia va trebui să facă pași hotărâtori în a determina posibilitățile de includere a părinților în procesul educației în școală și în afara școlii. Școala nu poate cere ca părinții să învețe pe copii cum se fac temele pentru acasă și cum se pregătesc lecțiile în fiecare zi. Școala cere însă ca în realizarea regimului zilnic, în asigurarea regimului muncii intelectuale, în asigurarea condițiilor autoeducației și autoinstrucției elevului, părinții trebuie să aibă înțelegerea necesară și să contribuie efectiv la punerea
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
al procesului educativ Preîntâmpinarea abaterilor grave Disciplina la școală, reflex al comportării copilului în familie Cât de diverse pot fi recompensele c. adaptarea organismului copilului la ritmul școlar Elemente de ritm de execuție la realizarea unor treburi gospodărești Regimul zilnic acasă, al elevului de clasa I Somnul de după-amiază, etapă importantă în refacerea potențialului fizic și intelectual al copilului Timpul de efectuare a temelor pentru acasă d.dezvoltarea orizontului de cultură generală Ce înseamnă vacanța unui elev de clasa I Criterii
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
la ritmul școlar Elemente de ritm de execuție la realizarea unor treburi gospodărești Regimul zilnic acasă, al elevului de clasa I Somnul de după-amiază, etapă importantă în refacerea potențialului fizic și intelectual al copilului Timpul de efectuare a temelor pentru acasă d.dezvoltarea orizontului de cultură generală Ce înseamnă vacanța unui elev de clasa I Criterii de selecționare a programelor T.V. Jocuri pe calculator Ce muzee și expoziții trebuie să viziteze copilul de clasa I Iată acum, câteva acțiuni ce pot
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
școală ridică probleme cu totul speciale părinților care au acum în fața lor un școlar ce trebuie să răspundă unor sarcini și îndatoriri noi. Acest nou rol și statut al copilului condiționează restructurarea întregii sale activități. Școala îi transformă programul de acasă, iar acasă familia trebuie să organizeze viața în așa fel încât să contribuie la o cât mai bună integrare în activitatea și viața școlii. Acțiunile celor două colective-familial și școlar - se interferează având ca rezultat pe plan educațional - școlarul. În
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
probleme cu totul speciale părinților care au acum în fața lor un școlar ce trebuie să răspundă unor sarcini și îndatoriri noi. Acest nou rol și statut al copilului condiționează restructurarea întregii sale activități. Școala îi transformă programul de acasă, iar acasă familia trebuie să organizeze viața în așa fel încât să contribuie la o cât mai bună integrare în activitatea și viața școlii. Acțiunile celor două colective-familial și școlar - se interferează având ca rezultat pe plan educațional - școlarul. În clasă, copilul
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
în activitatea și viața școlii. Acțiunile celor două colective-familial și școlar - se interferează având ca rezultat pe plan educațional - școlarul. În clasă, copilul a devenit școlar, este un individ aflat într-o colectivitate mai mare, cea a clasei, însă revenind acasă este din nou centrul atenției grupului său familial. Activitatea fundamentală a copilului devine, începând cu această etapă - învățătura. Dată fiind complexitatea sarcinilor ei, atât școala cât și familia pornesc la înzestrarea copilului cu metodele și căile cele mai bune de
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
și cititul, cele două activități predominante în primul an de școlaritate au norme care le determină destul de strict eficiența. Părinții care nu înțeleg de ce copilul lor are manifestări care îi tulbură activitatea școlară, uneori într-o contradicție evidentă comportamentului de acasă, ar trebui să analizeze critic și amănunțit programul zilnic și modul în care se ponderează toată gama activității copilului. Consider că sunt mai utile acele exerciții de desen care integrează elementele scrisului(cercuri, semicercuri, bastonașe, linii drepteă în desene. În
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
fiind faptul că învățătorul vede copilul mai ales în clasă, scăpându-i acele particularități comportamentale, ce acționează nu numai în mediul familial, iar părinții nu găsesc nicio explicație unor fapte care nu au aparent niciun suport în explicarea comportamentului de acasă. Deci elevii nu pot fi înțeleși pe deplin fără a ști ce li se întâmplă și la școală și acasă.
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
mediul familial, iar părinții nu găsesc nicio explicație unor fapte care nu au aparent niciun suport în explicarea comportamentului de acasă. Deci elevii nu pot fi înțeleși pe deplin fără a ști ce li se întâmplă și la școală și acasă.
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
simți atunci când ți se face observație pentru că ai greșit o temă dată? Colorează potrivit. 4. Cum te simți atunci când ești lăudat pentru o faptă bună? Colorează imaginea potrivită. 5. Cum te simți când te desparți de educatoarea ta la plecarea acasă? 6. Cum te simți când te desparți de colegi la plecarea ta acasă? 7. Colorează-te pe tine cu culoarea care îți place ție. 8. Dacă ar fi să primești o bulină de la educatoarea ta, ce culoare crezi că ar
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
potrivit. 4. Cum te simți atunci când ești lăudat pentru o faptă bună? Colorează imaginea potrivită. 5. Cum te simți când te desparți de educatoarea ta la plecarea acasă? 6. Cum te simți când te desparți de colegi la plecarea ta acasă? 7. Colorează-te pe tine cu culoarea care îți place ție. 8. Dacă ar fi să primești o bulină de la educatoarea ta, ce culoare crezi că ar trebui să primești, după felul cum te comporți la grădiniță? CHESTIONAR PENTRU PERSONALUL
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
drăgălășenia ființei, dragostea familială a păsărilor, lea făcut să fie iubite și ocrotite de poporul nostru", așa spune Ion Simionescu despre păsări, în lucrarea "Din fauna și flora României". Păsările din jurul nostru, cele cu, care ne întâlnim în drumul de acasă până la școală sau la serviciu, păsările din parcurile și grădinile prin care ne plimbăm în timpul liber, păsările despre care am citit în copilărie sau le-am văzut la TV, sunt viețuitoare care fără să știe ne fac viața mai frumoasă
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
dintre diferitele organisme nu se traduc prin opoziții politice și nu slăbesc câtuși de puțin strânsoarea în care se sufocă cetățeanul sovietic supravegheat de vecini, denunțat de informatorii infiltrați printre apropiații săi, controlat și la locul său de muncă și acasă. în ciuda luptelor dintre clanuri și a turbulențelor la vârf, la bază mașina de control și de represiune funcționează ca un ceasornic. Homo sovieticus trăiește zi și noapte cu frica arestării. Neîndrăznind să se destăinuie nimănui, izolat, obligat să ducă o
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
îl dezumanizează pe „chiabur”, îl înfățișează ca pe un „băutor de sânge” și un parazit, și suscită o atmosferă de linșaj. „Troicele” și brigăzile de „deschiaburire” se dedau jafului și răfuielilor personale. între 20 și 25% dintre „chiaburi” fug de acasă, se refugiază la oraș; și, din 1929 până în 1932, 8500000 de foști țărani se angajează în industrie. Dar o mare parte a „chiaburilor” sunt deportați: circa 1800000 în 1930-1931 și, în total, 2600000 până în 1933. în Rusia și în Ucraina
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
foști ofiței țariști etc.), ori politice (S-R, menșevici etc.), sau din cauza vreunei condamnări - sunt privați de acest prețios document, expulzați manu militari din orașe și vizați de deportare la cel mai mic delict - de exemplu, dacă se întorc clandestin acasă. Astfel, în 1933, țiganii de la Moscova sunt deportați la Tomsk, în Siberia. în februarie-martie 1935, 11.000 de familii aparținând fostelor elite țariste sunt expulzate din Leningrad. în 1935-1936, zonele frontaliere sunt „curățate” de „elementele contrarevoluționare”: 30.000 de finlandezi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
din Europa Centrală și Răsăriteană, și apoi reunificarea Germaniei în 1990. Această activitate diplomatică îi aduce în 1990 premiul Nobel pentru pace. Dar cu cât Occidentul este mai atins de „gorbimanie”, cu atât este mai puțin apreciat Gorbaciov la el acasă, din cauza bilanțului economic mediocru. Desigur, o rețea de cooperative a început să ființeze și se observă o timidă dezetatizare a industriei grele; dar inflația pune populația la grea încercare. Legea din 1989 prin care se încearcă decolectivizarea parțială a agriculturii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
NKVD și de Smerș - prescurtare de la Smert șpionam! (moarte spionilor), departament al contraspionajului creat pe 19 aprilie 1943 și condus de generalul Abakumov -, în lagărele înființate prin decretul din 27 decembrie 1941. Conform statisticilor oficiale, 62% dintre ei sunt trimiși acasă sau puși să efectueze o „muncă voluntară”, 31,5% sunt vărsați armatei, iar 6,5% sunt transferați NKVD-ului drept „contingent special”. Recucerirea teritoriilor anexate în 1939-1941 se lovește de o puternică rezistență: astfel, în iulie 1944, este constituit un
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
stahanovistă din 1935. Această dimensiune esențialmente politică explică severitatea epurărilor din timpul Marii Terori*; primii șapte președinți ai Komsomolului au ajuns cu toții victime ale represiunii. Bezprizorniki în 1921-1922, URSS numără aproape 7 milioane de copii abandonați, neglijați, orfani, fugiți de acasă sau pur și simplu vagabonzi. Consecință a revoluției survenite în statutul femeii*, a prăbușirii familiei, subminate de legile privitoare la căsătorie, la războiul civil*, apoi a colectivizării, a deschiaburirii și a foametei*, problema bezprizornicilor - copiii lăsați în părăsire - rămâne centrală
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în Ucraina de pedagogul Makarenko, acesta preluând exemplul „colectivului ostășesc”: „coloana Gorki” (1920-1928) de lângă Poltava, sau „Comun Dzerjinski” de la Harkov, întemeiată în 1927. Unii părinți își aduc aici copiii pentru un anumit timp, din cauza mizeriei ori a absenței părinților de acasă. Este ceea ce ilustrează și romanul lui Gladkov Cimentul (1925): în timpul războiului civil, Dașa, soția eroului principal, își încredințează unui orfelinat copilul, iar acesta moare aici într-un incendiu. într-adevăr, condițiile de viață din aceste instituții sunt extrem de dure din cauza
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ci subversiunea, după modelul lui Pugaciov, și propovăduind care mai de care nivelarea generală pe baza unei mizerii atât morale, cât și materiale”. La țară, teroarea este adusă de soldații demobilizați sau dezertori, contaminați vag de bolșevism; ei se întorc acasă cu arme cu tot și provoacă o puternică escaladare a violenței fizice. Dar există și o teroare organizată de Ceka, devenită o putere care n-are de dat socoteală nimănui, protejată de Lenin personal și care vizează atât adversarii politici
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
după ce i-a dăruit o fiică, Jiang Qing îl respinge, el fiind încă îndrăgostit de ea. La Zhongnanhai, superbul parc din Beijing unde locuiesc conducătorii, aceștia se vizitează puțin între ei. Dacă viața de familie e călduroasă la Liu Shaoqi, acasă la Mao atmosfera este rece și lipsită de armonie: Jiang Qing e ostilă copiilor soțului din celelalte căsătorii: de altfel, fiul mai mare moare în războiul din Coreea*. Mao pleacă frecvent de acasă, călătorind cu trenul său personal, petrecând perioade
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de familie e călduroasă la Liu Shaoqi, acasă la Mao atmosfera este rece și lipsită de armonie: Jiang Qing e ostilă copiilor soțului din celelalte căsătorii: de altfel, fiul mai mare moare în războiul din Coreea*. Mao pleacă frecvent de acasă, călătorind cu trenul său personal, petrecând perioade mai mult sau mai puțin îndelungate în vile superbe. Se consolează tiranizându-și însoțitorii permanenți și consumând miriade de concubine. Dar viața lui cotidiană este mai întâi aceea a unui neobosit muncitor, pentru că
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
al său Manifest al partidului comunist, faimosul „Proletari din toate țările, uniți-vă!”. Cuvântul său de ordine - „Proletarii nu au patrie!” - înseamnă că clasa dominată trebuie să combată șovinismul, dar și că are voința de a fi stăpână la ea acasă, chiar și în cazul în care națiunea ar fi confiscată (sau trădată) de cei avuți. Formațiune tranzitorie, care corespunde unei stări date a dezvoltării capitaliste, națiunea trebuie să se subordoneze intereselor globale ale proletariatului internațional. împlinirea naționalistă este, prin urmare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]